Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Floarea de Colț, sărbătorită pe 5 martie. Floarea rară din munți. În Alba crește la cea mai mică altitudine din Europa

Publicat

Pe 5 martie este sărbătorită Floarea de Colț, simbol al purității, curățeniei și al dragostei. În trecut tinerii colindau mult zonele stâncoase ale munților pentru a culege flori-de-colţ și a le oferi iubitelor. Acum Floarea de Colț este protejată de lege, iar culegerea ei este interzisă.

Floarea  a devenit un simbol puternic pentru România, fiind declarată „monument al naturi”, ocrotită, protejată în rezervaţii naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului, Bucegi, Ciucaş și în judeţul Alba, unde floarea de colţ coboară la cea mai mică altitudine din Europa, aproximativ 600 de metri.

Citește și MESAJE de 8 MARTIE 2021: Cele mai frumoase urări pentru femeile din viața ta. Mamă, iubită sau colege

Floarea de colț se găsește în Rezervația Scărița-Belioara, care este o rezervație geobotanică din Muntele Mare, aflată pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga din județul Alba.

Numită şi floarea-reginei sau floarea doamnei, este o floare delicată de munte, cu petale albe acoperită de perişori mici, catifelaţi, argintii, conferindu-i o notă aparte de gingăşie şi frumuseţe.

Este o plantă deosebit de rară şi creşte în munţi calcaroşi, pe pajiştile de pe versanţi abrupţi şi însoriţi sau pe stânci, în zonele stâncoase aflate între 1.800 şi 3.000 de metri altitudine, potrivit „Enciclopediei de etnobotanică românească” de Valer Butură (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979).

Unde se găsește în România

La noi creşte în Munţii Carpaţi şi poate fi întâlnită în Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Obcinele Bucovinei, masivele Rarău, Ceahlău, Ciucaş, Bucegi, Făgăraş, Cozia şi Retezat.

Botanistul Alexandru Borza a făcut, pentru prima oară în 1911, un studiu amănunţit al florii de colţ, el fiind cel căruia i se datorează declararea acesteia ca „monument al naturii”, ocrotită de lege încă din 1933, în rezervaţii naturale.

Cum arată și de unde este originară „floarea reginei”

Floarea reginei, originară din stepele Asiei, se găseşte zone muntoase din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpai, Pirinei, dar şi din Asia Centrală şi de Est până-n Himalaya.

Este o specie de plante erbacee, perene, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae din care face parte floarea-soarelui, margareta etc.

La fel ca şi rudele ei, este considerată drept o floare în timp ce este de fapt o inflorescenţă, adică un buchet întreg de floricele foarte mici, numeroase între 50 până la 500 de flori mici şi foarte înghesuite, grupate în 2 până la 12 capete de flori galbene (capitula), înconjurate de 5 până la 15 frunze albe catifelate (bractee) aranjate în formă de stea.

Întreaga plantă şi frunzele din jurul inflorescenţei sunt acoperite de peri lânoşi albi care au rolul de a proteja împotriva frigului, a uscăciunii şi a radiaţiei ultraviolete.

Planta este lânat-tomentoasă, înaltă de 5-20 cm, cu inflorescenţe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb – argintii, lânos – păroase.

Dacă în România planta ajunge doar până la înălţimea de maximum 20 cm, ea poate creşte în alte ţări până la 50-80 cm. Are în pământ un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune, potrivit volumului „Flora mică ilustrată a României”, I. Prodan, Al. Buia (Bucureşti, 1966).

La suprafaţa pământului formează o rozetă de frunze, din mijlocul cărora se ridică tulpina ce poartă o inflorescenţă numită Calatidiu, de forma unui disc, în care sunt grupate, în mod normal, florile.

Floare de Colț / Floarea reginei : Înfloreşte vara în iulie-august.

Planta este protejată de legislaţia naţională a unor ţări, precum: Austria, Germania, Italia şi Liechtenstein.

Trăsăturile şi aspectul unic al florii au inspirat multe nume, precum Wollblume („floarea de lână”) dată de naturalistul elveţian Konrad Gessner în secolul al XVI-lea sau „Klein Löwenfuss” („piciorul de leu mic”), „étoile du glacier” („steaua gheţarului”), „étoile d’argent” („steaua de argint”), „immortelle des Alpes” („floarea veşnică a Alpilor”) denumiri folosite de diverşi botanici şi biologi pentru a descrie floarea.

Potrivit „Dicţionarului de sinonime”, pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există şi următoarele denumiri: albumeală, albumiţă, floare de colţ, edelvais, steluţă, floarea-doamnei.

Tradiţional, este considerată un simbol al dragostei, iar bărbaţii îşi demonstrau iubirea aventurându-se pe stâncile munţilor pentru a culege o floare de colţ şi a o dărui apoi fetei dragi.

Considerată şi floare ale zânelor, conferă acestora un simbol al purităţii, curăţeniei, tinereţii. În medicina populară a fost folosită ca remediu antiinflamator.

Ce spune legenda românească despre floarea de colț

Legenda românească a florii de colţ este asociată cu momentul naşterii Mântuitorului. Steaua care i-a călăuzit pe magi spre Bethleem şi-a considerat încheiată misiunea şi a dorit să coboare pe pământ.

Tot căutând un loc de odihnă a găsit un loc cufundat în pace, în Bucegi. În căderea printre stânci, s-a desfăcut în mii de steluţe care au dat naştere florii albe ca lâna, floarea de colţ.

În Alpi, floarea aduce noroc celor care o găsesc iar legenda spune că originile s-ar afla într-un fulg din lâna unui miel, care a fost lăsat să cadă pe pământ de Fecioara Maria sau în singura lacrimă a Crăiesei Zăpezii căzută după ce muritorul de care s-a îndrăgostit a fost aruncat pe stânci, de spiriduşi.

Din lacrima crăiesei s-a născut o steluţă argintie, prima floare de colţ.

Floarea de colţ este atât de apreciată în Elveţia, încât a fost adoptată ca simbol pentru unele dintre cele mai prestigioase organizaţii de stat. De exemplu, în armata elveţiană, insignele pentru cele mai înalte grade sunt sub forma florii de colţ.

Este, de asemenea, insigna pentru trupele alpine austriece, germane şi româneşti.

Sursa: agerpres.ro

Sursa foto: pixabayfree.com

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Salariu minim brut de 3.000 de lei lunar pentru cei care lucrează în agricultură. Legea, promulgată de președintele Iohannis

Publicat

Salariul de bază minim brut în domeniul agricol va fi de 3.000 de lei lunar până la sfârșitul lui 2022, prevede o lege asumată de coaliția de guvernare și promulgată vineri de președintele Klaus Iohannis. 

Actul normativ, care face parte din pachetul de măsuri „Sprijin pentru România”, prevede că „până la sfârşitul anului 2022, pentru domeniul agricol, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră”.

Astfel, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2028, pentru domeniul agricol, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.

„Perioadele lucrate în sectorul agricol constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare”, mai prevede legea.

De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară vor beneficia și de facilități fiscale.

Mai exact, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat.  Opţiunea se va depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale.

sursa: g4media.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ce spune premierul Nicolae Ciucă despre cedarea unității militare din Cetatea Alba Carolina către Primăria Alba Iulia

Publicat

Clădirile fostei Unități Militare de Geniu din Cetatea Alba Carolina ar putea ajunge în posesia autorităților locale, dacă la nivelul Guvernului va fi luată o decizie în acest sens. Cel puțin asta reiese din răspunsul dat de prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, la o întrebare adresată de reporterul alba24.ro. 

Mai exact, întrebat dacă clădirile care aparțin fostei unități ar putea fi cedate Primăriei Alba Iulia, premierul Ciucă a declarat că există un plan la Ministerul Dezvoltării pentru descentralizarea spațiilor care nu mai sunt folosite de alte ministere și transferarea acestora către autoritățile locale. Însă, momentan nu este nimic concret. 

La rândul său, primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a făcut demersuri pentru cedarea clădirilor. Și fostul primar Mircea Hava a făcut demersuri și cereri pentru ca respectivele clădiri să intre în administrarea Primăriei, dar fără succes.

Dacă clădirile ar intra în patrimoniul administrației locale ar fi un plus, în primul rând pentru spațiul din Cetatea Alba Carolina care s-ar mări considerabil. Momentan, clădirile în cauză, sunt o ”zonă gri” ce intră într-un contrast vizibil cu restul clădirilor.

Ce a spus premierul Nicolae Ciucă

„Nu știu care este situația concretă la nivelul Ministerului Apărării Naționale, știu că în schimb la nivelul Guvernului există la Ministerul Dezvoltării un plan de coordonare cu celelalte ministere în ceea ce privește descentralizarea și asigurarea transferului către autoritățile locale ale acelor active care nu mai sunt gestionabile și ele în momentul de față se află în paragină și pot fi folosite de autoritățile locale pentru diferite oportunități pe care le au”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Demersuri făcute de Gabriel Pleșa

Gabriel Pleșa a declarat că a avut mai multe discuții atât cu cei de la MApN, dar și la nivelul Guvernului pentru a obține spațiile respective, însă momentan nu s-a ajuns la nici o concluzie, nu s-a decis nimic.

Primarul a explicat că intenția ar fi ca zona să devină pietonală. Spațiile ar putea fi amenajate pentru diferite evenimente: expoziții temporare, evenimente culturale, sedii ale unor organizații.

Spațiile ar putea avea astfel multiple utilizări. Într-un interviu, primarul Pleșa a mai vorbit despre amenajarea, în viitor, a unor spații destinate teatrului.

CITEȘTE ȘI: Primăria Alba Iulia a cerut MApN fosta Unitate Militară din Cetatea Alba Carolina. Planurile primarului Pleșa, pentru zonă

”Ne străduim și mi-aș dori ca în zona Cetății să avem un teatru de vară și de iarnă și aș vrea să mai avem un loc de concerte în aer liber, nu doar Piața Cetății, și cred că trebuie și alte puncte de atracție turistică.

Gabriel Pleșa s-a referit la un proiect care a câștigat un concurs de idei legat de amenajarea unui teatru.

”Să vă închipuiți un teatru de vară și de iarnă normal, pe tot acel bastion, iar vara există un amfiteatru, se trage scena peste scaune și îl folosești ca și teatru de vară. Mi s-a părut un proiect excepțional.

Am discutat și cu dl. președinte al Consiliului Județean Alba și i-am spus că sunt absolut încântat de o asemenea idee; ce este foarte interesant este că acest proiect se poate muta simetric pe oricare dintre bastioane, în cazul în care nu vom putea obține acel spațiu” a precizat acesta.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Viitor electric pentru fabrica Ford din România. Trei noi modele Ford electrice vor intra în producție de anul viitor

Publicat

Uzina Ford din Craiova se pregăteşte să lanseze în 2023, respectiv 2024, producţia a trei noi modele: Ford Transit Courier şi Ford Tourneo Courier (ambele produse în variante electrice şi pe combustie interna), precum şi Ford Puma complet electric.

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, s-a întâlnit vineri, cu Preşedintele Ford România şi alţi membri din conducerea companiei pentru a discuta despre soluţiile pe care industria auto le poate implementa pentru a depăşi criza semiconductorilor şi dependenţa de materiale critice existentă în Europa, precum şi despre oportunităţile pe care tranziţia către electromobilitate le oferă.

Președintele Ford România, Josephine Payne, a declarat că Ford Craiova trece prin cea mai bună perioadă, în ciuda dificultăţilor legate de semiconductori şi de războiul din Ucraina şi pregăteşte tranziţia spre electrificare.

Trei modele electrice noi la uzina din Craiova

Diversificarea gamei de produse pentru uzina din Craiova va aduce un grad de flexibilitate ridicat şi o capacitate de adaptare mult mai rapidă la schimbările din piaţă.

„România are o producţie semnificativă în industria auto, unde avem cele două mari fabrici şi, de asemenea, o industrie orizontală foarte bine dezvoltată.

Până la urmă, industria auto generează peste 24% din PIB-ul României”, a precizat ministrul Spătaru, potrivit Agerpres.

În cadrul vizitei la fabrica Ford s-a discutat despre soluţiile ce pot fi implementate pentru reducerea blocajelor pe lanţurile de aprovizionare şi despre oportunităţile şi provocările legate de dezvoltarea fabricii.

Pe 14 martie compania Ford a anunţat că joint-venture-ul Ford Otosan va prelua uzina Ford din Craiova, începând cu al treilea trimestru din 2022, în urma unui transfer de proprietate.

Joint-venture-ul Ford Otosan este unul dintre cele mai de succes parteneriate din industria auto la nivel global, fiind totodată cel mai mare producător de vehicule comerciale din Europa.

Ford a declarat că a investit aproximativ 2 miliarde euro la Craiova şi a produs un milion de vehicule şi peste 1,5 milioane de motoare de la preluarea acesteia în 2008.

În prezent, fabrica Ford din Craiova produce în paralel modelul Puma, care e cel mai bine vândut SUV de clasa mica la nivel European, modelul EcoSport, dar şi motorul de 1.0 l EcoBoost.

Ford a anunţat în martie că producţia SUV-ului de clasă mică Ford EcoSport se va încheia până la finalul acestui an, deoarece fabrica de la Craiova se va concentra tot mai mult pe un viitor construit pe producţia de vehicule comerciale şi electrice.

sursa foto: site Ministerul Economiei

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ASTĂZI, la Sebeș: Spectacolul artistic „Avram Iancu”, adaptare după Lucian Blaga, pe scena din Parcul Tineretului

Publicat

Pe scena amplasată în Parcul Tineretului din Sebeș va avea loc sâmbătă, 14 mai, începând cu ora 20:30, spectacolul artistic „Avram Iancu”, adaptare după Lucian Blaga. 

Spectacolul va împleti poezia cu muzica și cu dramaturgia, evenimentul fiind dominat de figura eroului național Avram Iancu, așa cum l-a conturat dramatic Lucian Blaga.

Artiștii invitați vor aduce un omagiu operei blagiene, limbii române, într-un decor artistic creat de scenograful Alin Gavrilă, inspirat din spațiul mioritic: Veta Biriș, Adrian Naidin, regizorul Florin Coșuleț, alături de actorii Eleonora Coșuleț, Radu Țăpușă.

Evenimentul este inclus în programul Festivalului internațional „Lucian Blaga”.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax