Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Floriile sau Duminica Stâlpărilor: Cu o zi înainte, de Moșii de Florii, se curăţă mormintele şi se pun ramuri de salcie


Publicat

Duminică, ortodocşii prăznuiesc Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi care este dedicată Intrării Mântuitorului Iisus în Ierusalim. Totodată, toţi cei care la botez au primit nume de flori îşi sărbătoresc onomastica. Oamenii merg la biserică, au dezlegare la peşte şi nu-şi uită tradiţiile şi obiceiurile locului.

MESAJE de FLORII 2021: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Tradiţii pentru spor în casă şi sănătate
Salcia este nelipsită la sărbătoarea Floriilor. Credincioşii merg la slujbă cu ramurile şi după ce sunt sfinţite le pun la icoane, geamuri, uşi, porţi sau le utilizează în gospodărie.

În ziua de Florii se curăţă mormintele şi se împodobesc cu ramuri de salcie.

Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viţei de vie, pe stupi şi la ferestre se agaţă ramuri de salcie, pentru ca toţi membrii familiei să se bucure de prosperitate şi de sănătate. De asemenea, pe ogoare şi în grădini, se îngroapă mugurii salciei sub prima brazdă, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belşugul. –

Vitelor li se pun în mâncare mâţişori de salcie, pentru a fi sănătoase tot anul şi pentru a face viţei sănătoşi.

Cei care au ţinut post se pot delecta cu mâncăruri din peşte. De Florii, este dezlegare la peşte şi se spune că preparatele au putere de vindecare asupra celor care le prepară şi apoi le mănâncă.

În seara din ajunul Floriilor, în unele zone, se mai păstrează obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneşte de la o biserică şi se încheie la o altă biserică.

FLORIILE. Pentru sănătatea familiei, se aerisesc hainele, se termină curăţenia casei şi se stropeşte toată gospodăria cu agheasmă.

Este bine ca fetele care nu sunt căsătorite să scoată zestrea afară, la soare şi s-o împodobească cu flori. Este un obicei prin care, în ziua de Florii, păstrând rânduiala Postului, tinerele se roagă Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede.

FLORIILE. Superstiţii în jurul Sărbătorii Floriilor

Se spune că un credincios care se împărtăşeşte de Florii are şansa să i se împlinească orice dorinţă. Acesta trebuie să-şi pună în gând o dorinţă, când se apropie de preot, să primească sfânta împărtăşanie;

FLORIILE. În Muntenia, în ziua de Florii oamenii nu se spală pe cap, pentru că este duminica în care înfloresc pomii, şi din acest motiv, cei care nu respectă tradiţia vor încărunţi;

FLORIILE. Conform vorbelor din popor, aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, la fel va fi şi în prima zi de Paşte.
Superstiţiile de Florii legate de vreme nu se încheie aici. Unele spun că broaştele vestesc prin cântecul lor o vară lungă şi frumoasă;

Fetele îşi visează ursitul. În unele zone, fetele pun în noaptea de Florii busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi pentru ca, în acel an, cu puţin noroc, să se mărite;

În unele zone ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Astfel, spun ei, sunt protejaţi de boli şi devin mai rezistenţi;

Cei care mănâncă muguri de salcie după slujba de sfinţire se vor tămădui de boli şi îşi vor întări sistemul imunitar şi pe viitor;
Superstiţiile de Florii spun că persoanele care nu vor să cinstească aşa cum se cuvine această sărbătoare se vor umple de pistrui;
Se mai spune că din această zi, urzicile înfloresc şi nu mai sunt comestibile.

În seara din ajunul Floriilor, în unele zone, se mai păstrează obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneşte de la o biserică şi se încheie la o altă biserică.

FLORIILE. Pentru sănătatea familiei, se aerisesc hainele, se termină curăţenia casei şi se stropeşte toată gospodăria cu agheasmă.

Este bine ca fetele care nu sunt căsătorite să scoată zestrea afară, la soare şi s-o împodobească cu flori. Este un obicei prin care, în ziua de Florii, păstrând rânduiala Postului, tinerele se roagă Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede.

În toate bisericile ortodoxe, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie sau mâţişori care au fost sfinţite la slujba de dimineaţă, simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor. Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în săptămâna Sfânta a Patimilor care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“. După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi Moşii de Florii sau Lazărul, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze. Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei. În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea.

La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare. Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

În unele sate din Ialomiţa se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi sănătate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slavă şi ramuri de măslin şi finic în Ierusalim de aceleaşi mulţimi care peste o săptămână aveau să-l răstignească.

Ca de fiecare dată când vin colindătorii gazdele primesc copii cu drag. Îi ascultă şi îşi împodobesc împreună casa cu salcie sfinţită, se bucură şi speră. Speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!“. Aşa cum îşi amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti, scrie traditieialomita.ro.

Conform profetiilor prezente in Vechiul Testament, Iisus isi pregateste singur intrarea ca sa fie recunoscut ca fiind Mesia, dupa cum insusi Legea spunea. Mantuitorul este aclamat de o sumedenie de credinciosi care aveau in maini ramuri de maslin si de finic. Acestia, vazandu-L, au inceput sa strige: „Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului.” Credinciosii rosteau aceste cuvinte deoarece simteau ca Dumnezeu s-a pogorat din Ceruri si a venit pe pamant pentru a-i mantui.

Toate aceste aspecte au fost mentionate pentru prima oara in secolul al IV-lea de catre Sfantui Epifanie, caruia i-au fost atribuite doua predici la aceasta sarbatoare, si pelerina apuseana Egeria, care descrie aceasta sarbatoare in insemnarile ei de calatorie.

Aceasta descrie modul in care era celebrata aceasta sarbatoare. In acea perioada, Duminica Floriilor era cunoscuta sub numele de Duminica aspirantilor sau candidatilor la botez. I-a fost atribuita acest nume datorita faptului ca, cei care urmau sa mearga cu mare solemnitate la episcop sa ii ceara binecuvantarea de a lua parte la botez, trebuiau sa invete Simbolul credintei (Crezul). De asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscuta si sub numele de duminica gratierilor deoarece, imparatii ofereau gratieri ca un mod de a cinsti aceasta sarbatoare importanta.

In zilele noastre, oamenii obisnuiesc sa mearga la biserica cu prilejul acestei sarbatori pentru a sfinti crengi de salcie care urmeaza sa fie puse la usi, geamuri sau chiar la porti. Motivul pentru care credinciosii fac acest lucru are de-a face cu credinta lor ca astfel sunt aparati de boli si apara casele credinciosilor de evenimente rele. Din seara de duminica, bisericile incep sa savarseasca slujbe numite denii. In aceste slujbe putem regasi toate momentele remarcabile din viata Mantuitorului nostu de la intrarea Acestuia in Ierusalim si pana la Invierea Sa din morti.

Nu in ultimul rand, ziua de Florii reprezinta si ultima saptamana a Postului Pastilor sau Saptamana Patimilor, timp in care crestinii fac pregatiri pentru intampinarea marii sarbatori a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos

Floriile. Duminica Floriilor marcheaza inceputul Saptamanii Patimilor, dar traditia precrestina atribuie acestei zile semnificatia renasterii naturii.

Prima atestare documentara a sarbatorii de Florii dateaza din secolul al 4-lea, cand sf. Epifanie scrie doua predici pentru aceasta ocazie. Tot referitor la sec. IV, pelerina Etheriei relateaza modul in care Floriile erau sarbatorite la Ierusalim si face prima mentiune a sfintirii ramurilor de salcie in biserici, in evocarea bucuriei intampinarii Mantuitorului.

In Evul Mediu, Floriile mai erau denumite duminica aspirantilor sau a candidatilor (persoanele nebotezate se duceau la episcop si cereau botezul) ori duminica gratierilor, pentru ca diriguitorii acordau gratieri pentru condamnati.

Imparatii Bizantului si domnitorii ortodocsi din rasarit celebrau Floriile cu fast. La sarbatoare participa intreaga curte.

In Romania, Floriile imbina semnificatia evenimentului biblic cu traditii populare care isi trag radacinile din antichitatea traco-pontica.

Conform acestor traditii, ramura de salcie simbolizeaza innoirea, primavara, renasterea naturii. Se planteaza rasaduri, iar manunchiul de matisori infipt in pamant este menit sa aduca ocrotirea plantelor. In unele regiuni din sudul tarii, femeile colinda aproape ca la sarbatorile de iarna.

Ramurile de salcie sfintita se pun la tocurile usilor si ferestrelor, la streasina, la intrarea in grajd, la icoane, ori chiar pe morminte. Se crede ca, dupa sfintire, salcia aduce liniste si prosperitate in camine.

Apicultorii bucovineni isi „binecuvanteaza” stupii cu ramuri de salcie. In alte zone, salcia are rolul de a imprastia norii de grindina sau de a tamadui boli precum durerea de spate.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru Mediafax părintele Constantin Stoica.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Sâmbăta din ajunul sărbătorii este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletele celor decedaţi, încheindu-se acum Sărindarele, adică pomenirea morţilor făcută în fiecare sâmbătă din Postul Mare.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Tragica poveste a “Apostolului Tinerilor”, Ioan Suciu din Blaj. S-a stins sub privirile lui Iuliu Hossu, într-o celulă la Sighet

Publicat

Prigoana securității comuniste a avut ca țintă eliminarea preoților greco-catolici, după ce exprimarea acestei religii a fost interzisă. Printre victimele regimului se numără și “Apostolul Tinerilor”, Ioan Suciu.

Una dintre cele mai luminate minți ale bisericii greco-catolice s-a stins în celula 44 a penitenciarului de la Sighet, trupul neînsuflețit fiind aruncat într-o groapă comună, locul acesteia nu se cunoaște nici până azi.

Cel care avea să devină ”Apostolul tinerilor”

Ioan Suciu sau “Nelucu”, precum era alintat acasă, cel ce avea să devină “Episcopul Tinerilor”, s-a născut în data de 4 decembrie 1907, la Blaj. Fiu al preotului Vasile Suciu, urmează studiile școlii primare la Blaj (cla sele I-III), iar clasa a IV-a primară a făcut-o la Beiuș, din cauza condițiilor Primului Război Mondial.

După terminarea liceului, Episcopul Suciu a fost trimis la Roma, la Colegiul Bizantin ”Sf. Atanasie”, devenind doctor în teologie, fiind coleg și prieten cu Tit Liviu Chinezu, devenit și el episcop ulterior, decedat în condiții asemănătoare în temnițele comuniste. După absolvirea Institutului “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot, la Roma.

A devenit profesor la catedra pe care în trecut a deținut-o unchiul său

În urma hirotoniei a revenit la Blaj, unde a fost profesor de religie și limba italiană la Academia de Teologie, la catedra de Morală și Pastorală, pe care, odinioară, a onorat-o și unchiul său, Ioan Coltor, rector la Institutul Vancean, fiind unul dintre cei mai buni oratori ai Bisericii, dar în special, un prieten foarte apropiat al tinerilor.

Prin învestirea în funcția de Episcop Auxiliar de Oradea al Episcopului Iuliu Hossu, 29 august 1941, Episcopul Ioan Suciu este numit Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia și Făgăraș.

Noaptea arestului

Iată ce a relatat părintele Gheorghe Radeș din Berivoi/Berivoj, Țara Făgărașului, (el însuși arestat și purtat prin vreo 12 închisori), martor al arestării episcopului Ioan Suciu:

„La 28 octombrie 1948, Episcopul Suciu a fost în vizită canonică la parohia Ileni, iar apoi a binecuvântat lăcașul bisericesc din Berivoii Mici. Anunțat de Pr. Andrei Radeș (fratele autorului relatării) că a văzut mai mulți preoți greco-catolici la Miliția din Făgăraș, Episcopul Suciu a spus:

„Aceste momente grele de persecuție, prin care trece Biserica noastră, sunt cele mai fericite momente din viața noastră creștină, dacă le vom ști folosi bine pentru apărarea credinței, sunt momente care ne vor servi sigur mai ușor la mântuirea sufletului.”

Episcopul se afla în compania preotului Gh. Radeș, unde urma să rămână peste noapte. La miezul nopții decid să facă o vizită Preasfântului Sacrament din biserică, apoi se întorc în casă.

„După 1 noaptea o ceată de securiști ne-au devastat locuința. Doi dintre ei au intrat în dormitorul unde se afla canonicul Leon Sârbu și Părintele Govoran… Între timp alți doi securiști au intrat în camera în care se odihnea Preasfințitul. L-au ridicat și, legându-l la ochi, l-au dus într-o mașină ce se afla în stradă». Astfel a început pentru el calvarul închisorilor, Ministerului de Interne, Văcărești etc., până la punctul final, temnița din Sighet”.

Nu a avut parte de proces sau condamnare-a murit sub ochii episcopului Iuliu Hossu

La 28 octombrie 1948, a fost arestat și dus la Dragoslave, ulterior la Penitenciarul din Sighetul Marmației, fără a avea parte de vreun proces sau condamnare oficială.

Din cauza condițiilor precare, al regimului de izolare, ulcerului de la stomac, frigului și al foamei, se stinge din viață la 27 iunie 1953, în celula 44, sub privirile Episcopului Iuliu Hossu.

Trupul său a fost aruncat într-o groapă comună, în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici azi.

Episcopul a combătut comunismul cu toată puterea sa: «astăzi şi în zilele ce vor urma – spune el – există un singur lucru pe care nu ai voie să-l faci, să fii trădător. Există un singur drum în viaţă care te îndepărtează de trădare, cel eroic. Numai pe această cale poţi răscumpăra lumea», potrivit historia.ro

Sursă info: Historia.ro, Bru.ro, Wikipedia

sursă foto: Facebook – tudorduicatudorduic 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ la Parlamentul European, cu europarlamentarul Victor Negrescu: Unde lucrează și mănâncă aleșii de la Bruxelles

Publicat

Ce face un parlamentar european, unde lucrează, unde locuiește, sau chiar unde mănâncă – sunt întrebări normale pentru cetățenii unui stat european, dar în special pentru cei din România unde rolul unui eurodeputat nu este foarte bine prezentat. 

Pentru un răspuns la întrebările de mai sus am mers la Bruxelles, la Parlamentul European, alături de eurodeputatul Victor Negrescu. 

Vezi și Salariul minim în România va ajunge la 60% din salariul mediu brut, cu 1.000 de lei mai mare. Stadiul directivei europene

În linii mari, europarlamentarii decid prin legile pe care le propun, dezbat și apoi le votează, soarta țărilor care formează Uniunea Europeană.

Mai exact, legile emise de Parlamentul European sunt aplicate în fiecare țară din UE. La cinci ani, cetățenii statelor din Uniune sunt chemați la urne pentru a-și alege eurodeputații, însă activitatea acestora este sumar explicată votanților.

Din această cauză alegerile europarlamentare sunt ținute ”pe repede înainte”, iar din partea României, din cei 33 de europarlamentari parte din ei pot fi slab pregătiți.

Ce fac europarlamentarii la Bruxelles

La Bruxelles, în funcție de nivelul de activitate pe care îl desfășoară europarlamentarii pot opta pentru apartamente, sau camere de hotel, costurile de cazare fiind suportate de UE.

Victor Negrescu este vicepreședinte în comisia pentru cultură și educație și membru în comisia pentru bugete și afaceri constituționale, dar mai face parte și din alte comisii.

În mare parte a timpului, activitatea unui eurodeputat se desfășoară în cadrul clădirii Parlamentului European, în săli de ședință, săli de comisii sau subcomisii, unde dezbat și negociază amendamente.

Însă, odată pe lună merg la Strasbourg pentru circa o săptămână, unde se votează legile.

Unde mănâncă de obicei

Mâncarea este mai ieftină, cu un euro sau doi în cantina Parlamentului European, spune Victor Negrescu. Dacă au timp, între două sesiuni de discuții și comisii, europarlamentarii pot mânca la cantina instituției.

De la supe, fripturi, mâncare vegetariană, sau deserturi, totul se găsește la cantina parlamentului. De asemenea, aceștia pot opta pentru mâncarea restaurantelor din zona instituției, însă prețurile acolo sunt mai ridicate decât la cantină.

Fiecare europarlamentar cu biroul său

Europarlamentarii pot avea consilieri, iar Negrescu are doi. Consilierii lucrează în birou cu el și se ocupă de agenda acestuia, de la programari de întâlniri și până la a-i reaminti ce mai are de făcut într-o zi de lucru.

Fiecare europarlamentar are biroul său, unde își desfășoara activitatea în afara ședințelor sau a sesiunilor de dezbatere. În mare parte activitatea se împarte fie în birou, fie în sălile de ședință.

Europarlamentarii pe care cetățenii României îi votează apoi îi trimit la Bruxelles au o singură misiune: cea de a face, dezbate și vota legi, legi care vor influența modul în care statele Uniunii Europene își continuă parcursul european.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

BACALAUREAT 2022: Modele de subiecte la proba scrisă la alegere – geografie, logică, psihologie, economie, sociologie, filosofie

Publicat

examen

Ministerul Educației a pus la dispoziția liceenilor noi modele de subiecte pentru examenul de Bacalaureat 2022.

Proba la alegere în funcție de profil și specializare va fi în 22 iunie. Primele rezultate vor fi cunoscute în 1 iulie.

Vezi și BACALAUREAT 2022: Modele de subiecte pentru examenul de anul viitor, publicate de Ministerul Educației

Absolvenții liceelor cu profil Umanist, specializările Filologie și Științe sociale, pot alege între Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Sociologie și Filosofie.

MODELE de SUBIECTE BACALAUREAT 2022 – proba la alegere, pe discipline:

GEOGRAFIE

Model SUBIECT Geografie Bacalaureat 2022

Model BAREM Geografie Bacalaureat 2022

ECONOMIE

Model SUBIECT Economie Bacalaureat 2022

Model BAREM Economie Bacalaureat 2022

FILOSOFIE

Model SUBIECT Filosofie Bacalaureat 2022

Model BAREM Filosofie Bacalaureat 2022

LOGICĂ

Model SUBIECT Logică Bacalaureat 2022

Model BAREM Logică Bacalaureat 2022

PSIHOLOGIE

Model SUBIECT Psihologie Bacalaureat 2022

Model BAREM Psihologie Bacalaureat 2022

SOCIOLOGIE

Model SUBIECT Sociologie Bacalaureat 2022

Model BAREM Sociologie Bacalaureat 2022

Vezi și MODELE de SUBIECTE pentru BACALAUREAT 2021: TOATE testele de antrenament și baremele publicate de Ministerul Educației

Calendar BACALAUREAT 2022

Sesiunea iunie – iulie 2022:

23 – 27 mai 2022 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

27 mai 2022 – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

6 – 8 iunie 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

8 – 9 iunie 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

9 – 10 iunie 2022 – Evaluarea competențelor digitale – proba D

13 – 15 iunie 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

20 iunie 2022 – Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

21 iunie 2022 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

22 iunie 2022 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

23 iunie 2022 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

27 iunie 2022 – Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00—18:00

28 – 30 iunie 2022 – Rezolvarea contestațiilor

1 iulie 2022 – Afișarea rezultatelor finale

Vezi BACALAUREAT 2021: Modele de subiecte publicate de Ministerul Educației. Variante de pregătire

BACALAUREAT 2022 calendar examen

Sesiunea august – septembrie 2022:

18 – 25 iulie 2022 – Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe

16 august 2022 – Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

17 august 2022 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

18 august 2022 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

19 august 2022 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

22 – 23 august 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

24 august 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

25 august 2022 – Evaluarea competențelor digitale – proba D

26 și 29 august 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

31 august 2022 – Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 18:00)

1 – 2 septembrie 2022 – Rezolvarea contestațiilor

3 septembrie 2022 – Afișarea rezultatelor finale

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Asfaltări la preț umflat într-o comuna din Alba. Fostul primar și trei angajați trimiși în judecată

Publicat

Fostul primar al comunei Meteș, alături de alți trei angajați au fost dați în judecată de actuala conducere a primăriei pentru recuperarea unei sume mari de bani. 

Mai exact este vorba despre peste 160.000 de lei, bani, care au fost dați de primărie pentru o asfaltare făcută în Lunca Ampoiței, în anul 2013, a explicat pentru alba24.ro, primarul Daniel Sânzâiana. 

Atunci, fostul primar, Traian Nicolae Ursaleș, alături de alți trei angajați ai primăriei cu funcții de decizie, Nicolae Hărăguș, Nicoleta Hărăguș și Paraschiva Gavrilă, ar fi calculat prețul total al lucrării la un indice greșit.

Adică, potrivit actualului primar, Daniel Sânzâiană, aceștia au plătit mai mult pentru asfaltare. Problema a fost descoperită în 2014 de către Curtea de Conturi, iar de atunci s-au desfășurat mai multe procese pe diferite instanțe de judecată.

Acum, Primăria Meteș i-a acționat în instanță pe cei patru și cere ca aceștia să plătească 160.615,52 lei, din care jumătate din sumă este valoarea lucrării, iar restul sumei reprezintă penalități.

Momentan, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba, în data de 3 decembrie, însă nu a primit un prim termen de judecată.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate