Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Floriile sau Duminica Stâlpărilor: Se curăţă mormintele şi se împodobesc cu ramuri de salcie


Publicat

Duminică, ortodocşii prăznuiesc Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi care este dedicată Intrării Mântuitorului Iisus în Ierusalim. Totodată, toţi cei care la botez au primit nume de flori îşi sărbătoresc onomastica. Oamenii merg la biserică, au dezlegare la peşte şi nu-şi uită tradiţiile şi obiceiurile locului.

MESAJE de FLORII 2018: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Tradiţii pentru spor în casă şi sănătate
Salcia este nelipsită la sărbătoarea Floriilor. Credincioşii merg la slujbă cu ramurile şi după ce sunt sfinţite le pun la icoane, geamuri, uşi, porţi sau le utilizează în gospodărie.

În ziua de Florii se curăţă mormintele şi se împodobesc cu ramuri de salcie.

Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viţei de vie, pe stupi şi la ferestre se agaţă ramuri de salcie, pentru ca toţi membrii familiei să se bucure de prosperitate şi de sănătate. De asemenea, pe ogoare şi în grădini, se îngroapă mugurii salciei sub prima brazdă, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belşugul. –

Vitelor li se pun în mâncare mâţişori de salcie, pentru a fi sănătoase tot anul şi pentru a face viţei sănătoşi.

Cei care au ţinut post se pot delecta cu mâncăruri din peşte. De Florii, este dezlegare la peşte şi se spune că preparatele au putere de vindecare asupra celor care le prepară şi apoi le mănâncă.

În seara din ajunul Floriilor, în unele zone, se mai păstrează obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneşte de la o biserică şi se încheie la o altă biserică.

FLORIILE. Pentru sănătatea familiei, se aerisesc hainele, se termină curăţenia casei şi se stropeşte toată gospodăria cu agheasmă.

Este bine ca fetele care nu sunt căsătorite să scoată zestrea afară, la soare şi s-o împodobească cu flori. Este un obicei prin care, în ziua de Florii, păstrând rânduiala Postului, tinerele se roagă Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede.

FLORIILE. Superstiţii în jurul Sărbătorii Floriilor
Se spune că un credincios care se împărtăşeşte de Florii are şansa să i se împlinească orice dorinţă. Acesta trebuie să-şi pună în gând o dorinţă, când se apropie de preot, să primească sfânta împărtăşanie;

FLORIILE. În Muntenia, în ziua de Florii oamenii nu se spală pe cap, pentru că este duminica în care înfloresc pomii, şi din acest motiv, cei care nu respectă tradiţia vor încărunţi;

FLORIILE. Conform vorbelor din popor, aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, la fel va fi şi în prima zi de Paşte.
Superstiţiile de Florii legate de vreme nu se încheie aici. Unele spun că broaştele vestesc prin cântecul lor o vară lungă şi frumoasă;

Fetele îşi visează ursitul. În unele zone, fetele pun în noaptea de Florii busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi pentru ca, în acel an, cu puţin noroc, să se mărite;

În unele zone ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Astfel, spun ei, sunt protejaţi de boli şi devin mai rezistenţi;

Cei care mănâncă muguri de salcie după slujba de sfinţire se vor tămădui de boli şi îşi vor întări sistemul imunitar şi pe viitor;
Superstiţiile de Florii spun că persoanele care nu vor să cinstească aşa cum se cuvine această sărbătoare se vor umple de pistrui;
Se mai spune că din această zi, urzicile înfloresc şi nu mai sunt comestibile.

În seara din ajunul Floriilor, în unele zone, se mai păstrează obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneşte de la o biserică şi se încheie la o altă biserică.

FLORIILE. Pentru sănătatea familiei, se aerisesc hainele, se termină curăţenia casei şi se stropeşte toată gospodăria cu agheasmă.

Este bine ca fetele care nu sunt căsătorite să scoată zestrea afară, la soare şi s-o împodobească cu flori. Este un obicei prin care, în ziua de Florii, păstrând rânduiala Postului, tinerele se roagă Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede.

În toate bisericile ortodoxe, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie sau mâţişori care au fost sfinţite la slujba de dimineaţă, simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor. Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în săptămâna Sfânta a Patimilor care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“. După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi Moşii de Florii sau Lazărul, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze. Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei. În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea.

La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare. Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

În unele sate din Ialomiţa se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi sănătate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slavă şi ramuri de măslin şi finic în Ierusalim de aceleaşi mulţimi care peste o săptămână aveau să-l răstignească.

Ca de fiecare dată când vin colindătorii gazdele primesc copii cu drag. Îi ascultă şi îşi împodobesc împreună casa cu salcie sfinţită, se bucură şi speră. Speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!“. Aşa cum îşi amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti, scrie traditieialomita.ro.

Conform profetiilor prezente in Vechiul Testament, Iisus isi pregateste singur intrarea ca sa fie recunoscut ca fiind Mesia, dupa cum insusi Legea spunea. Mantuitorul este aclamat de o sumedenie de credinciosi care aveau in maini ramuri de maslin si de finic. Acestia, vazandu-L, au inceput sa strige: „Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului.” Credinciosii rosteau aceste cuvinte deoarece simteau ca Dumnezeu s-a pogorat din Ceruri si a venit pe pamant pentru a-i mantui.

Toate aceste aspecte au fost mentionate pentru prima oara in secolul al IV-lea de catre Sfantui Epifanie, caruia i-au fost atribuite doua predici la aceasta sarbatoare, si pelerina apuseana Egeria, care descrie aceasta sarbatoare in insemnarile ei de calatorie.

Aceasta descrie modul in care era celebrata aceasta sarbatoare. In acea perioada, Duminica Floriilor era cunoscuta sub numele de Duminica aspirantilor sau candidatilor la botez. I-a fost atribuita acest nume datorita faptului ca, cei care urmau sa mearga cu mare solemnitate la episcop sa ii ceara binecuvantarea de a lua parte la botez, trebuiau sa invete Simbolul credintei (Crezul). De asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscuta si sub numele de duminica gratierilor deoarece, imparatii ofereau gratieri ca un mod de a cinsti aceasta sarbatoare importanta.

In zilele noastre, oamenii obisnuiesc sa mearga la biserica cu prilejul acestei sarbatori pentru a sfinti crengi de salcie care urmeaza sa fie puse la usi, geamuri sau chiar la porti. Motivul pentru care credinciosii fac acest lucru are de-a face cu credinta lor ca astfel sunt aparati de boli si apara casele credinciosilor de evenimente rele. Din seara de duminica, bisericile incep sa savarseasca slujbe numite denii. In aceste slujbe putem regasi toate momentele remarcabile din viata Mantuitorului nostu de la intrarea Acestuia in Ierusalim si pana la Invierea Sa din morti.

Nu in ultimul rand, ziua de Florii reprezinta si ultima saptamana a Postului Pastilor sau Saptamana Patimilor, timp in care crestinii fac pregatiri pentru intampinarea marii sarbatori a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos

Floriile. Duminica Floriilor marcheaza inceputul Saptamanii Patimilor, dar traditia precrestina atribuie acestei zile semnificatia renasterii naturii.

Prima atestare documentara a sarbatorii de Florii dateaza din secolul al 4-lea, cand sf. Epifanie scrie doua predici pentru aceasta ocazie. Tot referitor la sec. IV, pelerina Etheriei relateaza modul in care Floriile erau sarbatorite la Ierusalim si face prima mentiune a sfintirii ramurilor de salcie in biserici, in evocarea bucuriei intampinarii Mantuitorului.

In Evul Mediu, Floriile mai erau denumite duminica aspirantilor sau a candidatilor (persoanele nebotezate se duceau la episcop si cereau botezul) ori duminica gratierilor, pentru ca diriguitorii acordau gratieri pentru condamnati.

Imparatii Bizantului si domnitorii ortodocsi din rasarit celebrau Floriile cu fast. La sarbatoare participa intreaga curte.

In Romania, Floriile imbina semnificatia evenimentului biblic cu traditii populare care isi trag radacinile din antichitatea traco-pontica.

Conform acestor traditii, ramura de salcie simbolizeaza innoirea, primavara, renasterea naturii. Se planteaza rasaduri, iar manunchiul de matisori infipt in pamant este menit sa aduca ocrotirea plantelor. In unele regiuni din sudul tarii, femeile colinda aproape ca la sarbatorile de iarna.

Ramurile de salcie sfintita se pun la tocurile usilor si ferestrelor, la streasina, la intrarea in grajd, la icoane, ori chiar pe morminte. Se crede ca, dupa sfintire, salcia aduce liniste si prosperitate in camine.

Apicultorii bucovineni isi „binecuvanteaza” stupii cu ramuri de salcie. In alte zone, salcia are rolul de a imprastia norii de grindina sau de a tamadui boli precum durerea de spate.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru Mediafax părintele Constantin Stoica.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Sâmbăta din ajunul sărbătorii este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletele celor decedaţi, încheindu-se acum Sărindarele, adică pomenirea morţilor făcută în fiecare sâmbătă din Postul Mare.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.

 

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Noutăți: Înregistrarea asociaţiilor şi fundaţiilor, simplificată. Vor fi suficienți doar doi membri fondatori. Alte prevederi

Publicat

business

Senatul a adoptat, miercuri, o propunere legislativă de modificare a OUG 26/2000 prin care înregistrarea asociaţiilor şi fundaţiilor este simplificată, fiind necesari doar doi membri fondatori, față de cel puțin trei cum este în prezent.

O altă prevedere a actului normativ se referă la unificarea actul constitutiv cu statutul asociaţiei într-un document unic.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la USR şi PSD, a înregistrat, în plen, 96 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 30 de „abţineri”.

Senatorul USR Eugen Dircă, unul dintre iniţiatorii propunerii legislative, a explicat că a primit din partea ONG-urilor mai multe solicitări pentru „a elimina birocraţia şi a facilita constituirea asociaţiilor şi fundaţiilor”.

„Proiectul de lege nu face altceva decât să încurajeze iniţiativa persoanei care vrea să intre în această zonă a asociaţiilor neguvernamentale”, a arătat Dircă.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Audieri online în procesul pentru proiectul minier eșuat de la Roșia Montană. România se judecă de 5 ani cu Gabriel Resources

Publicat

Completul de judecată al Tribunalului Băncii Mondiale, cu sediul la Washington, în SUA, a programat pentru perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2020 o nouă audiere a părţilor implicate.

Procedura trebuia să aibă loc la Paris, cu reprezentanţii celor două părţi faţă în faă cu completul de jduecată, dar, din cauza pandemiei de coronavirus, s-a decis ca audierea să se desfăşoare online.

Statul Român se judecă cu societatea canadiană Gabriel Resources, de mai bine de 5 ani, pentru proiectul minier eşuat de la Roşia Montană.

Canadienii solicită României, la Tribunalul special al Băncii Mondiale de la Washington, suma de 5,75 de miliarde de dolari că urmare a blocării investiţiei ce ar fi trebuit să fie cea mai mare exploatare a aurului din Europa.

La audierea din decembrie 2019 au participat avocaţii celor două părţi, precum şi martori chemaţi să susţină poziţia Statului Român şi a companiei canadiene.

Printre martorii Statului Român au fost şi foştii premieri Emil Boc şi Victor Ponta, şi foştii miniştri ai Economiei Ion Ariton (septembrie 2010 – februarie 2012) şi Lucian Bode (februarie – aprilie 2012), ultimul fiind, în prezent, ministru al Transporturilor în Guvernul condus de Ludovic Orban.

Pe siteul ICSID a fost publicat anunțul privind noile audieri.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Fondul „Locuinţe pentru tinerii români”, cu bani de la firme de construcții și imobiliare, aprobat de Senat. Condiții

Publicat

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă pentru înfiinţarea Fondului de solidaritate „Locuinţe pentru tinerii români”, constituit din sumele deductibile în cuantum de 1% din profitul brut de minimum 1 milion de lei, transferate de firme de dezvoltare imobiliară şi lucrări în construcţii.

Au fost înregistrate 76 de voturi „pentru”, 30 „împotrivă” şi 21 „abţineri”.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari PSD şi ALDE, prevede că Fondul de Solidaritate locuinţe pentru tinerii români este menit să finanţeze avansul necesar achiziţionării unei locuinţe de către tinerii sub 35 de ani, căsătoriţi, care au posibilitatea de a achita ratele ulterioare obţinerii creditului, însă nu au posibilitatea de a achita avansul.

„Programul de finanţare a avansului necesar achiziţionării unei locuinţe se adresează tinerilor care au posibilitatea de a achita ratele ulterioare obţinerii creditului şi va fi destinat acelor persoane care îndeplinesc condiţiile de creditare presupuse de programul de finanţare ‘O familie, o casă’ sau pe cele presupuse de creditare directă, prin bancă”, se stipulează în propunerea legislativă.

Senatorul PSD Radu Oprea, unul dintre iniţiatorii proiectului de act normativ, a subliniat că proiectul este menit ca prin sprijinirea tinerilor să-i determine pe aceştia să rămână în ţară.

„Dezvoltatorii imobiliari care au afaceri peste un milion de euro să fie solidari cu tinerii şi să se constituie sursă la acest fond de solidaritate”, a afirmat Oprea la dezbaterile din plenul Senatului.

Potrivit unui amendament adoptat de Senat, societăţile ale căror activităţi sunt încadrate la „dezvoltare imobiliară” şi „lucrări în construcţii în cazul clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale” care, la finalul ultimului an fiscal, au avut un profit brut minim de un milion de lei vor transfera 1% din acesta către Fondul de Solidaritate locuinţe pentru tinerii români. Sumele transferate sunt cheltuieli deductibile.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Condiții

Din Fondul de Solidaritate, tinerii vor beneficia de plata avansului de până la 15% din valoarea locuinței, dar nu mai mult de 15.000 de euro, la cumpărarea acesteia. Vor avea prioritate cuplurile de medici, profesori, zootehniști, agronomi, absolvenți de teologie care se mută la sate, precum și cuplurile cu copii.

Lege privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului de Solidaritate “Locuinţe pentru tinerii români”

Art. 1 – (2) Fondul de Solidaritate “Locuinţe pentru tinerii români” este destinat tinerilor sub 35 de ani, căsătoriti, care vor să îsi achiziţioneze o locuinţă în rate, dar nu au posibilitatea de a achita avansul.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Modificări importante în drepturile grefierilor și a personalului auxiliar din Justiție. Cine va beneficia de pensie de serviciu

Publicat

Senatul va dezbate un proiect de modificare a legilor din justiție privind reglementarea carierei, a drepturilor şi obligaţiilor grefierilor, precum și prevederi referitoare la beneficiarii pensiilor de serviciu din categoria personalului auxiliar.

Propunerile de reglementare publicate de legestrat.ro vizează, în principal, următoarele aspecte:

  • Eliminarea sintagmei auxiliar pentru grefieri, având în vedere pregătirea eminamente juridică, precum și desfășurarea activității în mod direct împreună cu judecătorii şi/sau procurorii – categoria grefierilor se va numi „personal de specialitate”;
  • Repartizarea și recrutarea absolvenţilor Şcolii Naţionale de Grefieri prin concurs (nu prin numire, cum este acum), doar la nivelul unităţilor de bază ale sistemului (judecătorii, respectiv parchete de pe lângă judecătorii;
  • Reglementarea condiţiei de studii superioare juridice la numirea în funcţia de grefier;
  • Acordarea concediului anual de odihnă de 35 de zile lucrătoare;
  • Reglementarea posibilităţii sprijinirii acestei categorii profesionale pentru achiziţionarea unei locuinţe;
  • Completarea art. 93 din lege care defineşte noţiunea de vechime în specialitate;
  • Modificarea dispoziţiilor referitoare la dreptul personalului de specialitate judiciară şi al personalului care ocupă alte funcţii de specialitate la pensia de serviciu, acordarea unei pensii speciale de invaliditate şi de boală profesională pentru personalul anterior menţionat care şi-a pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, precum şi reglementarea situaţiei juridice a pensiei de urmaş care în actuala formă legislativă nu este reglementată.

Concret, prevederea nouă propusă, referitoare la pensia de serviciu se adresează pentru personalul de specialitate din instanţe şi parchete cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, din care cel puţin 15 ani în funcţie, la împlinirea vârstei de 55 de ani.

Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

Titlul legii se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară, al personalului care ocupă alte funcţii de specialitate şi al personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea precum şi al personalului care funcţionează în cadrul institutului National de Expertize Criminalistice”

a) Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art.1 Prezenta lege reglementează statutul personalului de specialitate judiciară, al personalului care ocupă alte funcţii de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi al personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.”

La articolul 38, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins

“Art.38 – (1) Poate fi numită în funcţia de grefier arhivar sau grefier registrator persoana care are studii medii sau studii superioare şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).”

La articolul 38, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (l1), cu următorul cuprins:

“(l1) Poate fi numit în funcţia de agent procedural, aprod sau şofer persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).”

La articolul 38, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art.38 – (2) Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) şi (l1) se face pe bază de concurs.

La articolul 65, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 65 – (1) Personalul prevăzut la art. 3 beneficiază anual de un concediu de

odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.”

Articolul 67 alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:

Art. 67 – (2) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.

La art. 685, alineatele (l)-(28) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art.685 – (1) Personalul de specialitate judiciară şi cel care ocupă alte funcţii de specialitate, prevăzut la art. 3 alin. (2) şi (3), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31 precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, din care cel puţin 15 ani în funcţie, beneficiază de pensie de serviciu, la împlinirea vârstei de 55 ani, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 55 de ani, şi personalul de specialitate judiciară şi cel care ocupă alte funcţii de specialitate, prevăzut la art. 3 alin. (2) şi (3), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, din care 15 ani în funcţiile prevăzute la art. 3 alin. (2) şi (3), în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.

(10) Pensiile de serviciu ale personalului de specialitate judiciară şi ale personalului care ocupă alte funcţii de specialitate, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 685 alin. (9) şi (91) se actualizează ori de câte ori se majorează salariul de încadrare brut lunar a personalului din activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, personalul îşi poate păstra pensia aflată în plată.”

sursa: legestart.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate