Formula de calcul a salariului minim european, stabilită de Guvern. Care sunt indicatorii care vor influența majorarea acestuia

Formula de calcul a salariului minim european: Guvernul României stabilește o formulă de calcul a salariului european minim brut pe țară, care ține seamă de o serie de parametri economici conveniți cu Uniunea Europeană. Mai precis este vorba despre intenția UE de a determina statele membre să adopte un salariu minim european în funcție de specificul național. 

Un proiect de hotărâre privind aprobarea procedurii de aplicare a mecanismului de stabilire a salariului minim se află pe agenda de joi a Guvernului.

La bază se află o Directivă Europeană, al cărei termen de aplicare este deja depășit.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data de 25.10.2022 a fost publicată Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Directiva urmărește ca lucrătorii din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate, care să le permită un trai decent oriunde lucrează.

Termenul de transpunere în legislația națională a Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană era data de 15 noiembrie 2024.

Formula de calcul a salariului minim european

Guvernul României își propune să adopte un document care să conțină și formula de calcul a salariului minim garantat pe țară, care ține cont de parametri precum rata inflației și creșterea productivității muncii, arată un document consultat de Alba24.

 

În înțelesul prezentei hotărâri, expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) salariul de bază minim brut t+1: salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, actualizat pentru anul următor;

b) salariul de bază minim brut t: salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare, aferent anului curent;

c) rata medie anuală a inflației se calculează scăzând 100 din indicele mediu anual al prețurilor de consum, care măsoară evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de către populație în anul curent față de anul precedent, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 14/2007 privind metodologia Anchetei statistice a prețurilor de consum al populației;

d) rata inflației t+1/t: rata medie anuală a inflației prognozată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru anul următor față de anul curent;

e) productivitatea muncii prognozată se calculează ca raport între produsul intern brut prognozat și populația ocupată prognozată, indicatori furnizați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză;

f) rata de creștere reală anuală a productivității muncii t+1/t se calculează pe baza productivității muncii prognozate pentru anul următor față de productivitatea muncii prognozată pentru anul curent, utilizând valori reale pentru produsul intern brut;

g) câștigul salarial mediu brut lunar reprezintă media la nivel național a sumelor brute plătite salariaților de către agenții economici în perioada de referință, cuprinzând: sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul lucrat și pentru timpul nelucrat, sumele brute plătite din fondul de salarii sub forma drepturilor în natură și a ajutoarelor bănești, sumele brute acordate salariaților ca stimulente din profitul net al unității, sumele brute plătite din alte fonduri decât din fondul de salarii, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 614/2008 privind metodologia cercetării statistice pentru Costul Forței de Muncă;

h) câștigul salarial mediu brut lunar prognozat reprezintă câștigul salarial mediu brut lunar prognozat pentru anul următor de Comisia Națională de Strategie și Prognoză;

i) produsul intern brut este egal cu suma valorilor adăugate brute ale diferitelor sectoare instituționale sau ale diferitelor ramuri de activitate, la care se adaugă impozitele și se scad subvențiile pe produse care nu sunt repartizate pe sectoare și ramuri de activitate, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 193/2009 privind stabilirea Metodologiei de elaborare a conturilor naționale nefinanciare în România;

j) populația ocupată, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 147/2021 privind aprobarea metodologiei cercetării statistice Ancheta Forței de Muncă în Gospodării (AMIGO), cuprinde persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 89 de ani, în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință, care, în cursul săptămânii de referință, se încadrau în una dintre următoarele categorii:

(i) persoane care, în cursul săptămânii de referință, au lucrat cel puțin 1 oră contra plată sau pentru obținerea unui profit, inclusiv lucrătorii familiali care colaborează la întreprinderea familială;

(ii) persoane care au un loc de muncă sau o întreprindere și care au fost temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referință, dar au avut o legătură formală cu locul de muncă, în condițiile în care următoarele grupuri au avut o legătură formală cu locul de muncă:

(I) persoanele absente de la lucru din cauza concediilor de odihnă, a organizării timpului de lucru, a concediilor medicale, a concediului de maternitate sau de paternitate; (II) persoanele aflate la cursuri de formare profesională pentru locul de muncă; (III) persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului, care primesc și/sau au dreptul la un venit sau la prestații legate de locul de muncă sau al căror concediu pentru creșterea copilului ar trebui să dureze cel mult 3 luni; (IV) lucrători sezonieri în extrasezon, în cazul în care îndeplinesc în continuare cu regularitate sarcini și îndatoriri pentru locul de muncă sau pentru întreprindere, excluzând îndeplinirea obligațiilor legale sau administrative; (V) persoanele absente temporar de la lucru din alte motive, în cazul în care durata preconizată a absenței este de maximum 3 luni;

(iii) persoane care produc bunuri agricole destinate în cea mai mare parte vânzării sau schimbului în natură;

(iv) persoanele care lucrează în domeniul producției proprii, lucrătorii voluntari, stagiarii neremunerați și persoanele implicate în alte forme de muncă nu sunt incluse în categoria persoanelor ocupate pe baza acestor activități.

(3) În cazul în care rata medie anuală a inflației prognozate, utilizată pentru stabilirea salariului minim prevăzut la alin. (1), indică o modificare mai mică de 1%, salariul de bază minim brut garantat în plată se actualizează doar cu rata de creștere reală anuală a productivității muncii prognozate, conform prevederilor alin. (1).

(4) În situația în care atât rata medie anuală a inflației prognozate, cât și rata de creștere reală a productivității muncii prognozate indică modificări anuale de sub 1%, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată rămâne cel puțin la nivelul anului curent.

Vezi și Salariul minim în țările UE, în 2024. Pe ce loc se află România și care sunt extremele. Grafice

Corespondența dintre formula de calcul pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzută la art. 5. alin. (1) și criteriile stabilite la art. 4 alin. (1) este următoarea:

a) puterea de cumpărare a salariilor minime luând în considerare costul vieții se regăsește în formula de calcul prin rata inflației;

b) nivelul general al salariilor și distribuția acestora se regăsește în formula de calcul prin raportul dintre salariul de bază minim brut și câștigul salarial mediu brut lunar;

c) rata de creștere a salariilor se regăsește în formula de calcul prin evoluția câștigului salariul mediu brut lunar avut în vedere ca numitor în raportul dintre salariul de bază minim brut și câștigul salarial mediu brut lunar;

d) nivelurile și evoluțiile productivității pe termen lung se regăsesc în formula de calcul prin rata de creștere reală a productivității muncii.