România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul, de aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei, afirmă ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Mediului de Afaceri, Claudiu Năsui.

“Primesc zilnic mesaje şi comentarii care întreabă despre măsura pe care deja o promovăm de mai bine de doi ani, respectiv #zerotaxepesalariulminim.

Vezi și Ministrul Economiei: Casele de marcat puse în funcțiune sunt deductibile din impozit. Măsura se aplică pe perioada 2018-2021

Am vorbit constant despre asta: cea mai mare problemă economică a României este sărăcia. Povara fiscală mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii românilor de pe piaţa oficială a muncii şi chiar din ţară.

România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE

Prea mulţi oameni trăiesc în sărăcie cu toate că muncesc 40 de ore pe săptămână. România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE, românii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul. La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani.

Acest lucru ar fi mai uşor de tolerat dacă serviciile oferite în schimb ar fi unele impecabile, însă adevărul este că, pe lângă taxarea dureroasă a muncii, românii mai plătesc şi TVA, accize şi alte taxe şi impozite.

Citește și Ministrul Economiei: Introducem IMPOZIT ZERO pe salariul minim din agricultură. Măsura ar putea fi aplicată începând din 2021

Acestea sunt câteva din motivele pentru care ne-am luptat să cuprindem această măsură în programul de guvernare. Ceea ce am obţinut nu este ideal, dar este un început: din 2022 vom începe aplicarea măsurii în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul, joi seara, pe pagina sa de Facebook.

Claudiu Năsui: “Suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă

El a adăugat că “suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă (procentul de oameni care, deşi au un salariu, nu se ajung cu banii de la o lună la alta) şi pe al doilea loc la numărul de oameni aflaţi în sărăcie sau risc de sărăcie, la mică diferenţă faţă de Bulgaria.

“Lucrurile acestea nu se rezolvă reinventând roata şi testând iar soluţii care au eşuat în trecut. De asemenea, soluţia nu este creşterea salariilor din pix prin decrete de stat.

Pentru a avea cu adevărat un impact pozitiv, trebuie să venim cu reforme curajoase ce pun contribuabilul pe primul loc. Netaxarea primilor 2.230 de lei (sau cât este salariul minim) pentru fiecare angajat este un mare pas în asigurarea bunăstării tuturor românilor”, a explicat Năsui.

sursa: agerpres

Joi, 21 ianuarie, în județul Alba au fost imunizate anti-COVID în total 618 persoane, potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică (DSP) Alba. 

540 dintre acestea au fost vaccinate în centrele fixe din județ amenajate pentru faza II, astfel:

• 240 la Alba Iulia,
• 60 la Aiud,
• 60 la Sebeș,
• 60 la Blaj,
• 60 la Cugir,
• 60 la Câmpeni

Alte 78 de persoane au fost imunizate de echipele mobile în centre rezidențiale din județ.

Potrivit DSP Alba, nu au fost raportate pierderi de vaccin și nu au fost semnalate reacții adverse imediate.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi, 21 ianuarie, că nici la începutul nului an școlar nu vor fi manuale de clasa a IX-a, pentru că nu vor ajunge la timp.

Sorin Cîmpeanu a afirmat că nici în anul școlar viitor nu vor ajunge la timp manualele de clasa a IX-a.

„Planuri cadru au fost realizate de către comisii de lucru în luna august și au și fost validate în luna august. Acum cei care le-au lucrat și cei care le-au validat înțeleg că nu mai sunt de acord cu ele.

O opinie personală, fără să îmi depășesc limitele de competență, nici eu nu sunt de acord cu forma lor, îndeosebi pe filiera teoretică. (…) Sub nicio formă, am anunțat încă din prima zi de mandat, procesul nu se poate încheia până la începerea școlii în anul școlar 2021-2022.

Iarăși nu vom avea manuale la clasa IX-a”, a spus ministrul în cadrul Forumului Bunei Guvernări Locale în Educație, organizat de Societatea Academică din România.

Ministrul a 530 de milioane de lei în bugetul învățământului pentru bursele școlare din 2021

„Hotărârea de Guvern din decembrie privind cuantumul minim al burselor pentru elevi 100 de lei este binevenită, necesară. Nu este deloc îndeajuns, pentru că în anul 2020 cuantumul total al acestor burse la nivel național a fost de 270 de milioane de lei. Împărțiți cele 270 de milioane de lei la 9 luni, asta înseamnă 30 de milioane. Împărțiți la cei aproape 3 milioane de elevi și o să vedeți că veți obține un cuantum de 10 lei pe luna/elev”, a afirmat Cîmpeanu.

El a spus că a solicitat 530 de milioane de lei în buget pentru bursele școlare.

„Am insistat că aceste sume, de dată această 530 de milioane de lei, să fie cuprinse în buget, să se plătească prin autoritățile locale, dar să vină din buget. (…) 530 de milioane de lei am cerut pentru bursele școlare, (…) la care se adaugă o creștere absolut necesară pentru costul standard per elev destinat cheltuielilor materiale.

Această creștere trebuie să fie semnificativă și trebuie să fie acoperită. (…)

Este mult mai importantă creșterea acestei componente destinate cheltuielilor materiale decât cea destinată creșterilor salariale, fără să neglijez importantă creșterilor salariale. Această suma ar trebui să fie de aproape 600 de milioane de lei și să fie distribuită prin bugetele autorităților locale”, a declarat ministrul.

Cîmpeanu a susținut că urgență zero în educație o reprezintă deschiderea școlilor în condiții de siguranță și recuperarea pierderilor.