Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Cinci bărbaţi din Târgu Mureş care au furat bunuri din magazine din Alba şi alte judeţe au fost prinşi în flagrant de poliţişti. Prejudiciu de peste 20.000 de lei


Publicat

hoti flagrantCinci bărbați din Târgu Mureş au fost surprinşi în flagrant delict de polițiști în timp ce aveau asupra lor bunuri, în valoare de peste 20.000 de lei, furate din supermarketuri din Alba şi alte judeţe.

Poliţiştii din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale de la Poliţia municipiului Târgu Mureş, împreună cu polițiștii Direcției Operațiuni Speciale din cadrul I.G.P.R., au surprins în flagrant delict cinci bărbați bănuiţi de comiterea mai multor infracţiuni de furt, din supermarketuri, de pe raza mai multor judeţe din ţară (Mureş, Sibiu, Alba, Prahova, Argeş şi din municipiul Bucureşti).

Cei cinci, toţi din Târgu Mureş, au fost depistați de polițiști în parcarea unui restaurant, din judeţul Mureş, având asupra lor bunuri susceptibile a fi provenite din furturi.

În urma controlului efectuat în autoturismele acestora s-au găsit articole de îmbrăcăminte, încălţăminte sport, maşini de găurit, flexure, ţigări, băuturi alcoolice şi alte bunuri pe care aceştia nu le puteau justifica.

Din cercetările efectuate de poliţişti, a reieşit că cei cinci bărbați, doar în cursul lunii septembrie 2016, ar fi comis 8 furturi, din magazine (hipermaket-uri, mall-uri şi magazine pentru amenajări interioare) din ţară, prin demontarea sistemelor de siguranţă.

pantofi sport furtValoarea estimativă a bunurilor identificate şi ridicate cu ocazia flagrantului este de peste 20.000 lei.

La data de 30 septembrie 2016, instanţa de judecată a dispus măsura arestării preventive pentru 30 zile faţă de 4 dintre persoanele în cauză, iar una dintre acestea este cercetată în stare de libertate.

Cercetările au fost desfăşurate sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgu Mureş.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor din cadrul Poliţiei Iernut.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

PNRR aprobat de UE pentru România, publicat integral. Unde vor ajunge cele 29,2 miliarde euro. Care sunt reformele fiscale

Publicat

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat versiunea extinsă a Planului de Redresare și Reziliență al României (PNRR), aprobat joi de Consiliul Uniunii Europene.

România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale, prin PNRR, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Planul Național  a fost evaluat pozitiv, joi, de Consiliul Uniunii Europene.

Este ultima etapă la nivelul instituțiilor europene. Pasul final al aprobării se concretizează prin decizia Consiliului de punere în aplicare, adoptată prin procedură scrisă.

13% din suma alocată prin PNRR – prefințanțare acordată de Comisia Europeană

În perioada următoare, primele fonduri, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României, vor ajunge în țară sub forma unei prefinanțări acordate de Comisia Europeană, potrivit MIPE.

Implementarea include 64 de reforme și peste 100 de investiții în toate domeniile. Transportul, Sănătatea și Educația vor avea parte de finanțări masive, a precizat premierul Florin Cîțu.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

În total, prin PNRR România va beneficia de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte.

În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.

Vezi AICI forma integrală a PNRR.

De asemenea, MIPE a lansat pagina de Facebook  unde vor fi disponibile informații legate de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ce este Mecanismul de Relansare și Reziliență

Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice.

Mecanism de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.

Care sunt regulile cerute de Comisia Europeană și ce tipuri de proiecte se finanțează

Investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  • Tranziția spre o economie verde;
  • Transformarea digitală;
  • Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  • Coeziunea socială și teritorială;
  • Sănătate și reziliență instituțională;
  • Copii, tineri, educație și competențe.

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

Tranziția spre o economie verde;

Transformarea digitală;

Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;

Coeziunea socială și teritorială;

Sănătate și reziliență instituțională;

Copii, tineri, educație și competențe.

De unde vin banii europeni

Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.

Bugetul MRR este constituit din:

A. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro

B. împrumuturi de până la 360 miliarde euro

Reformele fiscale din PNRR

Prin PNRR, România și-a asumat revizuirea cadrului fiscal, pentru a elimina stimulentele și lacunele fiscale din economie, precum scutirile de impozit pe venit și pe profit.

Un exemplu sunt angajații din construcții, pentru care statul va scoate treptat beneficiile între 2025 și 2028. O modificare importantă este cea care privește microîntreprinderile, Guvernul angajându-se ca începând din 2023 să scadă pragul de încadrare. În plus, Executivul a propus aplicarea de taxe ecologice, potrivit economedia.ro.

PNRR prevede că în trimestrul patru din 2022 va fi făcută analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări.

Principalele aspecte:

– eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări),

– contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (impozitele locale)

– orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri.

Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor.

Tot în trimestrul patru 2022, vor trebui să intre în vigoare modificările aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor.

Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024.

Guvernul s-a angajat prin această reformă să reducă pragul prin care o companie se încadrează în categoria microîntreprinderilor, care beneficiază în prezent de o taxare foarte avantajoasă. În prezent, plafonul cifrei de afaceri pentru încadrarea la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii este de de 1 milion euro.

Guvernul nu menționează însă care va fi noul prag.

În primul trimestru din 2025 vor intra în vigoare modificările aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) care reduc treptat stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor (va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028).

Se va evita extinderea cotelor reduse de TVA.

În ceea ce privește impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023.

surse: mfe.gov.ro, economedia.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Primăria Aiud va solicita peste 24,6 milioane de lei prin Programul „Anghel Saligny”, pentru modernizarea unor străzi

Publicat

Administrația locală din Aiud solicită finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” pentru modernizarea unor străzi din municipiu și din Aiudul de Sus, ce vor asigura legătura la Transalpina de Apuseni. 

„Vom transmite două cereri de finanțare pentru modernizarea drumurilor de legătură la DJ 107I – Transalpina de Apuseni pentru:

– străzile Țiglăriei, Nicolae Bălcescu, Viilor, Zorilor, Plugarilor, Livezii, Fântânele, Păltiniș din municipiul Aiud (situate la Nord de DJ 107I – valoare totală 10.465.108,51 lei (cu TVA)

– străzile Gheorghe Lazăr și Valea Aiudului (situate la Sud de DJ 107I) – valoare totală 10.194.888,38 lei (cu TVA)

Resursele financiare necesare intenționăm să le atragem prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, în acest sens urmând a fi depuse două cereri de finanțare.

Proiectele privind aprobarea cererii de finanțare, a devizului general estimativ și a indicatorilor tehnico-economici pentru aceste străzi au fost aprobate de către consilierii locali prezenți în ședința de îndată a Consiliului Local Aiud din data de 27 octombrie 2021”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Modernizarea străzii George Coșbuc este un alt obiectiv de investiții pentru care reprezentanții administrației locale vor trimite o solicitare de finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Valoarea totală a obiectivului de investiții va fi de 4.003.461,69 lei (cu TVA).

„Proiectul privind aprobarea cererii de finanțare, a devizului general estimativ și a indicatorilor tehnico-economici actualizați a fost deja aprobat de către consilierii locali aiudeni, cererea de finanțare urmând să fie transmisă”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Magistrații Curții de Apel Alba Iulia au trebuit să decidă dacă o vietnameză s-a căsătorit în România din dragoste sau interes

Publicat

Magistrații Curții de Apel Alba Iulia au avut de dat o decizie într-un dosar rar întâlnit pe rolul instanțelor din Alba.

Aceștia au trebuit să decidă dacă o femeie venită din Vietnam în România s-a căsătorit din dragoste sau din interes, cu un bărbat român. 

Între cei doi este o diferență de 27 de ani.

Povestea căsătoriei s-a întins pe trei județe: Sibiu, Timiș și Alba. La Sibiu, unde femeia a ajuns prima dată din Vietnam, la Timiș unde susținea că își are locuința după căsătorie și în Alba, unde a dat atacat în instanță decizia, de trimitere în Vietnam, a Serviciilor de Imigrări Sibiu și Timiș. 

Toată povestea unei căsătorii dintre o vietnameză și un român este detaliată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia din data de 21 octombrie.

Judecătorii au avut de analizat versiunea femeii despre cum s-a cunoscut cu soțul român, dar și versiunea celor de la imigrări care, în urma unui control la domiciliul ales, dar și în urma unui interviu cu cei doi, au tras o serie de concluzii.

Mai mult de atât, în urma interviului, în peisaj a mai apărut încă un bărbat cu care vietnameza schimba mesaje de dragoste și chiar apăreau în poze.

Cum a ajuns femeia în România

Potrivit motivării instanței, aceasta a ajuns în Sibiu, din Vietnam, prin detașare la o companie, pe postul de ”tâmplar universal”. Femeia a intrat în țară în luna noiembrie anului 2019 și avea un permis de ședere până pe 18 noiembrie 2020, însă în 26 octombrie firma din Sibiu, care a angajat-o, a dat-o dispărută.

Serviciile de Imigrări din Sibiu au început verificările și au făcut documentația de trimitere a acesteia înapoi în Vietnam.

La scurt timp, femeia a anunțat că s-a căsătorit cu un cetățean român și că nu poate fi trimisă înpoi în Vietnam, deoarece acum are o familie în România, mai exact în județul Timiș.

De acolo, cazul a fost preluat de Serviciul de Imigrări Timiș.

Cum s-au cunoscut cei doi – versiunea vietnamezei

Thi Ngoc susține că s-a cunoscut cu I. pe Facebook și că s-au plăcut. Mai mult de atât, în luna mai a anului 2019, bărbatul ar fi mers în Vietnam pentru a o cunoaște și a-i cunoaște familia.

A mai zis că au discutat în engleză pe Facebook și la fel, față în față. De asemenea, a mai spus că diferența de 27 de ani dintre ei nu este un impediment în relația lor.

După ce a fost detașată în Sibiu din Vietnam, cei doi s-au văzut periodic și au petrecut sărbătorile la Timișoara.

Femeia, a precizat în fața intanței că au vrut să se căsătoarească mai devreme, dar din cauza unor probleme birocratice nu au reușit decât în 14 noiembrie 2020.

Mai mult de atât, a spus că a plecat de la locul de muncă din cauza faptului că nu și-a mai primit salariul. Cei doi figurau în acte cu domiciliul într-o localitate din Timiș.

Versiunea Serviciilor de Imigrări. Ce au descoperit după două verificări

După ce a fost dată dispărută de angajatorul din Sibiu, în 12 noiembrie 2020, Imigrările au revocat dreptul de ședere în România al vietnamezei.

În 16 martie 2021, femeia a făcut o cerere de prelungire a permisului de ședere pe motiv că este căsătorită în România, cu un cetățean român.

Reprezentanți ai serviciului de imigrări din Timiș au mers la domiciliul indicat, dar nu au găsit pe nimeni; proprietarii locuinței au spus că nu stau acolo cei doi.

O lună mai târziu, femeia și bărbatul au depus o nouă cerere, de prelungire și iar a urmat un control din partea celor de la imigrări.

Când au mers iar, au descoperit că femeia locuiește într-o cameră de la adresa respectivă, iar proprietarii acum încercau să îi convingă pe ofițeri că atât femeia, cât și bărbatul stau acolo. Însă nu au fost găsite haine sau obiecte personale ale acestuia.

Interviu la Imigrări. Mesaje și poze cu un alt bărbat

La scurt timp de la verificările de domiciliu, a urmat un interviu cu ofițerii de Imigrări.

În timpul inverviului, cei doi nu s-au putut pune de acord în ce an s-au cunoscut. Mai mult de atât, femeia vorbește vietnameza, engleza și chineza, iar bărbatul maghiara și cunoaște limba germană. Cei doi se întelegeau prin fraze scurte sau semne.

Când li s-a cerut să arate dacă au poze în telefon din timpul relației, mesaje sau poze de la nuntă, în telefonul femeii apăreau foarte multe poze cu un alt bărbat, dar și multe mesaje cu acesta.

Într-un final, femeia a recuoscut că are o relație cu bărbatul din poze.

Potrivit motivării instanței, femeia ar fi manifestat nervozitate și chiar panică, pe parcursul interviului.

”Din toate aceste aspecte mai sus menționate, coroborate cu faptul că cetățeana străină a dat o declarație olografă, care a fost tradusă și cu care a fost de acord, prin care recunoaște că are o relație cu numitul N. J., datorită vârstei de 27 ani diferență între cei doi parteneri și a faptului că cetățeana străină s-a căsătorit cu S. I., cu 7 zile înainte de expirarea permisului de ședere, rezultă suspiciuni cu privire la încheierea unei căsătorii de conveniență”, au notat ofițerii de la Imigări.

Mai mult de atât, ”există suficiente elemente care să evidențieze că nu există coabitare matrimonială, soții nu contribuie efectiv la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie, nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi, sunt inconsecvenți în declarații, există neconcordanțe în declararea datelor cu caracter personal și încheierea căsătoriei a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți”, au precizat aceștia.

Drept urmare, nu au reînnoit permisul de ședere al femeii.

Ce a versiune au luat în considerare magistrații Curții de Apel Alba Iulia

Un prim proces s-a desfășurat pe rolul Curții de Apel Timișoara, apoi aceștia au declinat competența către Curtea din Alba Iulia.

Magistrații din Alba Iulia au analizat din punct de vedere procedural cererea femeii. Aceștia au specificat că femeia a semnat un exemplar al deciziei prin care nu i se mai prelungea permisul de ședere.

Apoi, magistrații din Alba Iulia au precizat că femeia nu a formulat o cerere de tolerare pe teritoriul României, pentru care instanța să se pronunțe.

”În prezent, în evidențele Serviciului pentru Imigrări Timiș nu se află înregistrată o astfel de cerere a reclamantei, de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul României. Având în vedere că formularea unei astfel de cereri nu a fost efectuată și nici depusă la instituția pârâtă, aceasta nu a fost investită a se pronunța asupra acestor aspecte, astfel că, în speță, nu există nici un act administrativ tipic și nici un act asimilat actului administrativ de tipul refuzului cu privire la care instanța să poată realiza un control de legalitate.

Formularea cererii direct la instanță, în maniera descrisă în cererea de chemare în judecată, este inadmisibilă întrucât i se solicită organului de jurisdicție să exercite o funcție administrativă, străină de competențele sale”, se arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia.

Drept urmare, magistrații din Alba Iulia au respins cererea femeii de anulare a suspendării obligației de returnare și de tolerare a acesteia pe teritoriul României.

Decizia din 21 octombrie a fost definitivă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Parapeți din beton pentru siguranța traficului rutier, montați pe DN 67C – Transalpina, în zona lacului Oașa

Publicat

Angajații Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj au montat recent parapeți din beton pe DN 67C – Transalpina, într-o zonă situată pe marginea lacului Oașa.

Potrivit reprezentanților DRDP Cluj, lucrările au fost executate între km 80 și 81.

Drumarii au montat parapeți de tip New Jersey pe marginea șoselei, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate