Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Corpurile a trei partizani anticomuniști, descoperite la Cricău și recuperate de IICCMER. Povestea unor crime vechi de aproape 70 de ani


Publicat

FOTO 3Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a desfășurat în perioada 22-23 august 2017 o campanie de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Cricău. Acţiunea a avut ca obiectiv deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupe și cadre operative ale Securității.

Între organizațiile de rezistență armată care s-au opus instaurării comunismului în România, un loc de seamă îl ocupă formațiunea condusă de studentul Ștefan Popa, care a acționat în partea de sud-est a Munților Apuseni, având create rețele de susținere în satele situate la nord de Mureș, în zona dintre Aiud și Teiuș. Conducătorul grupării a susținut ideea unirii tuturor formațiunilor anticomuniste din zonă într-o organizație unică și puternică, indiferent de orientarea ideologică a acestora. După confruntarea armată din 4 martie 1949 de la Bistra-Groși, jud. Alba, când organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de acțiuni pentru capturarea partizanilor care au reușit să scape din acea înfruntare, precum și pentru arestarea tuturor celor care i-au susținut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securității l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ștefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija.

FOTO 4Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate trupe de securitate și numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcției Regionale de Securitate Sibiu. În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ștefan Popa își adăpostul principal. Partizanii au reușit să spargă încercuirea și cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, sub Muntele Piatra Craivii, în locul numit Bogoloaia. Aici, în ziua de 8 martie, aceștia au fost surprinși și atacați în timp ce se aflau într-o locuință sezonieră, în urma confruntării armate trei fiind omorâți și doi luați prizonieri. Între cei uciși s-a aflat și Ștefan Popa, conducătorul organizației, alături de care au fost împușcați Nicolae Moldovan și Cornel Pascu. Prizonieri au fost luați Ioan Scridon și Alexandru Maxim.

Cadavrele victimelor au rămas pe teren, sub pază, vreme de mai multe zile, fiind înhumate de un localnic într-o groapă comună, săpată într-o pădure, nu departe de locul unde cei trei au fost uciși. Mormântul nu a fost niciodată marcat la suprafața solului, locul fiind stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului la fața locului, fiind verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj preliminar efectuat în cursul lunii iunie.

Victimele au fost înhumate într-o groapă săpată superficial pe o pantă de deal, adâncimea medie a acesteia fiind de cca. 0,50 metri. Trupurile au fost așezate în groapă unul lângă altul, două fiind culcate pe spate și unul, cel din mijloc, pe burtă, toate fiind dispuse pe direcția NV-SE cu capetele orientate spre sud-est. Scheletele se aflau într-o stare precară de conservare, multe din componentele osoase fiind dizolvate și dispărute.

FOTO 5După încheierea cercetării arheologice s-a procedat la depistarea și înregistrarea probelor criminalistice, operațiune înfăptuită de către subcomisarul de poliție Paul Zachiu din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Alba. Au urmat observațiile și constatările medico-legale asupra scheletelor după care, sub supravegherea medicului legist, Raluca-Maria Matei, s-a trecut la demontarea și extragerea osemintelor, acestea fiind ambalate și predate Serviciului de Medicină Legală Alba pentru efectuarea ulterioară a investigațiilor de specialitate.

Cercetarea arheologică a fost efectuată de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza. Investigațiile au avut loc în prezenţa procurorului de caz, colonel magistrat Octavian Toma, de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz şi a locului unde victimele au fost înhumate.  Acţiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Cricău (primar Emil Lupșan), Parohia Ortodoxă din Cricău (preot Petru Medruț) și de către rudele și urmașii victimelor.

Cine a fost Ştefan Popa

Născut la 10 decembrie 1920 în satul Bucerdea Vinoasă, com. Ighiu, jud. Alba, de religie ortodoxă, necăsătorit, fiul lui Ioan, preot ortodox, născut în Măhăceni, şi Victoria Crișan, născută în Decea. Absolvent al Liceului Titu Maiorescu din Aiud și al unei Școli Militare din București. A fost ofițer în Armata Regală și veteran de război. La începutul carierei militare a fost instructor la Școala Militară de Subofițeri de Infanterie din Lipova. În 1942 se afla într-un centru de instrucție situat în zona orașului Cernăuți, iar în 1944 îl regăsim ca sublocotenent în cadrul Batalionului I Pionieri de Munte din Aiud. După terminarea războiului și întoarcerea de pe front s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, când era student în anul III, era căutat de Siguranță, fiind dat în urmărire pe țară. Pentru a scăpa de arestare, în iulie 1948 s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra din apropierea comunei Întregalde, punând bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă. La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică.

Cine a fost Nicolae Moldovan

Născut la 9 decembrie 1924 în Teiuș, jud. Alba, de religie greco-catolică, fiul lui Aurel și Ana. A absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud și a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu alăturându-se lui Ștefan Popa. În 1947 s-a căsătorit cu Elisabeta Vale din satul Cetea, absolventă a Facultății de Medicină din Cluj, promoția 1948, având împreună doi copii.

Cine a fost Cornel Pascu

Născut la 1 aprilie 1923 în satul Benic, com. Galda de Jos, jud. Alba, fiul lui Simion și Maria, de religie greco-catolică, necăsătorit. Absolvent al Școlii Normale după care a funcționat ca învățător în satul Ghioncani din com. Întregalde. A satisfăcut stagiul militar, eliberându-se din armată cu gradul de sergent. Era membru P.N.Ț. din 1939, iar după 23 august 1944 a militat pentru reorganizarea partidului în zonă. Ca urmare a activității sale politice a fost exclus din învățământ și condamnat la trei luni de închisoare, fiind închis la Penitenciarul din Alba Iulia. În 1948 a aderat la Organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul Dabija. A participat la lupta de la Bistra-Groși unde a reușit să scape din încercuirea Securității, refugiindu-se împreună cu Ioan Scridon în zona unde se aflau cantonați membrii organizației lui Ștefan Popa.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. Axante

    vineri, 01.09.2017 at 09:46

    Meritau oamenii astia ca macar in titlul sa nu se strecoare greseli PARTIZANI

    • Ovidiu Hategan

      vineri, 01.09.2017 at 12:56

      Corect, mulțumim.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

14 județe din România au o incidență de peste 3 cazuri de COVID la mia de locuitori. Distribuția infectărilor noi, pe județe

Publicat

14 județe din România se află în scenariul roșu, cu o incidență de peste 3 cazuri de COVID la mia de locuitori în ultimele 14 zile. 

Cea mai mare incidență este la Ilfov (8,12) dar și la București (6,40) și la Timiș (4,53).

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.310 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2. În ultimele 24 de ore, 139 de pacienți au decedat, iar 1.492 de persoane sunt internate la ATI.

Distribuția pe județe a cazurilor noi:

Județ

Număr de cazuri confirmate(total)

Număr de cazuri nou confirmate

Incidența înregistrată la 14 zile

Alba

19372

118

3,76

Arad

21803

129

3,75

Argeș

25072

116

2,68

Bacău

24388

84

2,19

Bihor

26472

135

3,39

Bistrița-Năsăud

10844

44

2,45

Botoșani

13290

59

1,94

Brașov

40886

123

4,62

Brăila

12209

84

2,69

Buzău

11490

73

1,89

Caraș-Severin

10027

54

2,17

Călărași

9319

7

2,22

Cluj

52494

361

6,40

Constanța

40186

148

4,03

Covasna

7424

16

2,52

Dâmbovița

21396

66

2,40

Dolj

24846

101

2,70

Galați

25415

101

3,30

Giurgiu

10268

47

2,92

Gorj

8862

12

1,31

Harghita

7375

42

1,39

Hunedoara

21174

138

4,22

Ialomița

10045

39

2,81

Iași

40059

121

2,38

Ilfov

42027

91

8,12

Maramureș

19703

34

1,25

Mehedinți

7630

41

2,16

Mureș

21612

58

2,68

Neamț

17317

85

2,06

Olt

13534

42

2,11

Prahova

31796

121

2,67

Satu Mare

12258

25

1,79

Sălaj

10140

43

2,61

Sibiu

24345

138

3,31

Suceava

23323

46

0,92

Teleorman

12484

53

3,03

Timiș

51131

167

4,53

Tulcea

7780

49

2,47

Vaslui

15155

31

1,50

Vâlcea

15154

107

3,06

Vrancea

9808

36

1,55

Mun. București

169828

829

6,39

108 cazuri noi nu au fost alocate pe județe.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Păcăliți de GPS: Trei turiști din Cluj au rămas înzăpeziți pe un drum din Alba. A intervenit Salvamont și un echipaj de off-road

Publicat

Salvamont Alba a intervenit vineri noapte pentru salvarea a 3 turiști din Cluj care au rămas blocați în zăpadă cu mașina, pe drumul dintre Pasul Ursoaia și satul Ghețar.

Potrivit unui anunț al Salvamont Alba, postat pe Facebook, cei 3 turiști au urmat indicațiile GPS și au fost îndrumați pe un drum nepracticabil pe timp de iarnă.

În urma apelului 112, la acțiune a intervenit un echipaj Salvamont Alba format din 2 persoane și un echipaj de la un club offroad din Cluj.

Interventia a durat 7 ore din cauza localizării dificile a turiștilor blocați.

Sursă: Salvamont Alba Facebook

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

A murit un EROU al județului Alba. Emil Drăgan, în vârstă de 100 de ani, a fost veteran de război și deținut politic

Publicat

Veteranul de război și deținutul politic, colonelul în rezervă Emil Drăgan, din Galda de Jos, a decedat vineri spre sâmbătă noaptea. 

Intelectual fin, cu studii economice, pedagogice și militare, a ajuns pe frontul de apus, în timpul ultimei bătălii de eliberare a Transilvaniei.

În Ungaria a fost luat prizonier de către nemți, unde a suferit de foame cruntă, fiind nevoit să mănânce usturoi salbatic și iarbă. Timp de șase luni a fost închis și în lagărele din Kaisersteibruck și Oranienburg.

Întors acasă, după ce a revenit la greutatea normală (slăbise 50 de kg), și-a continuat studiile și brusc a intrat într-un alt război, cel cu regimul comunist.

Era copil de chiaburi, fapt ce i-a adus cinci ani de detenție politică la Constanța și multe alte suferințe.

Nu s-a căsătorit niciodată de teama comuniștilor ca aceștia să nu le facă rău celor dragi.

Ultimii ani din viață i-a petrecut la Galda de Jos, fiind în grija exemplară a familiei Ghiura, acolo unde a fost vizitat în ultimii ani de elevii militari și reprezentanți ai Armatei Române.

Emil Drăgan, la împlinirea vârstei de 100 de ani

În urmă cu cinci luni, de ziua lui, a avut parte de o aniversare deosebită, Emil Drăgan împlinise atunci 100 de ani.

O viață în care a trăit toate nefericirile unui secol

Emil Drăgan, fiul morarului Aron Drăgan, s-a născut la 10 noiembrie 1920 în comuna Galda de Jos, din județul Alba.

La nici 23 de ani, se afla pe frontul de apus, în prima linie, a luptei pentru eliberarea Transilvaniei.

Era înregimentat ca ofițer de artilerie în cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi”.

Când a fost luat pe front, România întorsese armele împotriva Germaniei, iar el era student în al doilea an la Academia de Studii Comerciale şi Industriale din Brașov.

Din cauză că erau fii de chiabur și nu au acceptat colaborarea cu sistemul, Emil Drăgan și fratele său, Liviu Drăgan, au fost arestați politic timp de 5 ani, în 1949, sub acuzația de „crimă de nedenunțare a uneltirii contra ordinii sociale”.

Un alt frate căzuse pe front, iar tatăl lor, Aron Drăgan, a fost închis și el de comuniști, timp de 12 luni, la vârsta de 70 de ani.

Emil Drăgan a fost închis la Constanța, Aiud și Gherla, o perioadă cumplită care l-a marcat profund.

”Să plângi și să nu-ți mai curgă lacrimile”

După ce a săpat timp de trei ani de zile la Canal, până ce în palmele lui se putea citi suferința, Emil Drăgan avea să vadă și ororile închisorii aiudene.

La vârsta de 33 de ani, în martie 1954, ieșea din închisoarea de la Gherla. Stigmatizat de statutul de pușcăriaș politic, Emil Drăgan s-a întors acasă cu gândul de a deveni profesor, însă regimul comunist i-a cerut să fie colaborator al securității.

A refuzat, iar acest lucru i-a adus o „pedeapsă” de 21 de ani, timp în care a fost acceptat să muncească doar la CAP-ul din satul natal.

Cu prilejul zilei sale de naștere, când a fost întrebat de ororile perioadei comuniste, Emil Drăgan a mărturisit, după 70 de ani, că închisoarea de la Aiud a fost un iad înfricoșător, unde oroarea a căpătat forme inimaginabile.

Acolo, spune Emil Drăgan, „oamenii au plâns până n-au mai avut lacrimi. Să plângi, domnule, și să nu-ți mai curgă lacrimile, că nu le mai aveai! Ochii erau seci!”

Toți cei care l-au cunoscut îi mulțumesc din suflet pentru lecțiile de viață oferite cu atâta drag.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Accident pe pârtia de la Șureanu. O femeie s-a rănit după ce s-a ciocnit cu un alt schior. A intervenit elicopterul SMURD

Publicat

Serviciul Public Județean Salvamont Alba alături de Inspectoratul General de Aviație au intervenit în zona Domeniului Schiabil Șureanu (județul Alba) pentru acordarea primului ajutor a unei femei care a suferit un accidentat. 

Potrivit reprezentanților Salvamont Alba, aceasta s-a ciocnit cu un alt schior.

Femeia a suferit un traumatism cranio cerebral, traumatism facial cu pierderi de cunoștință temporară.

Aceasta a fost evacuată cu un ajutorul unui elicopter SMURD Târgu Mureș.

Sursă: Salvamont Alba

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate