Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Incendiu pe autostrada A10 între Aiud și Turda. O autoutilitară a luat foc și s-a făcut scrum


Publicat

O autoutilitară a luat foc, vineri, la ieșirea de pe autostrada A10 spre municipiul Turda. Nu au fost victime, însă mașina a fost distrusă aproape în totalitate de flăcări.

Potrivit ISU Cluj, pompierii au intervenit la locul incidentului cu o autospecială pentru stins incendii, în jurul orei 14.50.

La fața locului, forțele de intervenție au găsit autovehiculul cuprins aproape în totalitate de flăcări și ocupanții ieșiți din acesta.

”Nu au fost persoane rănite ca urmare a acestui eveniment, iar din cercetările preliminare se pare că focul a pornit de la o defecțiune la instalația electrică a autovehiculului”, au precizat reprezentanții ISU Cluj.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Alba Iulia va avea o Alee a Unirii. Consiliul Județean Alba vrea să amenajeze zona dintre Sala Unirii și Muzeul de Istorie

Publicat

Alba Iulia va avea o Alee a Unirii, unde vor fi amplasate toate busturile personajelor istorice importante în acest eveniment major al istoriei României.

Administrația locală și Consiliul Județean Alba vor reamenaja zona din fața Sălii Unirii și a Muzeului Național al Unirii.

Fiecare personaj istoric va avea un cod QR, prin intermediul căruia, vizitatorii pot obține informații de bază despre rolul său în Marea Unire.

De asememenea, în zonă va fi amenajat și un timeline, cu principalele evenimente din viața orașului, petrecute în ultimele 300 de ani.

Prioiecte în Consiliul Local Alba Iulia

Consilierii locali din Alba Iulia vor avea de aprobat, în ședința din 29 iunie, două proiecte privind parcelarea unor terenuri aflate în Cetatea Alba Carolina.

Mai exact, se solicită transmiterea din domeniul public al municipiului Alba Iulia în domeniul public al județului Alba și în administrarea Consiliului Județean Alba a terenurilor din proximitatea Sălii Unirii și a Muzeului Unirii din Alba Iulia, în vederea implementării proiectului „Amenajare zonă cuprinsă între Sala Unirii și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia”.

Este vorba despre mai multe parcele, dintre care una în suprafață de 968 mp (zona verde din fața Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia), o alta de 2.227 mp (zona Sălii Unirii) și o alta de 197 mp (zona busturilor din Piața Cetății, în spatele Sălii Unirii).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cod ROȘU de caniculă în vestul țării. Avertizare de cod portocaliu în Alba și alte 10 județe. Temperaturile ajung la 40 de grade

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizări de cod ROȘU, galben și portocaliu de caniculă, valabile până vineri, 25 iunie.

Temperatura va crește până la valori de 38-39 de grade Celsius, mai ales în vestul țării, unde 7 județe sunt în cod roșu de căldură.

Alte 11 județe, printre care și Alba se află sub avetizare de cod portocaliu.

În zilele de joi și vineri (24 și 25 iunie) valul de căldură va cuprinde toată țara, iar disconfortul termic va fi ridicat și indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

În Muntenia, Dobrogea, Moldova și estul Transilvaniei maximele termice se vor situa, în general, între 33 și 37 de grade, iar local minimele nu vor coborî sub 20 de grade.

Notă: În zonele montane și pe arii mai restrânse în restul țării, mai ales după-amiaza și seara, vor mai fi perioade cu instabilitatea atmosferică ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii și căderi de grindină.

COD PORTOCALIU

Fenomene vizate: val de căldură și disconfort termic accentuat

Interval de valabilitate: 24 și 25 iunie

Zone afectate: Oltenia și cea mai mare parte a Transilvaniei

 

Joi și vineri (24 și 25 iunie) în sud-vestul și centrul țării, valul de căldură se va intensifica, va fi caniculă și disconfort termic accentuat.

Se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse frecvent între 37 și 39 de grade în Oltenia și între 35…37 de grade în cea mai mare parte a Transilvaniei. Valorile nocturne nu vor coborî, în general, sub 20…22 de grade.

COD ROȘU

Fenomene vizate: temperaturi extreme și disconfort termic deosebit de accentuat

Interval de valabilitate: 24 și 25 iunie

Zone afectate: județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș

Joi și vineri (24 și 25 iunie) în județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș se vor înregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei.

Acestea vor fi cuprinse între 39 și 41 de grade, iar în nord-vest între 35 și 38 de grade. În cursul nopții valorile termice nu vor coborî, în general, sub 20…24 de grade.

În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cele mai frumoase locuri de vizitat în MUNȚII APUSENI. Cascade, peșteri și peisaje care îți taie respirația

Publicat

Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munților Apuseni. Fauna, flora, relieful și tradițiile care încă se păstrează în Țara Moților completează seria de motive care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui să-l rateze.

Ghețarul de la Scărișoara, Poarta lui Ionele, Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor, Cascada „Vălul Miresei” sau Lacul Tarnița sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zonă.

 

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni  este  Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă.

Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus. În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România. Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani.

Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.

 

În Munţii Apuseni, spre Bihor se află un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Peştera Poarta lui Ionele. Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile “înfricoşătoare” ale Apusenilor.

Gelologii o descriu ca fiind sculptată în calcare albe, alătuită dintr-o galerie cu traseu frânt. La intrarea în peşteră, se află un pârâu care ţâşneşte din stâncă.

Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 800 de metri, în calcare triasice.

Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa.

Un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche și misterele sale este, fără doar şi poate, Gheţarul de la Vârtop, din comuna Arieşeni.  Celebra locuinţă a omului preistoric îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii, iar misterul ia amploare când pregăteşti lanterna pentru a pătrunde într-o lume de vis.

Gheţarul de la Vârtop mai este numit şi „Peştera Minunată”, pentru că deţine o mulţime de formaţiuni extrem de diverse şi, în acelaşi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificată, însă oferă un decor divers şi intim, ca ambianţă a încăperilor.

Chiar dacă nu este foarte lung, culoarul peșterii este o adevărată aventură pentru cei care vor să îl străbată: urcușuri şi coborâșuri, mers strecurat, aplecat, în genunchi, printre pereţii umezi ai culoarelor.

Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de 62.000 de ani.

Ca să ajungi la Ghețar alegi drumul, care trece prin Cîmpeni, la Gârda , apoi, continui pe drumul ce pleacă din centrul localităţii până la Gârda Seacă, de unde mergi până în satul Casa de Piatră. De la ultima casă, accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră în pădure.

Peştera Pojarul Poliţei din Gârda de Sus. În apropierea peșterii se găsesc două lacuri, Izbucul Tăuzului și Cotețul Dobreștilor, o destinație-surpriză, nu neapărat pentru înotători, ci pentru scafandri, căci lacul ajunge la adâncimea de 85 de metri, iar apele sale reci îți permit să te pierzi în ele.

Situată în partea de sud-est a Munţilor Bihor, pe stânga Pârâului Gârdişoara, peştera este înconjurată de o mulţime de brazi şi copaci înalţi, iar aleea care te duce până la ea traversează o poiană parcă de basm.

Pentru a ajunge la peșteră alegi drumul ce ajunge, prin Cîmpeni, la Gârda de Sus, pe DC 130. Acesta se desprinde la dreapta din DJ 750, după care continuă pe DC 130, cale de 18 km pe Valea Ordâncuşii, până ajunge în satul Gheţar. De acolo urci pe o potecă marcată, care se bifurcă într-o poiană.

foto: Florin Micu

Una dintre podoabele Apusenilor şi o altă frumuseţe a judeţului Alba este Cascada de la Vidra, un rai cu apă şi verdeaţă. Aceasta este una din principalele atracţii ale Munţilor Apuseni, fiind cunoscută şi sub numele de Cascada Pişoaia, Nemeş sau Nemneş.

Apa este în cădere de la aproximativ 18 metri înălţime, cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri. Spectacolul pe care îl oferă apa se îmbină perfect cu formaţiunile calcaroase.

Nu ai cum să o ratezi, dacă mergi pe drumul spre Muntele Găina.

Cascada se află în partea de sud a Munţilor Bihor, pe cursul Arieşului Mic. De la ieşitra din Câmpeni, virezi la stânga pe DJ 762 şi, după 13 km, vei ajunge în satul Nemeş comuna Vidra, de unde se desprinde un drum în sud, peste Arieşul Mic, care duce la Cascadă.

Cascada Răchiţele. Căderea de ape mai este cunoscută şi ca „Vălul Miresei” şi măsoară peste 30 de metri. Iarna, când peretele stâncos îngheaţă, zona cascadei este un loc excelent pentru escaladă pe gheaţă.

Ca multe dintre locurile superbe din munţi, şi acestă cascadă are parte de o legendă a ei. Se spune că, demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agăţat pe stânci.

Acolo, nuntaşii s-au oprit şi au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, însă, numele de „Vălul Miresei” vine de la asemănarea puternică dintre forma cascadei şi celebra piesă vestimentară purtată de femei în ziua nunţii.

Localitatea Răchițele se situează în Munții Apuseni, la poalele Masivului Vlădeasa. Este accesibil din orașul Huedin, care este situat pe șoseaua  E 60, între orașele Cluj-Napoca și Oradea.

Din centrul orașului Huedin se urmează traseul: Călata – Mărgău – Răchițele. Drumul este asfaltat până în Răchițele, fiind practicabil și iarna. La Cascada Răchițele (Vălul Miresei) se ajunge pe un drum forestier, spre dreapta din centrul satului Răchițele.

foto: alba24.ro

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 km.

Peştera Gheţarul de la Focul Viu. Este o peşteră din Munţii Bihorului, aflată pe Valea Galbenă, care iese în evidenţă prin spectaculoasele sale grupuri de stalagmite în care se răsfrâng razele soarelui.

Accesul este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul din Valea Cetăţilor, şi apoi pe jos, pe un traseu de 1,5 kilometri.

Peştera Urşilor. Peştera situată în localitatea Chişcău, comuna Pietroasa, are o lungime de 1,5 kilometri. Totuşi, zona vizitabilă de către turişti măsoară 488 de metri, restul peşterii fiind rezervat cercetării ştiinţifice.

Peştera este renumită datorită urmelor şi fosilelor de urs de cavernă, animal care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Tot aici au fost găsite fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră.

Pot fi admirate şi superbele formaţiuni de stalactite şi stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi Sfatul Bătrânilor.

Tot timpul anului, temperatura din peşteră este de 10 grade.

Se ajunge din Muntii Apuseni pe drumul care pornește din DN 76 la sud de Beiuș, apucând înspre Bradet si Magur dinspre Est, pe drumul care leagă Poiana Horea (DN 1R) de Cabana Padiș.

Lacul Tarniţa. Acest lac de acumulare este una dintre cele mai apreciate zone turistice din judeţul Cluj. Alimentat de apele văii Someşului Cald, lacul are o suprafaţă de 215 hectare şi o lungime de circa 8 kilometri.

Barajul în arc are o înălţime de 97 de metri. Lacul este un rai al pasionaţilor de schi nautic, dar şi al pescarilor. Pe lac se organizează şi plimbări cu barca şi jetski-ul.

Unul dintre cele mai neobişnuite peisaje din Carpaţi, Detunata Golașă a fost declarată rezervație încă din 1936. Locaţia oferă o imagine spectaculoasă a intervenţiei naturii.

Detunata Golaşă reprezintă iviri de bazalte, sub forma unor măguri vulcanice. Are la poale păduri de conifere și o suprafață gigantică de bazalte prăbușite.

Nume vine de la faptul că peisajul este într-adevăr “golaş”, iar peretele vestic este format din stive de bazalt, coloane cenuşiu-negricioase.

De asemenea, prin desprinderea unor pietre pe grohotişul din apropiere şi vuietul vântului printre fragmentele de bazalt uriaşe produce un sunet asemănător tunetului.

Aflată în nordul Munţilor Metaliferi, Detunata Golașă presupune un acces oarecum complicat.

Din DN 74, în direcţia Abrud, faci dreapta pe DJ 107 I și vei ajunge în satul Bucium-Șasa. De acolo, în dreptul primăriei, se desprinde un drum forestier la stânga, ce urcă printre case.

După aproximativ 500 m, treci podețul peste pârâul Șesii, în dreptul indicatorului turistic și urci pe drumul de munte, care va trece de-a curmezișul unei pășuni largi, până ce ajungi la pădure.

De acolo, faci dreapta pe un drumeag îngust și vei ajunge la „Popasul particular Fefeleaga”, de unde continui pe cărarea care duce în codru.

La primul pârâiaș care taie drumul, o iei la stânga și urmezi marcajul turistic din pădure, care te va ghida până sus, pe serpentine, spre vârful Detunatei Golașe

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine. Turul monumentelor arhitecturii de altădată din inima Transilvaniei

Publicat

În trecut erau adevărate opere de arhitectură, dar astăzi din marea lor majoritate se mai păstrează doar ruinele din ceea ce au fost castelele celor mai bogate familii din Transilvania.

Excepție face doar Castelul Bethlen-Haller care se află în proprietate privată și care este un exemplu de rafinament, eleganță și bun gust pentru felul în care a fost restaurat.

hartaCastelele vechi de sute de ani, care stau mărturie secolelor trecute, și-au schimbat destinația în zilele noastre și au devenit fie reședințe de lux, spitale, locuri pentru degustarea vinurilor sau o mare parte din ele sunt doar ruine.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă, Castelul Kemeny din Sâncrai, Castelul Martinuzzi de la Vințu de Jos, Castelul Teleki din Uioara de Sus, Castelul Mikes de la Cisteiu de Mureș, Castelul de la Botești sau Castelul Kemeny de la Galda de Jos sunt o parte din castelele construite pe teritoriul județului Alba.

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze. Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor. De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare.

Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

hallerÎn prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădiriii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului. Pentru renovarea castelului, Claudiu Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro. În 2020 s-a început renovarea unui alt corp al clădirii.

Castelul  este deschis vizitatorilor și se pot face degustări pentru grupuri organizate.

Castelul Bethlen-Haller se poate vizita de marți până duminică în cadrul celor trei tururi ghidate care încep la orele 11:00, 13:00, și 15:00. Castelul este închis în zilele de luni. Costul unui bilet este de 25 lei/persoană și reprezintă modul prin care fiecare vizitator contribuie la păstrarea farmecului acestui loc. Copiii până la 12 ani nu plătesc bilet.

Cei care doresc să afle mai multe despre vin și arta vinului au la îndemână mai multe opțiuni:

  • vizitarea castelului și degustarea la 4 vinuri costă 100 de lei.
  • Castelul Bethlen-Haller se poate vizita de marți până duminică în cadrul celor patru tururi ghidate care încep la orele 11:00, 13:00, și 15:00. Castelul este închis în zilele de luni. Degustarea include 4 dintre cele mai reprezentative vinuri produse de Jidvei și va fi însoțită de un platou cu aperitive care nicidecum nu putea lipsi. Și pentru a păstra cu dumneavoastră puțin din farmecul locului, la plecare veți primi cadou o sticlă cu vin.

 

*Degustarea este disponibilă doar pentru cei care au peste 18 ani.

**Pentru a putea respecta normele sanitare în vigoare, rezervarea prealabilă, cu cel puțin 24h înainte, este obligatorie pentru grupurile care depășesc 10 persoane, atât pentru vizite, cât și pentru degustări.

La fiecare dintre pachetele prezentate mai sus puteți adăuga și vizitarea plantației viticole și a cramei Jidvei. Costul vizitelor este de 25 lei/ persoană.

Detalii pentru rezervări și informații AICI

Pentru cei care doresc să ajungă la Cetatea de Baltă pentru a vedea acest castel trebuie precizat faptul că această localitate este situată pe drumul județean DJ 107, la 15 km de Târnăveni și 21 km de Blaj.

foto: Primăria Alba Iulia

Palatul Principilor din Alba Iulia este situat în vecinătatea Catedralei Romano-Catolice, în mijlocul Cetății Alba Carolina, unul dintre cele mai bine conservate monumente istorice din România.

A fost construit în secolul al XV-lea, având rolul de reședință a principilor Transilvaniei, fiind modificat și extins în secolele al XVI-lea–al XVII-lea.

Inițial, clădirea a avut drept destinație de reședință pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau și se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.

Alba Iulia drona

Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. În urma cuceririi Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.

Edificiul încă mai păstrează numeroase detalii arhitectonice: portaluri, ancadramente, frontoane, bolţi, reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană
În prezent Palatul Princiar se află în administrarea Primăriei Municipiului Alba Iulia care a început un amplu proces de restaurare  cu termen de finalizare vara anului 2021.

Finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, proiectul a avut o valoare totală iniţială de peste 21,7 milioane de lei, din care 20,6 milioane de lei bani nerambursabili.

Odată finalizate conservarea şi restaurarea, Palatul, considerat cea mai importantă  clădire administrativă din Transilvania, ar urma, printre altele, să găzduiască un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din perioada în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei.

Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist şi baroc.

 

Castelul Martinuzzi situat în Vinţu de Jos, comună care se află la doar 13 km de Alba Iulia, este unul dintre cele mai importante monumente ale Renașterii din Transilvania, iar de acest monument se leagă legenda Mariei Tereza.

Castelul a fost construit la mijlocul secolului al XVI-lea peste o veche mănăstire dominicană ca reședință a guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, însă în prezent se mai păstrează doar ruinele acestui monument istoric.

El a fost construit sub formă de cetate, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea și era înconjurat cu șanturi umplute cu apă pe timp de război.

Legenda spune că episcopul Martinuzzi avea o avere însemnată provenită prin confiscarea unei comori descoperite de niște pescari. Moartea episcopului ar fi survenit pentru că ar fi fost blestemat de pescari. Guvernatorul și-a cumpărat numerose proprietăți în Transilvania, fapt care a atras invidia dușmanilor săi. Se spune că de cateva ori pe an, noaptea, guvernatorul Martinuzzi se întoarce încă la castel pentru a-și verifica și căuta comoara.

Castelul se află în proprietatea parohiei reformate însă ceea ce se mai păstrează sunt doar niște ziduri din cauza procesului de degradare la care a fost supus de-a lungul timpului.

Castelul Martinuzzi se află în localitatea Vințu de Jos, comuna situată pe malul stâng al râului Mureș, la aproximativ 10 km de Sebeș pe drumul național DN7 sau la 15 km de Alba Iulia pe drumul județean 107C și drumul național DN1. Ruinele castelului se află la aproximativ 1 km spre stânga de la drumul care străbate comuna, venind dinspre Deva.

Castelul Kemény din localitatea Sâncrai de lângă orașul Aiud, este un castel construit în jurul anilor 1800 de către familia nobiliară Kemény. Construit în stil baroc, în stilul său s-a intervenit totuși și cu elemente din arhitectura transilvană a acelei perioade.

Castelul este structurat în 3 corpuri de clădire iar de-a lungul timpului acesta a avut diferite destinații, printre care și sediu administrativ pentru centrul de plasament din Sâncrai.

Castel Sancrai

Deși în anul 1980 au avut loc diverse reparații la acest castel, el a fost părăsit în anul 1997.

Consiliul Județean Alba a renovat castelul printr-un proiect de 8 milioane de lei . În prezent castelul este folosit pentru organizarea unor evenimente culturale sau de afaceri.

La castelul Kemeny din Sâncrai se ajunge pe E81 până in localitatea Aiud de aici turiștii trebuie să se îndrepte pe DJ 107E până în localitatea Ciumbrud de unde apoi se face dreapta pe DJ 142L Ciumbrud – Zăries până în localitatea Sâncrai.

Din castelul Mikes din Cisteiu de Mureș, de lângă orașul Ocna Mureș, se mai păstrează azi doar ruinele care au reușit să rămână în picioare încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea.

Castelul a aparținut familiei Mikes, una dintre cele mai importante familii secuiești din Transilvania. Întreg ansamblul cuprindea la acea vreme castelul, curia, capela și hambarul însă după anul 1994 clădirea a fost părăsită.

În prezent se mai păstrează din castelul Mikes doar fațada, pivnițele și coloanele de cărămidă de la intrare. Castelul se află în proprietatea statului și este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Alba.

Pentru a ajunge la castelul Mikes din Cisteiu de Mureș se face dreapta la intrarea în oraşul Ocna Mureş de unde se parcurge apoi un drum comunal de aproximativ doi kilometri.

Castelul Teleki din Uioara de Sus, Ocna Mureș, a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1290.

Castelul medieval a fost construit din ordinul regalității maghiare cu scopul de a proteja salina ce se află în apropiere.

Clădirea castelului a fost dărâmată parțial, iar în locul ei s-a ridicat în perioada 1850-1860 un castel neogotic pentru familia nobiliară Banfy însă mai târziu edificiul a intrat în proprietatea conților Teleki.

La acea vreme a fost amenajat în jurul castelului un parc cu alei şi arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind rarităţi dendrologice.

Se spune că pe vremea când era locuit, castelul adăpostea un număr foarte mare de butoaie de o dimensiune semnficantă în care se putea intra chiar și în picioare de către un om. De asemena, în beci se intra chiar și cu carul cu boi pentru a transporta butoaiele cu vin și alte provizii.

În prezent, castelul se află într-un proces de revendicare ce durează de peste 10 ani, iar de când s-au demarat aceste procese domeniul Teleki se află într-o ruinare continuă.

La castelul Teleki din Uioara de Sus se ajunge parcurgând drumul de la ieșirea din Ocna Mureș spre Noșlac pe DJ 107 D.

castel zlatna (11)

Castelul de la Botești, situat în satul Botești de lângă Zlatna, a fost construit în perioada interbelică de mai mulți proprietari de mine, care s-au îmbogățit peste noapte după ce au dat de câteva filoane mari de aur.

După al doilea război mondial, castelul a fost naționalizat și transformat, în internat și tabără pentru elevi sau unitate militară. Castelul este structurat cu demisol, parter, un etaj și foișor iar întreg imobilul are nu mai puțin de 20 de camere.

La început, castelul a fost folosit ca reședință de vară pentru familia lui Ion Gigurtu, fost premier al României și mare om de afaceri în perioada interbelică.

Acest edificiu a suferit distrugeri considerabile în anul 1985 din cauza filmărilor la „Noi, cei din linia întâi”, un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986.

Scena din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Acțiunea filmului se petrece în octombrie 1944 (prima parte) și decembrie 1944 – ianuarie 1945 (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.  Pentru a fi filmată o scenă din film castelul a fost incendiat.

scenă din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Consiliul Județean Alba a vândut în anul 2004 castelul în schimbul sumei de 4,6 milioane de lei unui om de afaceri italian care deține o firmă în Alba Iulia, ca acesta să transforme clădirea în hotel. Omul de afaceri a realizat unele lucrări de consolidare însă apoi a decis punerea în vânzare a castelului pentru suma de 350.000 de euro. La ultimul anunț de vânzare, o casa de licitații din România a anunțat  ca preț de pornire suma de 295.000 de euro.

Pentru a ajunge la castelul de la Botești trebuie parcurși 10 km de la Zlatna pe DN 74 Alba Iulia – Abrud, în direcția Izvorul Ampoiului.

captură youtube: https://www.youtube.com/watch?v=XCjcBFIIcI8

Despre existența inițială a Castelului Kemény din Galda de Jos nu se cunosc nici acum foarte multe lucruri deoarece castelul în incinta căruia funcționează în prezent Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Alba este doar o urmă a construcției inițiale care a fost distrusă. Actuala clădire este ceea ce s-a reușit să se construiască în secolul XIX. Se spune că nu a supraviețuit nicio descriere sau gravură a construcției inițiale însă ceea ce se știe este că acesta avea un domeniu întins, o așezare care a aparținut unor maghiari din familia Kemeny. Așezarea a fost una destul de importantă în Evul Mediu, pentru că administra principalele terenuri din zonă, adică întreaga vale a Gălzii, de la Intregalde până la vărsare. În trecut castelul a mai fost folosit și ca punct de reprimare a mișcărilor țărănești din Transilvania.

În anul 2007 castelul a trecut din domeniul public în domeniul privat însă proprietarul a ales să nu schimbe destinația acestei clădiri unde funcționează un centru de recuperare pentru bolnavi cu afecțiuni psihice.

La castelul Kemeny de la Galda de Jos se poate ajunge de pe E 81 (tronsonul Alba Iulia – Teiuș) pe drumul DJ 107 K Galda de Joș – Intregalde – Mogoș.

Castelul Mitropolitan din Blaj a fost construit in anul 1535, de catre Georgiu Bagdi. Timp de mai multi ani a fost resedinta ultimului principe al Transilvaniei Mihail Apafi al II-lea.

Ulterior a fost sediul mai multor institutii: Episcopia greco-catolica, Mitropolia si Muzeul de Istorie din Blaj. Castelul se află situat pe strada Aron Petru Pavel nr.1-2, din Blaj.

Construcția este făcută cu patru niveluri (subsol, parter si doua etaje) în formă de cruce asimetrica.

Odata cu interzicerea Bisericii Greco-Catolice imobilul, confiscat de catre stat , a primit diverse destinatii.

Între anii 1997-2001 a fost supus unui amplu proces de restaurare, prin inlocuirea invelitorii din tigla, a tamplariei, refacerea tencuielilor interioare si exterioare, inlocuirea pardoselilor, placarea coridorului si a scarilor, inlocuirea tuturor instalatiilor utilitare, drenarea apelor pluviale si refacerea curtii.

Constructia a fost realizată în jurul unui turn numit Cetatea Rosie, arhitectura sa fiind detaliată într-o gravura facută pe lemn ce datează din anul 1760.

Fațadele actuale ale constructiei au fost realizate in stil clasicist tarziu cu porticuri si frontoane, pastrandu-si forma originala. Alte elemente care si-au pastrat forma initiala sunt cele trei incaperi care alcatuiesc beciul.
Fosta poarta de acces si latura de sud-vest a castelului au fost folosite la construirea Manastirii Buna Vestire, precum si a incaperilor adiacente edificiului.  A fost multă vreme resedința tuturor mitropolitilor Bisericii Greco Catolice din Romania.

În prezent este reședința Cardinalului Lucian Muresan – arhiepiscop major al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia.

Palatul Bethlen de la Sânmiclăuș este o construcție unică în genul ei: aflată la limita dintre Renaștere și Baroc, clădirea a fost ridicată de Miklós Bethlen (1642-1716) după planurile pe care el însuși le-a realizat.

Tatăl lui Miklós Bethlen , János Bethlen,  a fost om de încredere al principilor György (Gheorghe) Rákóczi I si György Rákóczi II și cancelar al Transilvaniei.

Într-o perioadă în care Transilvania se afla într-o poziție delicată, prinsă la mijloc între cele două mari imperii, Otoman și Habsburgic, fiind în plus tulburată de conflictele religioase dintre catolici și protestanți, János Bethlen și apoi Miklós Bethlen, au jucat un rol determinant în viața Principatului, luptând pentru păstrarea independenței Transilvaniei și drepturile protestanților din Principat.

Planul palatului, un pătrat fără curte interioară, cu colțurile marcate de volume asemănătore unor turnuri, amintește de planurile de factură renascentista ale castelului de la Cetatea de Baltă .

În 1765, clădirea primește câteva elemente decorative baroce. Ancadramentele renascentiste de la parter sunt ornate cu scoici sculptate în piatră iar sub geamurile de la etaj sunt realizate decorațiuni în tencuială specifice barocului.

Frontonul accesului în castel este ornat cu o scoică similară celor din ancadramente iar loggia primește un parapet cu baluștri. Arhitectul responsabil de aceste lucrări a fost Franz Schweininger, însă comanditarul rămâne necunoscut.

În 1856 domeniul trece din posesia familiei Bethlen în posesia familiei Brukenthal, care renovează palatul și îl transformă în școală agricolă. Blazonul familiei este încă vizibil. În 1918 domeniul intră în posesia statului, iar în timpul regimului comunist palatul devine parte a IAS-ului Jidvei, aceeași soartă pe care a avut-o și castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. Astăzi palatul este în proprietate privată, dar neutilizat.

Aparține, la fel ca ansamblul din Cetatea de Baltă, companiei Jidvei care a început recent lucrări în vederea restaurării lui.( sursa : arh. Cristina Chira) Mai multe informații și foto aici despre Castelul de la Sânmiclăuș.

foto: wikipedia.org

Castelul Wesselenyi din Obreja. Tipică pentru barocul din Transilvania, construcția datează din prima jumătate a secolului XVIII. Este considerat cel mai frumos castel baroc din Europa Centrală.

Construcţia castelului a fost începută în 1778, de Wesselenyi Miklos. Din planul castelului iniţial a fost realizat doar corpul principal, lucrarea întinzându-se pe 30 de ani. Clădirea a fost inaugurată în 1807.

Alte castele se află la Şard (Castelul Esterházy), la Stremţ şi la Aiud (Castelul Bethlen).

Vezi şi Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba recomandate de cititorii Alba24

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate