FOTO: Mistere din adâncurile Apusenilor, explorate de speologi şi scafandri români, finlandezi şi suedezi. Tabără în peşteri din judeţul Alba

Zona carstică Gârda – Arieșeni din Munţii Apuseni, judetul Alba a fost gazda unei tabere româno – finlandeze de explorare a peșterilor și galeriilor scufundate. Tabăra s-a desfăşurat în perioada 16-21 septembrie, cu participarea unor speologi și scufundători din Cluj, București, Constanța, Oradea și Gârda, precum și scafandri de mare adâncime din Finlanda și Suedia.

Scufundarea la o adâncime de peste 40 de metri nu se poate face respirând aer, ci amestecuri de gaze ce conțin și heliu (un gaz inert). Din acest motiv, până în prezent nu există în România scufundători de peșteră de mare adâncime, transmite Christian Ciubotărescu, preşedintele AS Sfinx Gârda.

“Este al treilea an în care venim din Finlanda pentru explorări în zona Munților Apuseni. De data aceasta am venit cu o echipă de cinci scufundători de mare adâncime, patru din Finlanda și unul din Suedia”, a declarat Adrian Pereț, un scufundător finlandez originar din Oradea.

Principalul obiectiv a fost scufundarea în sistemul Coiba Mare-Tăuz. “În Tăuz vizibilitatea a fost foarte scăzută. Am verificat în fiecare zi, dar nu s-a limpezit și nu ne-am putut scufunda. Cu o vizibilitate sub 0,5 m scufundarea unui sistem cu sifoane multiple până la 83 m adâncime și să ajungi la 1 km de la intrare a fost imposibilă.

Ne-am concentrat pe sifonul terminal din Coiba Mare. Am constatat anul trecut că sifonul este blocat de bușteni. Am încercat să-i îndepărtăm cu un palan fixat în stâncă, dar nefiind o linie dreptă între bușteni și locul de fixare, majoritatea puterii se pierdea prin frecare. Vom reîncerca anul viitor”, a spus Sami Paakkarinen (Finlanda).

Potrivit acestuia, echipa a realizat scufundări timp de trei zile la Cotețul Dobreștilor și a ajuns la sfârșitul explorării de anul trecut. “Sala aflată după sifonul de 74 m adâncime, este o sală de prăbușire. Am încercat să continuăm pe calea apei, dar galeriile se termină cu restricții printre bolovani”, a precizat acesta.

Izbucul Cotețul Dobreștilor devenise cel mai adânc sifon din România în anul 1996 când Jean-Jacques Bolanz (Elveția) a atins adâncimea de 76 m, până în anul 2001 când Izbucul Tăuz i-a luat locul cu 87 m adâncime (85 m+2 m pentru reîntoarcere), plonjat de Viktor Bolek (Polonia). Atât Jean-Jacques Bolanz, cât și Viktor Bolek au decedat în accidente de scufundare în străinătate.

Sifonul terminal este în prezent cea mai adâncă galerie scufundată din România cu cei 92,5m atinși de Sami Paakkarinen și Patrik Grönqvist (Finlanda) în 2014.

”Pentru a ajunge aici (în Munţii Apuseni – n.r.), trebuie să călătorim inițial 30 de ore cu mașinile. Apoi 2,5 ore cu feriboatul până în Estonia, și apoi încă 30 ore în continuare. Trebuie să venim cu microbuzele pentru că avem nevoie de 500 kg de echipament minim de persoană. Sperăm să revenim și să continuăm explorarea la Tăuz”, ne-a declarat Patrik Grönqvist (Finlanda).

Tabăra a fost organizată de Asociația Scafandrilor Exploratori din Transilvania.