Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Peisaj de iarnă pe lacul de steril care a îngropat biserica din satul Geamăna, în Munții Apuseni


Publicat

Biserica din satul Geamăna este „ascunsă“  până la acoperiș în lacul de steril în care ajung reziduurile de la cariera de cupru de la Roșia Poieni, din Munții Apuseni. Pe timp de iarnă, peisajul înghețat pare de poveste și oferă temporar senzația că este de pe altă planetă.

În iazul de Valea Şesii, cum îl ştiu localnicii, ajung rezidurile de la cariera de cupru de la Roșia Poieni. Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul celei mai mari exploatări de cupru din Europa, la acea vreme.

Inițial, locuitorii celor aproape 400 de case și-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar așa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi. În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuțele moțești, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiesc 20 de suflete.

Mâlul cenușiu, la ștreașina bisericii

Casele rămase au fost așezate de destin mai deasupra, pe culme, cum spun localnicii.  Tot pe deal a fost ridicată și biserica satului, cam la 100 de metri de vatră. Lăcașul de cult veghea altădată satul de la înălțime. Acum, este îngropat sub nămol până la nivelul acoperişului.

Biserica „ascunsă“ de steril apare în fotografii recente, realizate de Florin Lăzărescu. „Aflat întîmplător în zonă, am fost să văd lacul Geamăna şi satul Geamăna, mă rog, ce-a mai rămas din el. Ştiam vag povestea locului, de la un prieten: un sat scufundat într-un lac de steril, din care a mai rămas doar o turlă de biserică. L-am găsit cu greu – nu există indicatoare turistice către catastrofele ecologice! –, forţînd maşina la maximum, mergînd vreo 20 de kilometri de drum forestier îngheţat, la indicaţiile unui copil: «Merjeţi tăt aşe!»”, povestește Florin Lăzărescu.  Imaginile postate pe rețeaua de socializare Facebook sunt însoțite de zeci de comentarii din partea internauților.

Sub biserică, în Valea Șeșii, se află lacul cu tulbureala de steril, înroșit de deșeurile de la cariera de cupru de la Roșia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamăna. „Primul sămn rău o fost atunci când au început să se uște cireșii, vișinii. Or fi sâmțit de la bun început otrava care atunci era doar sub pământ. Ce vă spui, se petrecea pe la sfârșitul anilor 1970. Apoi, pâraiele ce curgeau pe aici s-au înroșit rând pe rând, ca și când torni în ele sânje“, spune cu năduf unul dintre oamenii care au rămas în Geamăna, bunul Niculai.

Gospodăria sa este ca pe o insuliță, între două dintre pâraiele otrăvite, după cum le numește. „Când or vinit domnii cu executarea, n-or vrut să-mi ia tot pământu ce-l aveam, rămâneau multe hectare pe dinafară. Nici bani nu luam prea mulți. Apoi, ne-am gândit cum să lăsăm tot ce am construit aici și să plecăm. Uite așa am ajuns să vedem pâraiele aste otrăvite, cum se duce la fund casă după casă, cârciuma unde se adunau oamenii satului și apoi și biserica, după cum vedeți se scufundă și ea. După mine satul va fi mort, când biserica va fi acoperită de tot de steril“, susține cu înverșunare Niculai Prața.

15 milioane de euro pentru rezolvarea problemelor de mediu

Ultimele estimări arată sterilul a acoperit la Geamăna o suprafață de  peste 130 de hectare. Riscul ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Pericolul crește mai ales când plouă, moment în care apa intră în contact cu sutele de tone de sulfuri metalice din halde si iazuri și descompun acid sulfuric și metale precum cupru, fier, zinc, crom, zinc, arseniu, mangan.

Licența pentru exploatarea cuprului de la Roșia Poieni aparține companiei Cupru Min Abrud. Cele mai recente evaluări ale Ministrului Mediului arată că în zonă ar fi nevoie de investiţii de mediu în valoare de 15 milioane de euro. Autorizaţia integrată de mediu emisă de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare a expirat la sfârșitul anului 2011.

Înainte de Revoluţie, la mina de cupru de la Roşia Poieni lucrau 3.000 de salariaţi. Acum, au rămas 200. S-a încercat și o privatizare a societății din Apuseni, în martie 2012, finalizată cu un eșec.

Nicu NEAG

sursa foto: Florin Lăzărescu



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cămin cultural cu muzeu și dispensar medical la Pâclișa. Primăria Alba Iulia vrea să continue investiția oprită acum 4 ani

Publicat

Primăria Alba Iulia vrea să continue lucrările la noul cămin cultural din Pâclișa, ce va găzdui și dispensar și muzeu etnografic, o investiție ce a fost aprobată în 2012 și oprită patru ani mai târziu. Contractul cu constructorul a fost reziliat, din cauza întârzierii lucrărilor și calității acestora.

Acum au fost actualizate cifrele investiției, prețul urcând cu circa 1,2 milioane lei și se propune continuarea lucrărilor ce au rămas la stadiul de structură de rezistență, pentru clădirea proiectată să aibă patru niveluri.

În ședința de vineri, consilierii locali vor avea de aprobat indicatorii tehnico-economici actualizați, faza proiect tehnic pentru obiectivul de investiții ”Construire cămin cultural, cabinete medicale și muzeu etnografic” – localitatea Pâclișa – municipiul Alba Iulia.

Imobilul se află pe strada Carpenului 129 A, are suprafața desfășurată de 979,10 mp și cea construită de 157.50 mp, iar valoarea totală actualizată a investiției este de 4.351.699,52 lei (inclusiv TVA),din care lucrări construcții-montaj 3.431.194,53 lei. Comparativ, valoarea aprobată inițial, în 2012, era de 3.140.747,97 lei (inclusiv TVA).

Durata de realizare a investiției este de 12 luni.

Regimul de înălțime al clădirii este demisol – 3 niveluri și parter.

Studiul de fezabilitate a fost aprobat în 2012. Proiectul prevedea construirea unui imobil nou în Pâclișa, în care să funcționeze căminul cultural, un muzeu etnografic, dar și cabinete medicale. Clădirea ce adăpostea căminul cultural era veche, în stare avansată de degradare și a fost demolată.

În 2014, Fininvest SRL Alba Iulia a început lucrările și a realizat structura de rezistență, o parte din închiderile perimetrale și hidroizolații – toate în proporție de 75%.

”Deoarece execuția lucrărilor avansa greoi, nu au fost respectate termenele contractuale și având probleme din punct de vedere calitativ”, Primăria Alba Iulia a decis în 2016 rezilierea contractului de execuție, iar lucrările au rămas în stadiul de acum patru ani, potrivit documentației.

Lucrările neconforme nu au fost decontate, iar acestea trebuie remediate.

Ulterior, documentația tehnică inițială a fost completată și a fost nevoie de o nouă autorizație de construire.

În 2018, au fost actualizate prețurile și recalculate cantitățile ”rest de executat”.

Lucrările propuse în continuare sunt la structura de rezistență, compartimentare clădire, finisaje interioare și exterioare, racordare la utilități și amenajări exterioare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Numele a 40 de prizonieri din Alba, făcute publice de ambasadorul român la Moscova. Vezi dacă strămoșii tăi sunt pe LISTĂ

Publicat

Ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare, a reușit să recupereze, în premieră, după o muncă titanică în arhive, numele a 800 de prizonieri români din cel de-al doilea război mondial, morți în lagărul NKVD nr. 99 de la Spassk, Karaganda, Kazahstan.

Este un demers unic realizat în memoria celor care și-au dat viața pentru această țară, uitați într-un lagăr de exterminare dintr-o țară ”prietenă”

Dintre aceștia, 40 de prizonieri sunt din județul Alba. Este vorba despre oameni despre care familiile lor nu au mai știut nimic, niciodată, considerâdu-i decedați în război. Lista lor, mai jos.

Unele dintre sate nu mai fac astăzi parte din județul Alba, iar altele au denumiri schimbate. Cercetarea a fost făcută pe baza arhivelor și a datelor de atunci.

Acum revine urmaşilor prizonierilor români sarcina de a-şi identifica bunicii şi străbunicii în această listă” a scris Vasile Soare, pe contul său de Facebook.

Lista nominală completă a celor 800 de prizonieri români decedați în lagărul NKVD de la Spassk (Kazahstan), poate fi vizualizată aici.

Ambasadorul Vasile Soare, a postat pe contul său de Facebook, informații importante legate de aceste liste.

Acesta a realizat cercetările de unul singur și chiar s-a dus de mai multe ori în zona lagărului, unde a realizat o serie de fotografii în care se observă gropi de înhumare sau obiecte personale ale deținuților.

”Cele 800 de nume de prizonieri români de război din listă au fost identificate de subsemnatul în 2002-2003 în Arhivele din or. KARAGANDA, în timpul primului mandat de ambasador al României în Kazahstan, şi grupate pe judeţele României, de unde proveneau prizonierii noştri.

Numele şi prenumele, prenumele tatălui, anul naşterii lor sunt relativ corect redactate, însă la denumirile localităţilor/judeţelor natale din România de la acea vreme s-au strecurat multe greşeli, înregistrarea prizonierilor români în registrele lagărelor fiind făcută în limba rusă de organele sovietice, necunoscătoare ale limbii române.

Când am întocmit Lista (2003), eu am retranscris în limba română ceea ce s-a consemnat în anii 1941-1950 în limba rusă în registrele lagărului…

Aşadar, acum revine urmaşilor prizonierilor români sarcina de a-şi identifica bunicii şi străbunicii în această listă! Trebuie să se ţină cont şi de faptul că în vremea aceea, unele localităţi se aflau în alte judeţe/vecine astăzi (ex.unele localităţi din jud.Râmnicu Sărat din anii 40-50 se află în prezent în jud.Vrancea).

Important de menţionat este că, după cercetarea în Arhivele din or.Karaganda/Kazahstan (unde făceam deplasări periodic aprox. 1000 km de la Alma-Ata, fosta capitală a Kazahstanului, unde se afla Ambasada României la acea vreme) şi identificarea datelor preţioase despre detenţia în Lagărul nr.99 de la Spassk a peste 7000 de prizonieri români care au ajuns, mulţi dintre ei, după Stalingrad-Cotul Donului la muncă în minele de cărbuni din regiune, Dumnezeu m-a luminat şi m-a determinat să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru cinstirea memoriei celor peste 900 de prizonieri români care au murit în acel lagăr între 1941-1950 (din păcate, atunci găsisem în arhive în clar aprox. 800 de nume).

Aşa se face că, după complicate aventuri, subsemnatul a reuşit să realizeze PRIMUL MONUMENT ROMÂNESC DIN SPAŢIUL FOSTEI URSS DEDICAT PRIZONIERILOR ROMÂNI MORŢI ÎN LAGĂRELE SOVIETICE, care a fost amplasat în cimitirul prizonierilor străini de peste drum de fostul lagăr SPASSK 99 şi dezvelit, în cadrul unei ceremonii emoţionante, la 9 septembrie 2003, de însuşi preşedintele României de la acea vreme, dl.Ion Iliescu, aflat în vizită oficială în Kazahstan. Monumentul a fost sfinţit atunci de un preot roman după tradiţia noastră” a scris ambasadorul, pe Facebook.

”Am sentimentul unei noi misiuni îndeplinite pentru că astăzi, de Înălţare-Ziua Eroilor României 2020, la 75 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, aduc o veste nesperată altor 800 de familii de români despre destinul şi locul de înhumare a taţilor, bunicilor, străbunicilor şi rudelor acestora – foşti prizonieri români de război, care nu s-au mai întors nicodată Acasă din lagărele din Kazahstan şi URSS. Sunt convins că regăsirea va fi o veritabilă sărbătoare în aceste familii.

Fie ca astăzi şi sufletele ostaşilor români căzuţi pe front sau morţi ca prizonieri de război în lagăre în URSS şi nu numai să se înalţe, noi toţi având datoria să nu-I uităm şi să le cinstim memoria cum se cuvine!!!” a mai adăugat acesta.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: O conductă de gaz de pe o stradă din Sebeș a fost fisurată după ce un perete s-a prăbușit

Publicat

O conductă de gaz metan a fost fisurată în Sebeș, pe strada Cloșca, după ce un perete dintr-o construcție s-a prăbușit și deteriorat conducta. 

La fața locului au intervenit pompierii din Sebeș.

Potrivit ISU Alba, mai multe persoane ce locuiesc în apropierea conductei de gaz lucrau la o construcție, iar  un perete din construcție s-a prăbușit și elementele componente ale acestuia au deteriorat conducta de gaz.

Știre în curs de actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de FURTUNĂ în Alba. Averse, descărcări electrice, grindină și vânt puternic

Publicat

nori furtuna

Județul Alba se află sub atenționare Cod Galben de furtună, joi după-amiaza.

Potrivit ANM, se vor semnala descărcări electrice, averse ce vor cumula 15-20 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului și grindină de mici dimensiuni.

Atenționarea este valabilă până la ora 17.00.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate