FOTO: Probe relevante în dosarul asasinatului de acum 67 de ani, de la Bistra. Deshumarea lui Ioan Andreşel, ucis de Securitate

După investigaţii începute în urmă cu mai mulţi ani, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a reuşit să identifice şi să deshumeze rămăşiţele pământeşti ale lui Ioan Andreşel, din Bistra, ucis de Securitate, acum 67 de ani. Totodată, au fost descoperite probe relevante în cazul de omor.

Legat de acest deces, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a deschis dosar penal pentru infracţiuni contra umanităţii, la sesizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Potrivit acestora, Ioan Andreșel a fost ucis prin împuşcare, în 16 august 1950, de către angajați ai fostului Serviciu Județean al Securității Poporului Turda și ai Biroului de Securitate Câmpeni.

Vezi şi Procurorii militari au început urmărirea penală pentru un asasinat vechi de 67 de ani. Acuzații de infracțiuni contra umanității în cazul ”Andreșel” de la Bistra

IICMER a organizat și desfășurat în zilele de 5 și 25-26 septembrie 2017 două acțiuni de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din judeţul Alba. Obiectivul primei intervenții l-a constituit căutarea și descoperirea mormântului lui Andreșel Ioan, care a fost executat de Securitate în ziua de 16 august 1950. După identificarea amplasamentului, acțiunea ulterioară a vizat deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale victimei.

Investigațiile în cazul crimelor de la Bistra au fost începute de IICCMER în urmă cu mai mulți ani, fiind efectuate mai multe deplasări în zonă, când s-au luat declarații rudelor victimelor precum și altor persoane care aveau informații despre evenimentele petrecute și mai ales despre localizarea mormintelor. Locul mormântului lui Andreșel a fost stabilit cu aproximație prin confruntări cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului în cursul acțiunii din 5 septembrie 2017, potrivit IICMER.

Unde au fost descoperite rămăşiţele pământeşti şi probe relevante pentru ancheta criminalistică

Trupul victimei a fost înhumat într-o groapă săpată pe un teren aflat în pantă, adâncimea medie a acesteia fiind de circa 0,70 metri. În groapă, scheletul a fost descoperit ca fiind așezat în poziția culcat pe spate, dispus pe direcția generală SE-NV, cu craniul orientat spre sud-est. Scheletul se afla într-o stare relativ precară de conservare, multe din componentele osoase din zona abdomenului și a toracelui fiind dizolvate și dispărute, transmite IICMER.

S-au descoperit și câteva obiecte de inventar funerar pe care defunctul le avea asupra sa în momentul execuției (monede, nasturi, resturile unui creion), precum și rămășițe degradate provenite din vestimentație.

Un aspect care a atras atenția a fost prezența pe fundul gropii a resturilor unui baston din lemn ce se afla lângă piciorul drept. Lucrul cel mai important este reprezentat de recuperarea din zona pieptului a două proiectile de glonț ce au fost reținute în trupul victimei, acestea reprezentând probe importante în dosarul de cercetare penală deschis de Parchetul Militar în cauza acestui omor.

După terminarea operațiunilor de cercetare arheologică, lângă groapa mormântului a avut loc o slujbă religioasă celebrată de părintele Ilie George Grecu de la Parohia Ortodoxă din Bistra. Apoi s-a procedat la înregistrarea și recoltarea probelor relevante pentru ancheta criminalistică, operațiune înfăptuită de agent-șef principal de poliție Florin Artene, tehnician criminalist în cadrul Poliției orașului Câmpeni. Au urmat constatările medico-legale asupra osemintelor aflate in situ, după care, împreună cu medicul legist, Daniel Dragotă, arheologii au trecut la demontarea și recoltarea componentelor scheletice conservate, acestea fiind sortate, ambalate și predate Serviciului de Medicină Legală Alba pentru efectuarea investigațiilor de specialitate.

Cercetările în ambele etape de intervenție au fost efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Marius Oprea. Investigațiile s-au desfășurat în prezenţa procurorului de caz, colonel magistrat Octavian Toma, de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. Acţiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către rudele și urmașii victimei și de Primăria comunei Bistra (primar Traian Gligor), implicarea și susținerea acordată de această instituție făcând practic posibilă desfășurarea cercetării în bune condițiuni.

Cine a fost Ioan Andreşel

Ioan Andreşel s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877, fiind singurul băiat din cei trei copii ai familiei lui Andreșel Ioan și Maria. A fost căsătorit cu Chira Sofia (1885-1969), având împreună o singură fată, pe Maria (1904-1982). Familia Andreșel a avut o stare materială bună, astfel că după instaurarea regimului comunist autoritățile l-au catalogat drept chiabur.

Concluzii IICMER: “În 4 martie 1949 tabăra partizanilor din organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, amenajată la Groși, un loc situat la circa 10 km nord-est de Bistra, a fost atacată de Securitate, iar în urma confruntării armate au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat mulți au fost prinși, fiind condamnați ulterior la închisoare sau la moarte. Unii au mai rezistat un timp ca fugari, însă până la urmă au fost uciși în diverse împrejurări. În această situație s-au aflat Nicolae Selagea și Ihuț Traian, amândoi originari din satele zonei, care au fost urmăriți și până la urmă împușcați, primul în septembrie 1950 și al doilea în august 1952. Câtă vreme aceștia au fost fugari, au fost ajutați de familii și de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, considerați drept chiaburi și persoane reacționare. Aceștia din urmă aveau influență asupra comunității, îndemnând oamenii să-i ajute pe partizani deoarece, cum mulți sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. și țările occidentale, iar regimul comunist din România își va găsi sfârșitul. Totodată, aceste persoane instigau pe săteni la nesupunere și împotrivire la încercările autorităților de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.

După campania Securității din anul 1949 prin care au fost arestate și condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizației Frontul Apărării Naționale, această nouă situație a reprezentat o altă provocare pentru autoritățile regimului. Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte și idei. În baza instrucțiunilor primite din partea Direcției Regionale a Securității Poporului Cluj și în înțelegere cu conducerea Organizației Județene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Județean a Securității Poporului Turda a organizat o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție din Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Ihuț Traian, dar și persoane suspectate că ar fi acordat sprijin partizanilor. În urma anchetei efectuate s-a constatat că pentru situația creată la Bistra se fac vinovați trei chiaburi, și anume Ioan Andreșel, Traian Pom și Iosif Trifa, ultimii doi fiind deja reținuți, luându-se hotărârea ca cei trei să fie executați. Ca urmare, în dimineața zilei de 16 august 1950, Traian Pom și Iosif Trifa au fost aduși de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare, în locuri diferite. Andreșel Ioan a fost ridicat de la locuința sezonieră ce o avea în zona Dosul Neagului, fiind dus până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi unde a fost împușcat. Cadavrele celor trei victime au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forța rude ale partizanilor Selagea și Ihuț, precum și oameni care fuseseră anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună cruce sau un alt semn de recunoaștere.

Aceste crime au fost ordonate de către colonelul Mihai Patriciu (nume real, Grunsperger), directorul DRSP Cluj, în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Gheorghe Cuteanu. Executarea ordinului a fost îndeplinită de către SJSP Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal operațiunile din teren. Conform documentelor existente, la această misiune criminală au participat locotenent Vasile Herța, sublocotenent Valentin Tăuțan, locotenent Vasile Popa și sublocotenent Gheorghe Cosman. Pe lângă aceștia, în pregătirea și săvârșirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate și miliție, care urmează să fie identificate și verificate de instituțiile competente ale statului”.