FOTO-VIDEO: 419 ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia

Născut în anul 1558, Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă, în 1600, conducător al celor trei ţări ce formează România: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.Până să ajungă domn al celor trei ţări româneşti, Mihai Viteazul a mai treacut de două ori prin Alba Iulia: prima dată în 1592, ca fugar după ce luase parte în calitate de ban al Olteniei la complotul boieresc împotriva lui Alexandru cel Rău, domn al Ţării Româneşti şi a doua oară, în 1596, ca învingător la Călugăreni. Cronicarul Szamosközy ne relatează că “boierul român a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile”, potrivit Dacoromania.ro.

VEZI:  Cum arăta Mihai Viteazul ÎN REALITATE? Un sculptor l-a recreat pe baza unor cercetări antropologice din 1920

În contextul politic al pericolului destrămării coaliției anti-otomane, Mihai Viteazul a decis Unirea celor trei țări. În iulie 1599, a trimis o solie la Praga, pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea. Primind un răspuns favorabil, la sfârșitul aceluiași an, a intrat în Transilvania prin pasul Buzău, cu o armată formată din români și mercenari de diferite etnii: unguri și secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria asupra lui Andrei Bathory – suveran al Transilvaniei (Bătălia de la Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia, pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Napragy.

Învingătorul de la Șelimber a intrat în Alba Iulia, în ziua de luni, 1 noiembrie 1599, pe poarta Georgiana. otrivit istoricilor, festivitatea a fost deschisă de episcopul Dimitrie Napragy, însoțit de un grup de preoți îmbrăcați în mantii cernite, care i-a urat Voievodului Mihai bun venit și i-a înmânat cheile Cetății. După reprezentanții clerului au urmat membri aleși ai breslelor meșteșugărești din oraș.

Pentru a consolida Unirea celor trei ţări, Mihai Viteazul a luat unele măsuri, cum ar fi adoptarea aceleiași steme pentru toate teritoriile, construirea unei biserici ortodoxe la Alba Iulia şi acordarea anumitor înlesniri preoților și iobagilor români.

Revenirea lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, în 1 noiembrie 1599, este redată într-un adevărat „reportaj” fascinant de către Nicolae Bălcescu, în „Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul“. „Apropiindu-se de Alba, locuitorii oraşului şi ai judeţului îl întâmpină cale de o leghe înainte cu multă cinste şi cu daruri. Convoiul domnesc, compus din Mihai, care mergea înainte pe un cal roib, purtând o tunică albă, iar pe deasupra o mantie tot albă şi pe cap având o căciulă cu pene de cocor prinse într-o agrafă de aur. Opt slujitori, îmbrăcaţi frumos, purtau opt cai cu frâiele şi şeile bogat ornamentate, urmaţi de trâmbiţaşi şi lăutari. Urmau apoi boierii călări şi şirurile de soldaţi. De o parte şi de alta a domnului erau steagurile cucerite la Şelimbăr, plecate spre pământ ca simbol al cuceririi Transilvaniei.”

VEZI:  FOTO: Cum a petrecut Mihai Viteazul, Crăciunul la Alba Iulia. Învins și învingător la curtea Principelui Transilvaniei

Cu această ocazie, oficialităţile locale din Alba au organizat joi, 1 noiembrie, manifestări la statuia domnitorului din Cetatea Alba Carolina.

Programul a inclus oficierea unei slujbe religioase, urmată de susţinerea unei alocuțiuni cu privire la semnificaţia evenimentului și depuneri de coroane de flori  la statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din municipiul Alba Iulia.