FOTO-VIDEO Descoperire senzațională la „Museikon” Alba Iulia: O parte a zidului Castrului Roman de la Apulum, canalizare romană și austriacă

În cadrul șantierului de la complexul muzeal „Museikon” din Alba Iulia, arheologii și constructorii au descoperit o parte a zidului de incintă vestică a Castrului Roman de la Apulum, o canalizare romană foarte bine păstrată și o canalizare austriacă. „Museikon” este unic în Transilvania și va găzdui cărţi vechi, obiecte de patrimoniu de o reală valoare și o colecție impresionantă de icoane. După finalizarea lucrărilor, acesta va deveni unul dintre cele mai importante puncte de atracție ale județului Alba.

Citește și FOTO: „Museikon”, complex muzeal unic în Transilvania. Cele mai vechi icoane, obiecte de patrimoniu, laborator de restaurare şi bibliotecă

„Este o cercetare foarte complexă. Am descoperit mai multe lucruri, mai multe etape istorice. Este normal, pentru că suntem în interiorul Castrului Roman de la Apulum care evident că a fost refolosit și în Evul Mediu ca Cetate Medievală. Sunt tot felul de intervenții, reparații pe zidurile romane, reparații încă din Epoca Romană dar sunt și intervenții, reparații din timpul Evului Mediu. Cel mai probabil, am avut o reparație undeva post secol XII – XIII, deci undeva în secolele XIV – XV”, a explicat Radu Ion Ota, arheolog în cadrul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și responsabil științific al șantierului.

Potrivit arheologului, cercetările sunt importante din mai multe puncte de vedere, deoarece s-ar aduce date în plus cu privire la dezvoltarea Castrului Roman de la Apulum, cu privire la locuirile succesive din perioada Evului Mediu și intervențiile din perioada Habsburgică. Totodată, vor fi rescrise și informațiile cu privire la dezvoltare istorică și evoluția istorică din acest loc.

„În urma lucrărilor efectuate în urmă cu mai bine de zece ani, undeva în anii 2000-2002, realizate de colega Daniela Marcu Istrate, la Palatul Episcopal s-a descoperit zidul de incintă vestic al Castrului Roman de la Apulum, chiar și un turn intermediar de apărare și conform unor informații și planului pe care l-a publicat dânsa, am analizat și am zis că undeva în zona asta trebuie să fie o altă parte a zidului vestic din incinta Castrului Roman de la Apulum”, a declarat Radu Ota.

În partea vestică a clădirii complexului „Museikon” s-a descoperit o parte a zidului de incintă vestică a Castrului Roman de la Apulum. În subsolul clădirii s-a identificat o canalizare romană foarte bine păstrată, care va fi redată vizitatorilor. În timpul lucrărilor a fost indetificată și o canalizare austriacă care a spart un zid mai vechi al unei clădiri din secolele XVI – XVII.

Radu Ota a precizat că austriecii au amplasat clădirea pe o mai veche construcție medievală care cel mai probabil apare pe planul semnat și întocmit de Giovanni Morandi Visconti, un arhitect italian care a realizat Cetatea Vauban.

„Această clădire probabil a aparținut unui nobil maghiar, pentru că Ceatea a aparținut Regatului Ungariei, apoi Principatului Transilvaniei. Austriecii practic au construit aici un spital militar și înainte de această clădire a existat o clădire probabil din secolele XVI – XVII care apare pe planul lui Giovanni Morandi Visconti, datat la 1711”, a spus responsabilul științific al șantierului.

 

Potrivit arheologului, s-a realizat o decapare a unei părți din latura vestică a actualei clădiri austriece, unde a fost descoperit un zid roman, zidul de incintă vestică, realizat în tehnica antică din blocuri mari, cioplite și prinse în mare măsura și cu mortar antic. „Avem câteva monstre de mortar antic care încă se mai văd până la 4 metri înălțime față de nivelul actual de călcare”, a explicat Radu Ion Ota.

„Eu consider că este o descoperire extraordinară pentru că acest zid va putea fi vizibil și va putea fi vizitat de către turiști. Pentru această clădire, care va fi un viitor muzeu, Museikon, muzeu de artă religioasă, icoane, carte veche, în oferta turistică practic o să redăm un lucru extraodinar, vizitarea acestui zid de incintă roman. Să ai un zid roman păstrat la o înălțime de 4 – 4,5 metri față de nivelul de călcare, cred că nu oriunde mai găsești așa ceva. Din punctul meu de vedere, sunt arheolog de 12 ani și ceva, pentru mine e cel mai important șantier arheologic”, a transmis arheologul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Radu Ota a explicat că o parte din zid a fost demantelat (nr. – demolat) încă din Evul Mediu. „Au fost demantelări undeva din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Pentru că au fost tot felul de șantiere în Cetate, faza a II-a a Palatului Arhiepiscopiei Catolice, alte două biserici parohiale și normal că blocurile acestea au fost extraordinare pentru orice construcție, pur și simplu le-au reașezat și au construit alte clădiri”, a spus responsabil științific al șantierului.

Zidul Castrului Roman a avut o refacere încă din Epoca Romană și o refacere probabil în secolul XIV – XV, o refacere din Evul Mediu, potrivit arheologului.

În fața clădirii a fost descoperită o continuare a zidului roman, dar acesta a fost afectat în Evul Mediu. Totodată, s-a descoperit și un rest de clădire medievală, peste care s-a construit clădirea austriacă.

„Am dat de o boltă care probabil este anterioară acestei clădiri austriece. Este cel mai probabil undeva în perioada pre-modernă pentru secolele XVI – XVII”, a explicat arheologul.

 

 

Orice intervenție realizată de constructor este documentată de arheologi și uneori, dacă aceștia găsesc ceva interesant sau important, se studiază și se propune spre conservare și viziare. În partea din spate a clădirii, săpăturile au dat peste o canalizare austriacă boltită.

„Constructorul a vrut să facă o subzidire și a dat de o canalizare austriacă, care era boltită. Bolta cel mai probabil va fi reconstruită pentru că s-a surpat. Această canalizare austriacă sparge o clădire din perioada pre-modernă, un zid mixt din piatră și cărămidă. Consider că și această canalizare austriacă ar merita păstrată, conservată și am propus arhitectului să găsească  o soluție pentru a fi vizitată”, a explicat Radu Ota.

Potrivit proiectului, în interiorul clădirii va fi amenajată și o cafenea, iar astfel vizitatorii vor putea să viziteze și să vizioneze descoperirea.

De asemenea, arheologul Radu Ota a explicat că au fost descoperite trei perioade istorice: „perioada Habsburgică, o etapă din timpul Principatului Transilvaniei și o parte din zidul roman de incintă”. ”Cel mai probabil acest muzeu va avea și un lapidarium, un loc unde vor fi expuse monumente romane, un lapidarium care va fi amenajat pe terasa din spatele clădirii”, a mai explicat arheologul.

La subsolul clădirii va fi amenajată o sală de expoziții temporare. Totodată, acolo a fost indentificată o canalizare romană cu două ziduri.

„Pe interior este un ciment roman pentru impermeabilitate și baza canalizării este acoperită cu cărămizi romane. Și această canalizare evident va fi păstrată, acoperită cel mai probabil cu sticlă și redată spre vizitare turiștilor. Este, dacă nu mă înșel, a doua canalizare romană din interiorul Castrului Roman de la Apulum, care va fi păstrată spre vizitare. Sperăm prin viitoarele cercetări pe care le vom face în afara clădirii, cel mai probabil o să surprindem această canalizare și afară”, a mai spus Radu Ota.