Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO: Expoziție la 96 de ani de la înfiinţarea Colegiului Naţional ”HCC” din Alba Iulia. Manuscrise din perioada 1928 – 1970, despre examene, profesori şi burse


Publicat

DAN_5477Cei 96 de ani de la înfiinţarea primului liceu românesc de stat din Transilvania au fost marcaţi miercuri, printr-o expoziţie organizată de Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia, Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale şi Consiliul Judeţean Alba. Cu această ocazie au fost expuse 120 de manuscrise, din perioada 1928 – 1970, referitoare la probleme școlare, numiri de profesori, examene de maturitate, burse școlare sau alte lucruri interesante. Expoziţia este deschisă publicului în perioada 4 – 5 martie.

”Expoziția este realizată cu ocazia împlinirii a 96 de ani de la înființarea Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia. Ea se referă la documente noi, inedite, din perioada 1928 până în anii 1970. Documentele se referă la probleme școlare, numiri de profesori, examen de maturitate, anumite lucruri de care să se țină cont în liceu referitoare la burse, buletine școlare, denumiri de profesori și alte lucruri interesante. Sunt 120 de manuscrise, fotocopiate, pe 17 șevalete, care pot fi vizionate și citite de către vizitatori, în perioada 4-5 martie”, a precizat Sorin Scheau, director adjunct al Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia.

Expoziția a presupus o muncă de cercetare la Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, desfășurată de către eleva Sonia Bodea din clasa a XI-a, profil bilingv-engleză și directorul adjunct al liceului, Sorin Scheau.

”Cercetarea a durat două zile, în care am ales din mai multe dosare documente din fondul liceului, interesante, pe care să le putem expune. De câțiva ani încoace, în fiecare an, de zilele școlii se face o expoziție, iar anul acesta am încercat să alegem documente diferite, pe care le-am expus”,  a transmis Sonia Bodea, elevă în clasa XI-a la Colegiul Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia.

Documentele prezentate ilustrează cele nouă decenii şi jumătate de funcţionare a Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia.

Expoziţia este deschisă publicului în perioada 4-5 martie 2015, la Galeriile de la Poarta a III-a.

IMG_5177Ideea înființării Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” a prins contur după conferinţa profesorilor români din 2 decembrie 1918  şi s-a consolidat după 3 ianuarie 1919, când Consiliul Dirigent a hotărât preluarea şcolilor, cu întregul lor inventar, prin delegaţii desemnaţi de către prefecţii judeţelor.

Ziua în care s-a făcut deschiderea oficială a liceului care avea să primească numele simbolic de „Mihai Viteazul” este considerată 3 februarie 1919, într-o zi de luni, când au început cursurile, printr-un serviciu religios oficiat la cele două biserici protopopeşti din oraş (ortodoxă şi greco-catolică) în prezenţa elevilor, profesorilor, oficialităţilor şi părinţilor.

În aceeaşi zi s-au instalat în funcţie şi primele cadrele didactice. Liceul de Stat „Mihai Viteazul”  era de băieţi. Fetele erau primite numai ca particulare. Iniţial, liceul a funcţionat cu patru clase (127 elevi ordinari şi 45 particulari dintre care 37 fete) în localul  fostei Şcoli Civile de Stat Maghiare.

În anul şcolar următor, 1919-1920, s-au pus bazele bibliotecilor pentru profesori şi, separat, pentru elevi şi s-a editat primul anuar al liceului.

IMG_5165La  25 iunie 1922, liceul a fost vizitat de ministrul învăţământului, Constantin Anghelescu, care, impresionat de ordinea şi disciplina din sălile de clasă, dar şi nemulţumit de condiţiile improprii de lucru din localul şcolii, a promis suma de un milion de lei pentru începerea construcţiei unui nou local.

Mai apoi, Parlamentul României a aprobat, în acest scop, suma de 25 milioane lei, astfel că lucrările la noul sediu (clădirea actuală) au început în aprilie 1923 pe terenul în suprafaţă de „şapte iugăre şi 1032 stânjeni pătraţi” (200/200 m), donat de către proprietari (Cirlea Ioan şi fiul).

În următorii anii s-a continuat editarea anuarelor, a revistei de ştiinţă şi literatură „Gând tineresc”, s-au îmbogăţit colecţiile bibliotecii, muzeului de istorie şi arheologie (în anul 1924 liceul a contribuit cu o colecţie de puşti, pistoale, săbii şi lănci la înfiinţarea Muzeului memorial Avram Iancu, de la Vidra de Sus), de ştiinţe naturale, iar în curtea liceului a fost creată o mică grădină botanică.

Au activat societăţi de lectură – „George Coşbuc” „Ion Creangă”, Societatea muzicală „Iacob Mureşianu”, Clubul sportiv „Mihai Viteazul”, Societatea de Gimnastică şi Sport,  Societăţi religioase – „Lumina”,  „Sfântul Gheorghe” a elevilor ortodocşi şi „Sfânta Maria”, „Sfântul Dumiru” a elevilor greco-catolici, Societatea de Cruce Roşie.

Deşi lucrările la noul sediu au început în 1923, finalizarea construcţiei s-a realizat abia în 1940, astfel că începând cu anul şcolar 1940-1941, la 7 noiembrie au început cursurile în actuala clădire.

Situaţia politică şi socială s-a agravat în următorii ani, influenţând negativ procesul de învăţământ. În anul şcolar 1944-1945, judeţul a devenit „teatru de război”, iar liceul a fost evacuat, fiind transformat în spital militar sovietic.

IMG_5158Din anul şcolar 1945-1946, liceul a reluat cursurile în clădirea proprie. Tot atunci au apărut primele măsuri de reorganizare a procesului de învăţământ, în funcţie de noua politică a guvernului dr. Petru Groza.

În următorii ani a avut loc „curăţirea aparatului didactic de elementele necorespunzătoare”, politizarea procesului de învăţământ, cenzurarea publicaţiilor liceului, apoi suspendarea lor, introducerea obligativităţii studierii limbii ruse, eliminarea din planurile de învăţământ a limbii franceze, engleze, italiene.

În anul şcolar 1956-1957, liceului i s-a schimbat denumirea în Şcoala Medie Mixtă nr. 1, iar la 1 septembrie 1960 s-a unit cu Şcoala Medie „Horea Cloşca şi Crişan” (fostul liceu de fete).

Astfel că s-a renunţat la denumirea de Şcoală Medie şi a revenit la cea de liceu: Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”.

Din anul şcolar 1977-1978 titulatura şcolii s-a schimbat din nou, devenind Liceul de matematică-fizică „Horea Cloşca şi Crişan”, iar la data de 28 februarie 1999 liceului i s-a atribuit denumirea de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan”.

Cu toate  schimbările şi transformările din  domeniul politic, social, economic, educativ , încă de la înfiinţare, liceul s-a impus în peisajul albaiulian ca un principal centru de cultură şi civilizaţie, fiind un loc în care tinerilor le-a fost oferită şansa cunoaşterii şi consolidării de concepte precum libertatea, toleranţa, corectitudinea, adevărul, unde au învăţat  să treacă de la tradiţie la  inovaţie, să aibă libertatea de a alege, de a nu copia, de a nu mima.

DAN_5478Drept urmare, întreaga activitate a cadrelor didactice  s-a subordonat principiului că şcoala este pentru elevi  un loc pentru muncă, dar şi pentru viaţă, pentru a descoperi lucruri noi, a lega prietenii, a elabora proiecte, unele cu implicaţii relevante pentru viitor, pentru a primi şi a-şi asuma responsabilităţi.

Specificul liceului este dat în primul rând de climatul de învăţare şi de învăţământul de performanţă pe care urmăresc să-l realizeze cu consecvenţă şi profesorii şi elevii, rezultatele confirmând un evident progres, ceea ce conferă prestigiu acestui colegiu.

Eficienţa activităţii desfăşurată de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia poate fi măsurată prin aportul generaţiilor de absolvenţi care, lansate în viaţă an de an, au devenit personalităţi de marcă în diferite domenii de activitate.

Foto-video: Raul BACIU, Daniel BLOSS



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO Ministrul Educației: Evaluarea națională pentru elevii din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se face prin prezență fizică

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni seara, la Digi24, că prin Ordinul comun de minstru s-a dispus ca elevii claselor a II-a, a IV-a și a VI-a să poată participa fizic la evaluările naționale, rezultatele urmând să arate impactul învățământului online, după un an de pandemie.

„La clasele a doua, și a patra, se putea prin prezență fizică, iar acum s-a dispus prezența fizică la aceste evaluări și pentru clasa a șasea. Elevii vor putea participa la examenele de evaluare, care sunt foarte importante pentru că ne vor arăta unde suntem după un an de predare online”, a spus Cîmpeanu la Digi24

Ministrul Educației a precizat că zilele următoare se vor stabili datele privind organizarea examenelor de evaluare.

„Cel mai probabil examenele se vor desfășura în aprilie”, a spus ministrul.

Ordinul semnat de ministru mai prevede ca toți elevii, din toate clasele, să aibă posibilitatea să solicite recuperarea orelor predate online.

Cum se vor face orele față în față în scenariul roșu

Ministrul Educaţiei a declarat că mai puţin de jumătate din elevii claselor terminale au participat, în semestrul II, la orele faţă în faţă.

Precizarea vine în contextul în care ministrul Educaţiei şi cel al Sănătăţii au emis recent un ordin comun prin care prezenţa elevilor din clasele terminale este permisă în localităţile aflate în scenariul roşu doar la jumătate din capacitate, respectiv maxim 15 elevi la clasele de gimnaziu şi 19 elevi pentru cele de liceu.

Sorin Cîmpeanu a explicat luni, la Digi 24, că pentru a fi semnat acest ordin comun cu Ministerul Sănătăţii, a trebuit făcut rabat de la prezenţa integrală a elevilor la şcoală, pe considerente sanitare.

„Experienţa ne-a arătat, în primele patru săptămâni de la începerea semestrului II cu prezenţă fizică, în data de 8 februarie, că elevii claselor terminale au avut o prezenţă medie sub jumătate. Mai ales elevii claselor a XII-a”, a precizat, în acest context, ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu a afirmat că, atunci când va fi depăşit plafonul de 50%, o soluţie va fi scenariul hibrid, cu participarea alternativă a elevilor dintr-o clasă la orele faţă în faţă.

Ministrul Educației: Dacă merg la şcoală, educaţia nu îmbolnăveşte

„Dacă mă întrebaţi de ce este posibil ca într-o şcoală care se găseşte în scenariu roşu, pe acelaşi palier, două săli de clasă, vecine, identice ca suprafaţă, în prima sală de clasă elevii de clasa a IV-a pot veni cu efective întregi şi e foarte bine că pot vei cu efective întregi şi în sala de lângă, în acelaşi interval orar, elevii de clasa a VIII-a trebuie înjumătăţiţi, nu pot să vă răspund la această întrebare.

Mai ales că au şi evaluare naţională, evaluare naţională care este un examen definitoriu pentru viitorul oricărui elev”, a adăugat ministrul Educaţiei.

„Am încercat să explic, şi eu explic de fiecare dată, că educaţia nu îmbolnăveşte.

Mie mi se pare foarte periculoasă ideea pe care începem să o inducem copiilor, mai ales celor de vârstă mică, 7-8-9 ani, cum că dacă merg la şcoală riscă să-şi îmbolnăvească părinţii, bunicii şi mai rău decât să-i îmbolnăvească.

Acest lucru mă tem că lasă sechele. Dacă merg la şcoală, educaţia nu îmbolnăveşte. Dimpotrivă, te învaţă să respecţi regulile. Dacă respecţi regulile, mergând la şcoală, atunci şansele să gestionezi riscurile de îmbolnăvire sunt foarte mari”, a subliniat Cîmpeanu.

Cum se vor desfășura Examenele naționale într-o localitate aflată în carantină

Sorin Cîmpeanu a declarat că, în situația în care vor fi localități carantinate, autoritățile vor emite derogări de la restricții pentru ca elevii din clasele terminale, să poată susține Evaluarea Națională și Bacalaureatul.

“Dacă în perioada examenelor naționale vom avea localități carantinate, am inițiat deja discuțiile cu CNSU în vederea obținerii unei derogări, excepții, cu respectarea accentuată a regulilor de protecție sanitară, dar care să permită elevilor să susțină Evaluarea Națională sau Bacalaureatul, pentru că sunt examene esențiale, determinante pentru viitorul fiecărui elev”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației nu susține organizarea celei de-a doua sesiuni de examene

Sorin Cîmpeanu a declarat că nu susține organizarea celei de-a doua sesiuni de examene, cum s-a întâmplat în 2020.

“N-a ajutat cu nimic cea de-a doua sesiune. În prima sesiune de Bacalaureat au fost identificați 3 elevi care aveau temperatura de peste 37,3 grade Celsius.

Până la urmă nu s-a confirmat că ar fi fost pozitivi. Nu sunt adeptul unei organizări. Dacă va fi nevoie, vom lua în considerare acest lucru.

Obiectivul este să organizăm examenele naționale la datele planificate, pentru a asigura predictibilitatea, cu prezență fizică pentru a asigura relevanța și cu o tematică adaptată specificului acestui an școlar care a fost total atipic.

Ministrul Educației: În cel mai “dezastruos” scenariu de carantină se vor putea găsi soluții

Orice elev de clasa a VIII-a va putea susține examenul de Evaluare Națională, orice elev de clasa a XII-a va putea susține Bacalaureatul”, a afirmat Cîmpeanu.

El a mai spus că în cel mai “dezastruos” scenariu de carantină se vor putea găsi soluții pentru ca elevii să susțină examenele naționale.

“Susținem organizarea examenelor naționale la datele planificate și cu prezență fizică. Depinde de situația de facto.

Teoretic vorbind, putem lua în calcul cea mai dezastruoasă situație în care să avem foarte multe localități carantinate.

Chiar și în această situație vom analiza în ce măsură se poate gestiona riscul epidemiologic, având în vedere importanța acestor examene naționale pentru a putea face o derogare pentru zilele în care se organizează aceste examene naționale, a declarat ministrul.

surse: digi24.ro, agerpres, edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Când pică Paştele ortodox și catolic în 2021. De ce se sărbătorește în zile diferite și cum se calculează data în fiecare an

Publicat

Slujba de Inviere Catedrala Alba Iulia

În 2021, Paștele ortodox va fi sărbătorit în data de 2 mai, când va fi o minivacanță de patru zile. Paștele catolic va fi în 4 aprilie.

Vinerea Mare este și zi liberă pentru români. Astfel, românii vor avea, cu ocazia Paștelui, o minivacanță de patru zile: vineri- 30 aprilie (Vinerea Mare), sâmbătă-1 mai, duminică- 2 mai și luni- 3 mai (a doua zi de Paște).

Vezi și Zile libere 2021. Vor fi mai puține minivacanțe și zile libere în timpul săptămânii față de anul 2020

Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului, dar și un prilej deosebit de a reuni familia.

Paștele ortodox și cel catolic s-au sărbătorit anul trecut la o săptămână distanță, iar în acest an decalajul este mai mare.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din noul an în Calendarul Bisericesc

Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Floriile ortodoxe vor fi în 25 aprilie, iar Rusaliile ortodoxe se vor sărbători în 20 iunie.

Când pică Paștele ortodox în 2021 și în următorii ani:

Paştele ortodox 2021 – duminică, 2 mai

Paştele ortodox 2022 – duminică, 24 aprilie

Paştele ortodox 2023 – duminică, 16 aprilie

Paştele ortodox 2024 – duminică, 5 mai

Paştele ortodox 2025 – duminică, 20 aprilie

Paștele catolic în 2021 și în următorii ani:

Paştele catolic 2021 – duminică, 4 aprilie

Paştele catolic 2022 – duminica 17 aprilie

Paştele catolic 2023 – duminică 9 aprilie

Paştele catolic 2024 – duminică 31 martie

Paştele catolic 2025 – duminică 20 aprilie

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

REȚETE mucenici, 9 martie. Cum poți pregăti cei mai buni mucenici, cu lapte și ouă sau de post. Ingrediente și mod de preparare

Publicat

Unele gospodine fac în 9 martie, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau bradoși.

În Moldova, aceștia au forma cifrei 8 și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea și Muntenia, mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Când începe cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi sunt consumați în familie.

Rețetă pentru mucenici

Pentru aluatul din care se fac mucenicii este nevoie de 250 grame făină; 120 ml apa caldă și sare.

Mucenicii se fac șnururi lungi și subțiri din coca, apoi se fac cerculețe mici sau opturi. Mucenicii se lasă peste noapte la uscat, pe masa presărată cu faină. Peste mucenici se presară de asemenea făină.

În dimineața de 9 martie, mucenicii se trec prin sită, pentru ca să cadă făina de pe ei, apoi se pun la fiert într-o zeamă preparată din următoarele ingrediente: apă, sare (un vârf de linguriță), coaja de la o lămâie (rasă) și zahăr.

Mucenicii se pun în apă, numai după ce aceasta a dat în clocot. E important să punem la fiert apa cu sarea. Se rade o coajă de lămâie și atunci când mucenicii încep să fiarbă se adaugă zahărul. Ne putem da seama ca mucenicii sunt fierți, atunci când aceștia se ridică la suprafață.

Se servesc cu miez de nucă și cu praf de scorțișoară.

Rețeta se gătește și se servește în 9 martie când se sărbătoresc cei 40 de mucenici.

Rețetă pentru mucenici muntenești

Ingrediente:

400 de grame de mucenici

200 de grame de nucă măcinată

200 grade zahăr

Scorțișoară măcinată după gust sau două batoane de scorțișoară

1 esență de rom

1 esență vanilie sau o păstaie de vanilie

un praf de sare

(după preferințe: coaja de la o portocală și/sau de la o lămâie)

Rețeta este de POST.

Mod de preparare:

Puneți apa (3 litri) la fiert cu scorțișoară și vanilie, adăugați mucenicii. După 10 minute, cel mult, îl luați de pe foc. Ei continuă să se gătească în lichidul fierbinte și după ce luați oala de pe aragaz. Adăugați zahăr, coaja de la lămâie și de portocală, esența de rom și puțină nucă măcinată. Amestecați. Puneți capacul și lăsați mucenicii timp de o oră.

Adăugați nucă în momentul servirii și scorțișoară.

Rețeta mucenici moldovenești

Ingrediente pentru aluat: 450 ml lapte, 125 gr zahăr, 50 ml ulei, 3 ouă, două plicuri de drojdie uscată, 2 pliculețe zahăr vanilat, 1 kg făini, o esență de vanilie, coaja de la o lămâie.

Pentru sirop, aveți nevoie de apă (300 ml), zahăr (150 gr), esență vanilie și coaja de la o portocală.

Miere și nucă măcinată sunt necesare pentru decor.

Mod de preparare

Toate ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei, laptele trebuie să fie călduț.

Faceți maia: peste drojdia uscată puneți puțin lapte, două linguri de făină și o lăsați să crească timp de 15 minute.

Pregătiți apoi aluatul: Puneți făina, ouăle, maiaua, zahărul vanilat, coaja de la lămâie, esența de vanilie și amestecați. În timp ce amestecați, cu mixerul sau cu mâna, adăugați lapte, puțin câte puțin și frământați. La sfârșit mai frământați puțin și lăsați aluatul să crească până-și dublează volumul

Pregătiți siropul: puneți apă, zahăr, după ce apa începe să clocotească mai lăsați să fiarbă aproximativ 3 minute. Puneți esența de vanilie și coaja de portocală, pe care o scoateți după ce siropul se răcește.

Împărțiți aluatul în mai multe bucăți egale. Formați forma de mucenic în formă de opt. Și o puneți pe o tavă, pe care ați pus înainte foaia de copt. Lăsați-i să crească un sfert de oră. Cu o pensulă, îi tapetați cu ou pentru a avea o culoare frumoasă după coacere. Timp de 20 de minute îi lăsați la cuptor.

Înainte de a-i însiropa, lăsați mucenicii să se răcească. Puneți sirop cu lingura, dar nu mult.

După ce-i lăsați 10 minute, adăugați miere și nucă, după gust.

sursă: dcnews.ro

foto: pixabay.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tânăr din Alba, prins la volan sub influența drogurilor, la Turda. Polițiștii i-au deschis dosar penal

Publicat

Un tânăr de 28 de ani din județul Alba a fost prins de polițiști în timp ce conducea un autoturism, deși era sub influența substanţelor interzise.

Potrivit Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, acesta a fost oprit în trafic în data de 6 martie.

În jurul orei 19.32, un conducător auto în vârstă de 28 de ani, din judeţul Alba, a fost depistat de poliţiştii Biroului Rutier Turda, în timp ce se deplasa pe Calea Victoriei, din municipiul Turda, sub influenţa substanţelor interzise, aspect rezultat ca urmare a testării cu aparatul drugtest.

Cel în cauză a fost ulterior condus la o unitate de specialitate, unde i-au fost recoltate probele biologice, transmite IPJ Cluj.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate