FOTO-VIDEO: Mănăstirea Oașa, o oază de liniște sufletească, cu o priveliște care îți taie respirația

La o distanță de aproape 70 de kilometri de Alba Iulia, pe traseul care duce spre Șureanu, se află Mănăstirea Oașa, o adevărată oază de liniște pentru cei dornici să descopere viața duhovnicească și rugăciunea.

Situată pe Valea Frumoasei, la o altitudine de 1350 de metri, între păduri de brad și de molid, pe malul lacului cu același nume, Mănăstirea Oașa este un punct de referință în monahismul românesc.

Din locul acesta, priveliștea îți taie respirația. Cât cuprinzi cu privirea se întinde „împărăția sălbăticiunilor” așa cum numea Sadoveanu acești munți care i-au îmblânzit sufletul cu frumusețea lor și l-au făcut să declare că este cel mai frumos loc pe care l-a văzut.

În fiecare an, Mănăstirea Oaşa găzduieşte tabere de tineret prin care mii de tineri îl găsesc acolo pe Dumnezeu și se descoperă pe ei înșiși cu ajutorul părinților din mănăstire.

La Mănăstirea Oașa tradiția a rămas la fel de vie ca acum zeci de ani. La fel ca în multe alte mănăstiri românești, veți găsi aici icoane făcătoare de minuni, seri duhovnicești la lumină de lămpaș, muncă și rugăciune de dimineața până noaptea, dusă de obștea călugărilor, întocmai ca pe muntele Athos.

Pentru sufletul celor care au intrat pe poarta ei de lemn, Mănăstirea Oașa este un loc cu binecuvântări.

Biserica centrală a Mănăstirii Oașa este închinată Adormirii Maicii Domnului, hram prăznuit în ziua de 15 august.

În urmă cu mai bine de zece ani, pe 27 iulie 2011, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a pus piatra de temelie pentru noua biserică a mănăstirii, biserică ce poartă hramul Sfântului Mucenic Pantelimon, hram prăznuit în ziua de 27 iulie.

Scurt istoric al Mănăstirii Oașa

În anul 1943, scriitorii Ioan Pop și Mihail Sadoveanu au ridicat pe Valea Frumoasei o bisericuță din lemn.

Această biserică a fost strămutată pe actualul amplasament în 1983, odată cu amenajarea lacului de acumulare construit pe Valea Frumoasei (barajul Oașa). Mai târziu, biserica a fost reparată prin grija preotului Petru Șora, din comuna Șugag.

Biserica din lemn este zidită pe o fundație de piatră, în formă de cruce. Biserica are o singură turlă, fiind acoperită cu șindrilă.

Lăcașul de cult a fost pictat, în frescă, între anii 1985-1986, de către pictorul Liviu Dumbrava, din Gura Humorului.

Pisania de la intrare precizează următoarele:

„Cu vrerea tatălui, cu ajutorul fiului și împreună, lucrarea Sfântului Duh, ridicatu-s-a această biserică din lemn, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” în colonia Fetița, de pe Valea Frumoasei, comuna Șugag, jud. Alba, în anul 1982-1983, prin părinteasca purtare de grijă a P. S. Episcop Emilian Brîndaș, al Alba-Iuliei, primul ierarh al refăcutei eparhii după 275 ani, paroh fiind C. PR. Petru Faur și protopop P. C. PR. Viorel Porcaru.

Construită cu ajutorul șantierului T. C. H. Valea Sebeșului și sprijinul bunilor noștri credincioși de aici, biserica a fost împodobită cu pictură în tehnica ”Fresco” de pictorul Liviu Dumbravă din Gura Humorului între anii 1985-1986, reconstruită în locul unei vechi biserici din anul 1943 al cărei ctitor, scriitorul Ionel Pop, se întâlnea aici adesea, în clipe de meditație și de reculegere cu marele scriitor Mihail Sadoveanu, bisericii noi i s-au făcut unele îmbunătățiri, meșterul Petru Sora din Șugag îmbinând și alte elemente din arhitectura tradițională.

Lucrările acestea fiind bineplăcute lui Dumnezeu, P. S. Episcop Emilian înconjurat de un sobor de preoți și de credincioși ai acestor locuri, a sfințit această biserică în ziua de … împărtășind tuturor celor prezenți cuvânt de învățătură pentru păstrarea credinței străbune și slujirea patriei noastre scumpe spre preamărirea lui DUMNEZEU cel în Treime închinat, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Amin”. 

Biserica a fost sfințită din nou în anul 1990, iar în jurul ei s-a rânduit o mănăstire de măicuțe. La început obștea a fost pusă sub îndrumarea duhovnicească a maicii starețe Iustiniana Macarie. Obștea număra, pe atunci, în jur de douăzeci de suflete.

Cu ajutorul primit de la Compania de Construcții „Hidrotehnica” au fost ridicate: corpul de chilii, în stil brâncovenesc, cu etaj, stăreția, trapeza și clopotnița din fata bisericii. Iernile grele și accesul dificil în acest loc au făcut ca maicile să întâmpine dificultăți greu de biruit, astfel că în anul 1998 maicile au părăsit mănăstirea.

Ulterior, în acest loc pustiu și greu accesibil s-a așezat o obște de călugări, data oficială de întemeiere a acestei noi obști monahale fiind 1 iunie 2000.

sursa: crestinortodox.ro, basilica.ro, viziteazaalbaiulia.ro