FOTO-VIDEO: Nana Floare, femeia în vârstă de 100 de ani din Lunca Târnavei, şi-a sărbătorit ziua de naştere. Femeia a rămas văduvă de două ori şi şi-a pierdut un fiu

Te plictiseşti să numeri până la 100, dar să ajungi să îi şi împlineşti în viaţă este mare lucru. Floare Cristea este singurul sătean din ultimii nouă ani, din Lunca Târnavei şi comuna Şona, care a ajuns să îşi sărbătorească frumoasa vârstă de 100 de ani. Înconjurată de familie şi în prezenţa primarului din Şona, Ioan Horşia şi consilierului local Ghedeon Tulea, nana Floare şi-a primit cadoul din partea administraţiei locale: flori şi suma de 1.000 de lei.

Iniţiativa acestui cadou aparţine consilierului local Ghedeon Tulea, care a şi înaintat un proiect de hotărâre în acest sens, ce a fost aprobat în CL. Astăzi, consilierul, însoţit de primarul comunei Şona i-a dăruit cadoul centenarei.

„De când sunt eu primar, de 9 ani de zile, nu am avut un astfel de sărbătorit. Am rămas surprins când am auzit că avem o femeie de 100 de ani în sat. De 2-3 luni de zile ne-am pregătit şi am vrut să facem o zi festivă pentru dumneaei. I-am adus o floare, i-am făcut un cadou din partea consiliului local, 1.000 de lei şi o felicitare. Îi dorim multă sănătate”, a declarat primarul comunei Şona, Ioan Horşia.

Floare Cristea s-a născut în 30 ianuarie 1914, în localitatea Biia. A trecut prin două războaie mondiale, a pierdut doi soţi şi un copil şi totuşi nu s-a dat bătută în viaţă. A născut şi a crescut doi băieţi: unul a murit de 17 ani, Ioan Tulea, iar cel de-al doilea, Vasile Tulea, în vârstă de 76 de ani, locuieşte cu ea din 1999, de când s-a pensionat şi s-a mutat din Braşov în Lunca Târnavei, împreună cu soţia lui.

La bătrâneţe se bucură şi de iubirea celor 5 nepoţi, 10 strănepoţi şi un stră-strănepot, în vârstă de patru ani. Este greu numai să-i numeri, dar să ajungi să îi şi trăieşti cu bune şi rele. Şi totuşi Floare Cristea spune că viaţa ei până la vârsta de 100 de ani a fost „destul de bună, am fost sănătoasă, cu copiii m-am împăcat şi o vorbă bună le-am dat”.

Nu s-a dat la o parte de la muncă, a lucrat în agricultură până când a ieşit la pensie, în 1975. Soarta nu a ferit-o de greutăţi, iar în 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial şi-a pierdut primul soţ. Avea doi copii mici în acea perioadă, pe care a trebuit să-i crească, astfel că de multe ori a fost nevoită să-i ducă pe câmp cu ea.

Nana Floare se laudă că, până la vârsta de 90 de ani şi-a lucrat via şi grădina fără să se plângă. Şi încă se descurcă pe picioarele ei, să meargă, să mănânce, să vadă, să asculte şi să povestească despre viaţa ei, pe care şi-o aminteşte de la o vârstă fragedă.

„Am avut foarte multe greutăţi, că eu mă gândesc cum Dumnezeu mă mai ţine cât am fost eu de necăjită în viaţa mea, până m-am căsătorit a doua oară. N-am avut mumă, n-am avut tată, n-am avut frate, n-am avut soră, eu n-am avut pe nimeni să-i cresc. Mă duceam la plug dimineaţa şi îi trezeam de dimineaţă şi îi puneam în car”, spune centenara.

Ca să înfrunte mai uşor viaţa şi singurătatea, dar şi să le ofere celor doi băieţi un trai mai bun, în 1946 s-a recăsătorit cu  Aurel Cristea din Lunca Târnavei. După 53 de ani de căsătorie cu cel de-al doilea soţ, nana Floare a rămas din nou văduvă.

Nu s-a gândit că va prinde vârsta de 100 de ani şi spune că „nu a mai trăit nimeni în satul ăsta” ca să facă un secol de viaţă. Secolul împlinit astăzi o bucură şi nu prea, pentru că, spune nana Floare, „la anii ăştia nu mai eşti harnică de nimic”.

Din cei 100 de ani, mai mult de 50 de ani sunt de văduvie, dar astăzi s-a bucurat să-şi vadă nepoţii veniţi din alt colţ al ţării, Braşov, special de ziua ei de naştere şi alături de ei să taie tortul, care i-a fost dedicat.

În final nana Floare ne-a mărturisit că nu îşi mai doreşte să prindă vârsta de 101 ani, pentru că şi-a trăit viaţa până acum. Este mulţumită că de-a lungul celor o sută de ani a fost sănătoasă: „nu am fost la doctor, nu am luat medicamente şi am fost la băi 8 ani de zile”.

Foto-video: Cristina NICOLA