Momentul viiturii de pe râul Goagiu, în zona comunei Stremț, a fost surprins miercuri de un cetățean al comunei Stremț.

Imaginile impresionante au fost postate pe contul acestuia de Facebook și arată cum, în doar câteva secunde, albia râului s-a umflat și au început să curgă din amonte lemne, gunoaie și tot ce a adunat apa în calea ei.

Miercuri, autoritățile au emis un COD ROSU de vreme rea, valabil în centrul și estul județului Alba.

Autoritățile anunțaseră ploi de 50-60 litri pe metrul pătrat, grindină de dimensiuni medii, vijelii, descărcări electrice.

VIDEO: Facebook, Dorel Lazăr

Un număr de 255 de români (199 de bărbați și 56 de femei) și-au depus candidaturile pentru ocuparea unui post de astronaut al Agenției Spațiale Europene (ESA), după ce pentru prima oară în ultimii 11 ani, ESA a lansat un apel pentru candidați astronauți.

În total, la nivel european, s-au înscris peste 22.000 de candidați, informează Agenția Spațială Română (ROSA), citată de Digi24.ro.

Astfel, ESA caută între patru şi şase astronauţi de carieră, care vor primi poziţii de angajaţi permanenţi şi care vor fi distribuiţi în cadrul unor misiuni spaţiale.

Agenţia doreşte să angajeze, de asemenea, până la 20 de bărbaţi şi de femei în calitate de „rezerve”, iar aceste persoane vor fi selectate pentru o serie de misiuni specifice.

Un astronaut ESA poate ajunge să câștige și peste 10.000 de euro pe lună.

Rundele de evaluare vor determina numărul exact de înscrieri complete și valide depuse și vor marca începutul unui proces de un an și jumătate pentru selecția viitoarei clase de astronauți și astronauți de rezervă ESA.

Etapele prin care vor trece candidații sunt:

Screening: se vor desfășura mai multe runde de screening pe baza tuturor documentelor prezentate împreună cu formularul de cerere, precum și a chestionarului de screening completat ca parte a cererii. În plus, cererile de selecție a candidaților cu dizabilități fizice vor fi supuse unui control medical pe baza deficiențelor eligibile.

Faza 1 de testare: testarea cognitivă, tehnică, motrică și de personalitate

Faza 2 de testare: testarea psihometrică, exerciții de grup și individuale și teste practice

Faza 3 de testare: abilitățile fizice și mentale ale candidaților sunt măsurate în raport cu standardele medicale internaționale pentru misiunile spațiale.

Runda 1 de interviu: interviu în cadrul căruia candidații sunt testați în baza competențelor tehnice și comportamentale (sunt verificate calificările educaționale și verificări ale cazierului judiciar).

Runda 2 de interviu: etapa finală a procesului de selecție. Candidații care ajung în această etapă se pot aștepta la un interviu cu Directorul General al ESA, iar apoi se va lua decizia finală.

Lucrările de modernizare a străzii Viilor sunt în plină desfășurare, a anunțat viceprimarul din Alba Iulia, Marius Filimon.

Proiectul prevede lucrări la sistemul rutier (aproape 10.000 de metri pătrați), rețea de colectare a apelor pluviale, modernizarea iluminatului public și peste 4.000 de metri pătrați de zone verzi.

Față de vechea infrastructură a străzii, aceasta va avea 2.120 de metri pătrați de piste pentru biciclete iar în zona fabricii S.C. Apulum S.A. numărul de parcări va crește, ajungând la 150, prin reorganizarea parcării deja existente.

”Până în acest moment au fost finalizate integral lucrările de reparație a trotuarului aflat pe partea dreaptă a străzii.

Pe primul tronson este turnat stratul de beton asfaltic de legătură (binder) pe pista de biciclete, s-au montat stâlpii de iluminat și au fost executate lucrări de captare a apelor pluviale.

Pe al doilea tronson se lucrează intens la pregătirea pistei pentru turnarea asfaltului dar și la celelalte operații necesare modernizării străzii. Peste 40% din lucrările prevăzute sunt realizate în acest moment” a anunțat Marius Filimon.

Valoarea totală a investiției este de 5,8 milioane lei și este suportată din bugetul local.

Scandal imens în administrația locală din toată țara. Ministerul Dezvoltării a informat o parte dintre primării că a epuizat bugetul de 4 miliarde de lei dedicat controversatului Program Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

În Alba, majoritatea primarilor au început aflat miercuri despre această situație și au început să evalueze, împreună cu angajații din instituție, situația în care se regăsesc bugetele lor. 

Pe grupurile de Whatsapp ale unora dintre primarii din județ a început să circule documentul emis de Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice. Acesta poate fi vizualizat AICI.

După tonul discuțiilor din grupuri, problema este serioasă și o mare parte dintre administrațiile care au în derulare proiecte prin PNDL, mai ales cele din comune, vor fi nevoite să sisteze lucrările începute prin acest program.

Majoritatea primarilor din Alba sunt liberali, astfel încât au fost moderați în declarațiile publice.

În scrisoarea transmisă primarilor (pe care o mare parte nu au primit-o încă), ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, îi anunță că ministerul ”a epuizat creditele bugetare alocate PNDL pentru anul în curs” și le transmite că există două posibilități de acțiune.

Potrivit Economedia.ro, prima posibilitate este decontarea lucrărilor din surse proprii (de la bugetul local), iar a doua posibilitate este sistarea lucrărilor ”în vederea evitării înregistrării de arierate”.

Informația publicată de economedia a stârnit vâlvă la nivel local.

Ce spune premierul Cîțu

Premierul Florin Cîțu a postat pe contul său de Facebook o ”clarificare” în care promite că plățile restante vor fi achitate după rectificarea bugetară de la jumătatea anului.

”Toate lucrările de investiții prin PNDL vor fi finanțate de Guvernul României, conform legii.

Ultimele tranșe de plată se referă la facturile depuse până în 15 iunie, care vor fi achitate etapizat până la 20 iulie.

Plățile restante vor fi achitate imediat după rectificarea bugetară obișnuită, la mijlocul anului.

Îi asigur pe toți aleșii locali că toate facturile conforme vor fi achitate și reafirm îndemnul de a lucra pentru a avea posiblitatea să decontăm cât mai mult” a scris Cîțu.

Situația în Alba

Orașele mici și comunele sunt cele mai afectate de această măsură. Asta pentru că nu au fonduri să continue singure investițiile începute și nici nu pot apela la alte surse.

Este opinia primarului din Cugir, Adrian Teban, care este și președintele Asociațiilor Orașelor din România.

Acesta a spus că și la Cugir are un proiect pentru o grădiniță și o creșă, finalizat în procent de 60%. Restul de 40% reprezintă o sumă de aproximativ 1,5 milioane de lei, pe care o va susține de la bugetul local.

”Sperăm să fie o chestiune de 2,3 luni și apoi, la rectificare să se rezolve situația. Există soluția de a apela la bugetul local sau la împrumuturi din Trezorerie. Problemele apar la comune și orașele mici care nu au bugete să susțină aceste investiții” a declarat Adrian Teban.

Alba24 a discutat și cu alți primari din județ, în condițiile în care pe grupurile lor de Whatsapp a început să circula și un document emis de Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, pe care nu l-au primit toți.

Primarul din Abrud, Cristian Albu (PNL) spune că nu poate continua lucrările pe cei 19 kilometri de drumuri vicinale și comunale, pentru că nu are buget.

Este vorba despre o sumă de aproximativ 7,3 de milioane de lei. ”Va trebui să sistăm lucrările” a spus Albu.

În orașul vecin, la Câmpeni, un proiect de reabilitare a străzii Gării (în valoare de aproape 900.000 de lei va începe după 1 iulie, iar reprezentanții administrației locale speră ca până la prima factură emisă de constructor, să fină și banii din rectificarea bugetară de la București.

Primarul Dan Cristian Pașca spune că mai sunt câteva investiții, însă acestea sunt relativ mici și pot fi gestionate.

La Blaj, situația este ceva mai bună. Primarul Gheorghe Valentin Rotar spune că nu are probleme din cauza PNDL, pentru că a finalizat proiectele prin acest program.

Acesta a adăugat că abia în septembrie va demara o serie de lucrări la niște străzi dintr-un sat aparținător, dar că suma este relativ mică și că oricum până atunci vor reîncepe, cel mai probabil, alocările bugetare după rectificare.

Primarul Aiudului, Oana Badea, a spus că are proiecte finanțate prin PNDL dar că nu dorește să comenteze situația, în condițiile în care nu a fost informată oficial în legătură cu acest lucru.

Aceasta a spus că ministrul Czeke Attila, care a vizitat recent Aiudul, nu a vorbit despre așa ceva.

Primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a declarat că municipiul nu mai are proiecte în derulare cu finanțare prin PNDL.

”Colegiul Economic și Strada Brândușei au fost ultimele proiecte pe care am reușit să le recepționăm și nu avem probleme de finanțare” a spus Pleșa.

Ce se întâmplă în comune

Nici comunele bogate, nu au bani pentru a finaliza aceste investiții.

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, care este și vicepreședinte la nivel național al Asociațiilor Comunelor din România, spune că mai are un singur proiect prin PNDL, realizat în procent de aproximativ 70%.

Este un proiect foarte important: un pod peste râul Mureș. Pentru finalizare mai are nevoie de aproximativ 3 milioane de lei, dar alte 3 milioane reprezintă facturile restante pentru constructor.

”Am dispus sistarea lucrărilor” a spus Gheorghe Damian. Acesta a adăugat că era previzibil ca PNDL să rămână fără bani, în condițiile sumelor alocate din bugetul național.

Ce este PNDL

PNDL este un program gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și cea mai importantă sursă de alocări din bugetul național pentru infractructură.

Acesta este reglementat prin OUG 28/2013 și a continuat o serie de programe începute încă din anii ‘90 care acopereau cheltuieli pentru drumuri județene și locale, pietruiri, alimentare cu apă sau canalizare.

PNDL 2 acoperă și construcția pentru școli și grădinițe. Este un program din care s-a construit infrastructură mai degrabă mică și mijlocie, nu drumuri naționale sau autostrăzi.

Întrebat de reporterul Economedia.ro cu cât va fi suplimentat bugetul PNDL la rectificarea din august, ministrul Dezvoltării a spus că ”acum facem analiza pentru rectificare, va fi o finanțare importantă. Ca grad de mărime va fi comparabilă cu bugetul inițial (de 4 miliarde de lei – nota redacției)”.

Ministrul Cseke Attila a mai adăugat că bugetul din acest an s-a epuizat rapid și pentru că au existat plăți restante de circa 2 miliarde de lei de anul trecut.