Contacteaza-ne si pe

ADMINISTRATIE

FOTO-VIDEO: Protest spontan la AJPIS Alba. Angajații vor măriri de salarii și suplimentări de posturi

Publicat

Angajații AJPIS Alba au protestat marți dimineața în fața instituției. Marea lor nemulțumire este legată de salariile care au crescut pentru majoritatea bugetarilor, cu excepţia lor.

„Suntem instituția care plătește cel mai mare venit din țară și, având în vedere că avem salariile cele mai mici, pentru asta protestăm. Pentru mărirea salariilor, pentru adăugarea de zile la concediu, noi avem 25 de zile, alții au mai mult, și solicităm personal în plus. Dar cel mai important, salariile. La ministerul muncii sunt cele mai mici salarii, comparativ cu restul ministerelor”,  spune Ancuța Pârcan, angajat AJPIS.

Revendicările salariaţilor:

“- egalizarea salarială pe familia ocupațională din cadrul ANPIS; această situație a inechității salariale este rezultată din aplicarea deciziei CCR nr. 794/15.12.2016 și nerezolvată prin legea unică a salarizării nr. 153/2017, care a creeat o și mai mare discriminare

aplicarea unitară la nivelul agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială, a prevederilor Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 794/15.12.2016; o situație aparte este modificarea cuantumului salariului de bază pentru funcția de inspector social grad superior cu gradatia 4, care este mai mare decât cuantumul aferent  gradatiei  5; un spor acordat în baza unei hotarari judecatoresti ar trebui acordat tuturor salariatilor care ocupă aceeasi functie publica avand acelasi grad, gradația nefiind un element care defineste atributiile unei functii publice; prin OUG nr. 57/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobată prin OUG nr. 20/2016 s-a aplicat eliminarea inechitatilor în materie de salarizare în raport cu nivelul studiilor și al activității profesionale prestate a personalului bugetar și a discrepanțelor rezultate din  neaplicare în integralitate a personalului bugetar, iar prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 794/15.12.2016, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3¹ alin.(1¹) – (14) din OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, se reintroduc aceste inechități, cauzand diferențieri substanțiale; în momentul de față, deși toate instituțiile aflate în subordinea MMJS ar trebui să aibă aceleași salarii, personalul agențiilor teritoriale de plăți și inspecție socială are cel mai mic salariu de bază.

acordarea majorării de 15% pentru complexitatea muncii prevăzută de Legea nr. 153/2017; AJPIS Alba, ca serviciu public deconcentrat, nu a beneficiat de nici o majorare salarială din data de 01.12.2015 (Legea nr. 293/2015), iar din data de 01.08.2016 au beneficiat doar cei cărora s-a aplicat prevederile O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.

suplimentarea numărului de posturi din organigramă; personalul existent raportat la volumul de muncă, respectiv la beneficiile acordate, fiind insuficient. Menționăm că în cadrul agenției, lunar, se efectuează plăți pentru un număr mediu de 119.000 de beneficiari, în sumă de 20.600.000 lei.”

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Alba este organizată şi funcţionează în baza O.U.G. nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cu modificările și completările ulterioare, precum și în baza HG nr. 151/2012 privind aprobarea Statutului propriu de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cu modificările ulterioare.

A.J.P.I.S. Alba este serviciu public deconcentrat cu personalitate juridică, aflat în subordinea directă a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Alba, în calitate de reprezentant în teritoriu al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, respectiv al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, are misiunea de a asigura în teritoriu aplicarea unitară a prevederilor legislative în vigoare în domeniul beneficiilor sociale și a programelor de servicii sociale, în domeniul inspecţiei sociale, formare profesională a adulților dar şi pe aceea de a promova la nivel judeţean principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în toate domeniile societăţii româneşti, transmit reprezentanţii salariaţilor.

 

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. Andrei Instalatorul

    marți, 12.12.2017 la 13:49

    daca nu va convine salariu mergeti la privat nu cereti din banul public, nu vi rusine ?

    va place la birou la caldurica si banii multi din bugetele locale ? halal de oameni..

  2. gogomanu

    marți, 12.12.2017 la 15:40

    va rog frumos data viitoare sa postati si un link (pentru transparenta) la grila de salarizare ca mie, care lucrez la privat si castig putin sub jumatate din cat iau domnii/doamnele cu greva spontana – fara sporuri si beneficii) era sa mi se faca mila de ele, de aceste …….. persoane.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

EVENIMENT

Alba Iulia, pe locul 2 într-un TOP al celor mai performante orașe și administrații locale din România

Publicat

“Topul celor mai performante oraşe şi administraţii locale din România” a fost lansat luni, 22 ianuarie, de UrbanizeHub, un agregator de idei, opinii, proiecte şi ştiri despre oraşe inteligente şi dezvoltarea urbană sustenabilă, înfiinţat de către mai mulţi experţi din întreaga lume. Experții organizației au plasat Alba Iulia pe locul al doilea, după Oradea și înaintea unor orașe precum Iași, Craiova, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca sau Timișoara.

În România, Urbanize Hub este coordonat de către bănăţeanul Graţian Mihăilescu.

La această analiză au lucrat mai mulţi experţi ai organizaţiei, care au evoluat performanţele edililor ţinând cont de mai mulţi indicatori: valoarea absolută a cheltuielilor de capital şi valoarea absolută a absorbţiei de fonduri europene, pe perioada 2007- 2016; cheltuielile de capital pe cap de locuitor şi absorbţia de fonduri europene pe cap de locuitor, pe perioada 2007-2016; modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.

“Primele două criterii sunt obiective, iar cel de-al treilea e subiectiv şi ţine de evaluarea experţilor UrbanizeHub care au fost în majoritatea oraşelor din România şi au observat modul în care s-au transformat unele oraşe. Sunt oraşe mari care nu au prins topul şi asta din cauza excedentului bugetar pe care îl au, ceea ce este de neacceptat pentru un oraş în expansiune. Excedentul anual la Trezorerie al administraţilor locale e pe undeva la 10 miliarde RON, adică cam 2.5 miliarde Euro ce nu sunt alocate pentru proiecte de investiţii la nivel local. Asta e o problemă mare, ce denotă atât lipsa de viziune la nivel local, cât şi lipsa de capacitate. De asemenea prin acest top am vrut sa acoperim cât mai bine spectrul politic şi teritoriul geografic, pentru a da exemple bune care să fie luate şi imitate de cât mai multe comunităţi şi administraţii”, arată Graţian Mihăilescu, coordonatorul proiectului.

Topul celor mai performante oraşe, aşa cum îl văd experţii UrbanizeHub:

1. Oradea

Ordea are rezultate remarcabile şi probabil cea mai bună administraţie publică din România. La nivelul cheltuielilor de capital, Oradea a investit 240,4 milioane euro în ultimii 8 ani, ceea ce înseamnă €1.225 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, a reuşit să atragă proiecte în valoare de €140,6 milioane, cu o medie de 716 euro pe cap de locuitor.

Oradea este probabil localitatea din România cu o performanţă extraordinară nu numai în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene şi cheltuielile de capital, ci şi în ceea ce priveşte bunele practici într-o sumedenie de domenii.

Primăria din Oradea este printre puţinele din ţară care au dus la bun sfârşit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publică; este printre puţinele primării cu o politică coerentă în ceea ce priveşte parcările; are un program ambiţios şi eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraş; este cea mai eficientă primărie în ceea ce priveşte atragerea de investitori (parcurile industriale sunt de obicei administrate de consilii judeţene); este printre puţinele primării cu o viziune clară şi coerentă de dezvoltare.

2. Alba Iulia

Pentru un oraş aşa mic, Alba Iulia are nişte cifre impresionante. La nivelul cheltuielilor de capital, oraşul a realizat investiţii de €79,6 milioane cu o medie de €1.253 pe cap de locuitor, şi €51,7 milioane absorbţie a fondurilor europene, cu o medie de 815 euro pe cap de locuitor.

Alba Iulia este oraşul campion detaşat când vine vorba de fondurile UE absorbite pe cap de locuitor. Municipiul a trecut de la faza în care românii îşi aminteau de el doar de 1 Decembrie, la faza de destinaţie aproape obligatorie pentru turiştii autohtoni şi străini.

Reabilitarea Cetăţii Alba Carolina este spectaculoasă şi un model de performanţă administrativă. Alba Iulia dă tonul şi în ceea ce priveşte intervenţiile de tip Smart City şi branding de oraş.

3. Iași

Iaşi a crescut mult în ultimii ani, deşi în continuare lipsa unei autostrăzi este revendicată de toate vocile din oraş, politicieni, administraţie, oameni de afaceri, sector ONG. La nivelul cheltuielilor de capital au reuşit să investească 282,9 milioane euro, adică €974 pe cap de locuitor, iar la nivel de fonduri europene au reuşit să implementeze proiecte în valoare de 156 milioane euro cu o medie de €537 pe cap de locuitor.

Iaşi este top-performer în absorbţia de fonduri europene (a absorbit, de exemplu, cu 50 mil. euro mai mult decât Cluj între 2007 şi 2016). Dacă te plimbi prin oraş, la fiecare 5 metri dai de o intervenţie făcută cu bani europeni.

S-a investit alert în modernizarea infrastructurii urbane şi primele efecte pozitive au început să se vadă deja. Iaşiul este inima Moldovei şi este un oraş vibrant, din ce în ce mai atrăgător pentru tineri, cu multe oportunităţi datorită investitorilor care se relochează acolo

4. Craiova

Craiova s-a mişcat bine în ultimii ani cu cheltuieli de capital de €274,1 milioane, adică 1.017 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a reuşit să atragă 139,8 milioane euro adică €519 pe cap de locuitor.

Craiova a cunoscut probabil cea mai spectaculoasă transformare urbană din ultimii ani. Cine a fost în Craioîn 2013 şi revine acum, nu va recunoaşte oraşul.

Centrul vechi a fost complet transformat, iar autorităţile locale au reuşit, de asemenea, să finalizeze o serie de proiecte majore de infrastructură. Totodată, cei din Craiova au fost foarte abili în a face lobby la nivel central pentru proiecte de dezvoltare locală (de ex. noul stadion).

5. Sectorul 3 București

La Primăria sectorului 3 din Bucureşti există o disproporţie imensă între investiţiile publice şi cele cu fonduri europene. În perioada 2007-2016 cheltuielile de capital au fost de 338 milioane euro, fiind suma cea mai mare din top, cu €873 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, pe o perioadă de aproape zece ani s-au cheltuit doar €4,1 milioane, cu o medie de 11 euro pe cap de locuitor – cea mai mică din acest top.

Sectorul 3 a fost printre cele mai diligente din ţară în ceea ce priveşte implementarea de programe integrate de dezvoltare.

Este poate cea mai eficientă primărie în ceea ce priveşte implementarea unor programe integrate de dezvoltare urbană, pe câteva domenii cheie: 1) reabilitarea străzilor şi a trotuarelor; 2) reabilitarea spaţiilor verzi; 3) reabilitarea infrastructurii şcolare; 4) reabilitarea termică a blocurilor; 5) regenerarea urbană a spaţiilor interstiţiale dintre blocuri.

Se observă clar când treci din alte sectoare în Sectorul 3 pentru că totul este mult mai bine pus la punct în Sectorul 3 (ai gazon, ai trotuare fără hârtoape şi ai spaţii verzi de calitate). De asemenea, clădirea primăriei este una din cele mai bine puse la punct din ţară.

6. Brașov

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 241 milioane euro, cu €952 pe cap de locuitor, iar absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de 72,4 milioane euro şi €286 pe cap de locuitor.

Braşovul are cea mai bună infrastructură din ţară.

Oraşul este un barometru care ar trebui urmat de toate reşedinţele de judeţ din ţară. Oraşul nu stă foarte bine la absorbţia de fonduri europene, dar a folosit foarte eficient propriul buget.

7. Sibiu

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 152,1 milioane euro, cu 1.033 euro pe cap de locuitor, iar absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de €15,6 milioane şi €106 pe cap de locuitor, destul de puţin pentru o administraţie şi un oraş de mărimea Sibiului. Sunt multe oraşe care nu au intrat în top, cu performanţă mai bună la nivelul absorbţiei.

Sibiul este oraşul din România care seamănă cel mai mult cu un oraş din vest. Centrul vechi al oraşului e poezie pură şi o încântare pentru suflet, iar clădirea primăriei este cea mai bine întreţinută clădire administrativă din România.

Din păcate, Sibiul s-a mişcat mai greu pe absorbţia de fonduri europene şi pe partea de planificare metropolitană (chiar dacă are dinamici metropolitane foarte puternice), dar poate recupera în anii următori.

8. Cluj-Napoca, Timișoara

La Cluj-Napoca, investiţiile făcute din bani publici şi fonduri europene pentru 2007-2016 au fost de 253,3 milioane euro, cu €781 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbţie de fonduri europene pe aceeaşi perioadă Clujul a reuşit să atragă 121,7 milioane euro, iar pe cap de locuitor suma a ajuns la €375.

Clujul este unul dintre cele mai atractive centre urbane din România. Chiar dacă ritmul de modernizare al infrastructurii urbane a fost de multe ori unul „ardelenesc”, Primăria a colaborat foarte bine cu societatea civilă şi a ajutat la transformarea oraşului într-un adevărat hub creativ.

Cheltuielile de capital ale oraşului de pe Bega au fost de 249,5 milioane euro, cu €782 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbţie de fonduri europene, 114,6 milioane euro cu o medie pe cap de locuitor de €359.

Dacă Clujul se îndreaptă la nivel strategic spre un hub IT de referinţă în Estul Europei, un oraş inovator şi antreprenorial, Timişoara se pregăteşte pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană, eveniment ce va avea loc în 2021. Diferenţa dintre cele două oraşe este managementul public colaborativ şi deschiderea de care dă dovadă administraţia din Cluj, faţă de administraţia din Timişoara.

9. Miercurea Ciuc

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 68,5 milioane Euro, cu €1.758 pe cap de locuitor, surclasând la acest capitol majoritatea oraşelor din România. Absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de 21 milioane euro, şi €540 pe cap de locuitor.

Miercurea Ciuc este printre cele mai sărace reşedinţe de judeţ din România, dar lucrul acesta nu se vede când ajungi acolo. Oraşul este cochet, are o infrastructură urbană foarte bine pusă la punct şi comunităţi foarte active şi implicate.

10. Târgoviște

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 94 milioane euro, iar absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de €59,5 milioane şi €748 pe cap de locuitor, ceea ce duce oraşul Târgovişte printre fruntaşele oraşelor din România.

Târgovişte nu are avantajul unui buget foarte generos, dar oraşul are o administraţie care în ultimii ani a desfăşurat proiecte pe bandă rulantă şi a înregistrat una din cele mai bune absorbţii de fonduri europene pe cap de locuitor.

Primăria a desfăşurat de asemenea o serie de programe integrate în cartierele comuniste şi şi-au pus mai toată trama stradală la punct.

sursa: adevărul.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Studiu: Adolescenţa durează până la 24 de ani. Explicațiile oamenilor de știință

Publicat

Ajungem din ce în ce mai greu la maturitate. Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie spun că adolescenţa durează acum până la 24 de ani.

Stilul de viaţă a adus această schimbare. Tinerii din ziua de azi studiază o perioadă mai îndelungată, se căsătoresc mai târziu şi amână să devină părinţi. Tardiv intervine şi independenţa financiară.

Specialiştii citaţi de BBC spun că extinderea perioadei de adolescenţă ar trebui reglementată şi acordarea anumitor beneficii ar trebui prelungită peste limita de 18 ani, vârsta la care legal devii adult.

Potrivit mai multor studii, s-a ajuns la concluzia că adolescența devine din ce în ce mai lungă pe măsură ce tinerii se căsătoresc mai târziu, iar copiii studiază mai mult timp. Oamenii de știință spun că percepțiile populației asupra perioadei de adolescență trebuie schimbate.

Prin urmare, aceasta înseamnă că vârsta de 24 de ani se va putea considera sfârșitul perioadei adolescentine, se spune în noul articol din studiul The Lancet Child & Adolescent Health journal, citat de Diez.

Organizația Mondială a Sănătății definește adolescența „oameni cu vârste cuprinse între 10 și 19 de ani”. Însă, actualmente, oamenii de știință sunt de părere că această perioadă trebuie majorată până la 24 de ani.

sursa: digi24.ro, euronews.com

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

La Cugir, „Mica Unire” va fi sărbătorită pe 24 ianuarie cu versuri, cântece patriotice și piesă de teatru

Publicat

Pe 24 ianuarie, de la ora 17:00, Casa de Cultură a orașului Cugir va găzdui un spectacol artistic dedicat Unirii Principatelor Române de la 1859, sub genericul MICA UNIRE – 24 ianuarie 1859 – Unirea dintre Moldova și Țara Românească”.

Programul artistic va cuprinde poezii și cântece patriotice care vor fi susținute de către Fanfara Casei de Cultură Cugir, Grupul „Mlădițe Cugirene”, aparținând Școlii Gimnaziale Nr. 3 Cugir, Cercul de Teatru al Casei de Cultură Cugir.

Programul se va încheia cu tradiționala Horă a Unirii.

„Mica Unire” – un vis împlinit

La 24 ianuarie 2019 se împlinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Române sau „Unirea Mică”. Acest eveniment este considerat a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român, după ce, la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Munteniei.

Ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins la 1 Decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Citește mai departe
Publicitate

ECONOMIE

Din 27 ianuarie, băncile nu mai pot percepe anumite comisioane, printre care și cel de interogare a soldului

Publicat

Începând cu data de sâmbătă 27 ianuarie, dispar mai multe comisioane bancare, printre care și cel de interogare a soldului.

Românii care folosesc un cont bancar de plăţi cu servicii de bază vor scăpa de comisioanele percepute pentru deschiderea şi închiderea acestuia, precum şi de comisionul pentru retrageri de bani sau comisionul pentru interogarea soldului, potrivit unui act normativ apărut recent în Monitorul Oficial și care se va aplica de la finele lunii ianuarie 2018. În plus, românii cu venituri mici vor scăpa și de alte comisioane.

Băncile nu vor mai putea să perceapă anumite comisioane pentru conturile de plăţi cu servicii de bază, atunci când este vorba de persoanele fizice cu venituri lunare peste 60% din câștigul salarial mediu brut (momentan, 60% ar fi aproximativ 2.497 de lei).

Concret, instituţiile de credit vor fi nevoite să ofere gratuit următoarele servicii:

  • operaţiunile necesare pentru deschiderea şi închiderea unui cont de plăţi;
  • retragerile de numerar pe teritoriul Uniunii Europene (UE) dintr-un cont de plăţi, la ghişeu sau la bancomate, în timpul sau în afara programului de lucru al băncii.

În ceea ce privește persoanele fizice cu venituri lunare aflate sub 60% din câștigul salarial mediu brut sau care în ultimele șase luni au avut venituri cumulate până sub 60% din salariul mediu brut, acestea vor beneficia și de alte gratuități, potrivit AvocatNet.ro.

Mai exact, în afară de serviciile ce permit toate operațiunile necesare deschiderii și închiderii unui cont de plăți, lista va include serviciile de administrare de cont și serviciile ce permit depunerile de bani în cont. Însă retragerile de bani la ghișee sau bancomate vor fi gratuite doar în România, nu și în alte țări UE.

Măsurile sunt incluse în Legea nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază. Documentul a apărut în decembrie 2017 în Monitorul Oficial și se va aplica după 30 de zile de la publicare, adică din data de 27 ianuarie 2018.

Băncile care vor percepe comisioane pentru serviciile gratuite stabilite de Legea nr. 258/2017 în cazul conturilor de bază vor risca să fie amendate cu sume cuprinse între 10.000 şi 50.000 de lei. În plus, instituţiile vor putea fi obligate să restituie banii încasaţi ilegal, altfel vor risca amenzi între 50.000 şi 100.000 de lei.

sursa: realitatea.net, avocatnet.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

PSD amână numirea noilor miniștri. Programul de guvernare va fi modificat din nou

Publicat

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a explicat, înainte de ședința Comitetului Executiv al PSD, de ce nu va fi stabilită astăzi componența Cabinetului Dăncilă. La CEx vor fi discutate, în schimb, schimbări în programul de guvernare, stabilite împreună cu partenerii din ALDe și discutate cu premierul desemnat, a spus șeful PSD.

Părerea unanimă a fost că ne-am grăbi dacă astăzi am stabili nişte miniştri. Nu discutăm despre ministere şi miniştri astăzi. Am discutat ieri despre programul de guvernare. Azi am avut o întâlnire cu colegii de la ALDE, premierul Viorica Dăncilă. Am discutat despre Declaraţia 600”, a spus Dragnea.

Și ALDE a anunțat că amână pentru vineri validarea propunerilor de miniștri din partea acestui partid. Decizia a fost luată în urma unei discuții între președintele formațiunii, Călin Popescu Tăriceanu, și Liviu Dragnea.

Președintele PSD a spus că nu vor fi modificări mari sau multe în programul de guvernare, ci că este vorba în primul rând de o „o actualizare”. Nu mai putem rămâne cu niște termene din 2017, unde pot fi restanțe”, a explicat el. El a adăugat că vor discuţii şi în coaliţie, toată săptămâna.

Întrebat dacă în programul de guvernare va fi introdus impozitul pe gospodărie, Dragnea a răspuns: „N-am ajuns acolo. De principiu, nu îl exclud, dar să avem forma finală”.

Despre modificările din programul de guvernare a vorbit și preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu.

Am făcut o prezentare succintă a discuţiilor avute cu partenerii de guvernare – cu conducerea PSD – şi, în esenţă, ceea ce am transmis colegilor este că nu vor fi modificări majore, nici în profunzime, nici ca întindere, a programului de guvernare. Am convenit cu cei de la PSD să trecem în revistă mai degrabă subiectele importante, angajamentele importante pe care le-am făcut şi pe care dorim să le vedem transpuse în legislaţie şi măsuri efective care să fie adoptate. Nu vom lua măsuri fiscale”, a spus Tăriceanu.

Întrebat dacă din guvern vor face parte și miniștri cercetați penal, Dragnea a răspuns: „Dacă aș spune ce gândesc vor sări foarte mulți și dintre dvs. și dintre gardienii statului de drept că influențez justiția, dar nu i-am văzut sărind când procurorul general amenința CCR”.

 

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate