Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Șofer din Alba, rănit într-un ACCIDENT în Sibiu. A intrat cu mașina într-un camion, după o depășire neregulamentară


Publicat


Preluare video. Folositi acest cod pentru a afisa video-ul de mai sus pe siteul dvs.

<p><script type="text/javascript" src="https://video.onnetwork.tv/embed.php?sid=MWZILDFvbkssMA=="></script></p>


Un bărbat din Alba a fost implicat sâmbătă dimineața într-un accident rutier produs pe DN 1, în județul Sibiu. În timp ce conducea un autoturism, acesta a intrat într-o depășire neregulamentară și s-a izbit de un camion. Impactul a fost atât de puternic încât mașina a fost distrusă aproape în totalitate iar cabina autoutilitarei s-a rupt.

În urma accidentului, șoferul autoturismului a rămas încarcerat. ISU Sibiu a intervenit pentru descarcerare, iar bărbatul a fost transportat la UPU Sibiu cu multiple traumatisme.

UPDATE: Potrivit unor surse, șoferul autoturismului marca Renault ar fi din comuna Almașu Mare.

Accidentul a avut loc pe DN 1, km 283+300, în zona localității Avrig.

Un bărbat de 51 de ani, din județul Alba, în timp ce conducea un autoturism spre Brașov, a intrat într-o depășire neregulamentară, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu o autoutilitară transport marfă condusă regulamentar de un bărbat de 39 de ani, din județul Brașov.

Traficul este blocat total.

ISU Sibiu a intervenit pentru descarcerarea șoferului autoturismului, conștient și cooperant. Acesta a fost transportat la UPU Sibiu.

sursa: Romania24.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

28 februarie, Ziua Protecției Civile în România. 88 de ani de la înființarea structurilor de apărare civilă

Publicat

Ziua Protecţiei Civile sau Ziua Apărării Civile este sărbătorită în fiecare an la 28 februarie. În 2021, se împlinesc 88 de ani de la înființarea acestor structuri în România.

”Timp de peste opt decenii, Protecţia Civilă a îndeplinit rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.

Sub orice nume pe care l-a avut de-a lungul timpului, misiunea specialiștilor din „Arma Vieții” a rămas aceeași: de a proteja populaţia civilă împotriva pericolelor, ostilităţilor sau a catastrofelor şi de a o ajute să depăşească efectele lor imediate. La mulți ani, dragi camarazi!”, este mesajul inspectorului-șef ISU Alba, lt-col Ovidiu Costea.

În 1933, a luat fiinţă protecţia civilă în România, prin Decretul Regal nr. 468. Acesta aproba „Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”, având ca scop „limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.

Conceptul de protecţie civilă se referă la ansamblul sistemelor, structurilor şi resurselor gestionate de guverne şi care sunt orientate spre protejarea populaţiei non-combatante, în principal în caz de dezastre naturale şi tehnologice.

Această definiţie este valabilă în special în arealul geografic al Uniunii Europene, precizează https://pompieriiromanieu.wordpress.com.

Denumit iniţial „apărare pasivă”, conceptul de protecţie civilă a trecut ulterior la denumirea de „apărare locală antiaeriană” (1952), apoi la ”apărare civilă” (1978), din anul 1994 fiind consacrat ca „protecţie civilă”, prin Legea apărării naţionale nr. 45 din 1 iulie 1994. Protecţia civilă este definită pe site-ul www.isudb.ro drept ”o componentă a sistemului securităţii naţionale, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, al protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate”.

Prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, care a intrat în vigoare la 23 martie 1933, s-a stabilit că ”Apărarea Pasivă este pregătită şi pusă în aplicare pe întregul teritoriul de Ministerul de Interne, prin Comisia Superioară de Apărare Pasivă”, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Erau astfel stabilite atribuţii ministerelor, localităţilor, întreprinderilor şi instituţiilor şi se înfiinţau comisii de apărare pasivă la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor rurale, dar şi la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor. De asemenea, acest regulament cuprindea Planul Apărării Pasive, un document unic de înfiinţare a formaţiunilor de intervenţie, instituind-se astfel şi măsuri preventive şi de salvare. Pe de altă parte, regulamentul prevedea şi o serie de măsuri ce intrau în competenţa pompierilor militari, referitoare la organizarea şi participarea la exerciţiile publice de alarmare şi de pregătire a populaţiei civile.

În ceea ce priveşte reglementările de rang superior privind protecţia populaţiei şi a bunurilor în caz de conflict armat, acestea au fost stipulate în Legea asupra organizării naţiunii şi teritoriului pentru timp de război nr. 1245/24 aprilie 1933, care prevedea, totodată, încadrarea cetăţenilor ţării în diferite organizaţii paramilitare.

Momente importante în organizarea structurilor de apărare pasivă au fost marcate de alte acte normative, precum: Ordinul M.St.M. nr. 45.082 din 15 septembrie 1948, prin care s-a reînfiinţat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului; Decretul nr. 222 din 9 septembrie 1950, care prevedea măsuri de organizare şi funcţionare, pregătire şi control privind apărarea pasivă a teritoriului ţării, reglementări de inspiraţie sovietică (ulterior modificate, în raport cu realităţile româneşti); Decizia ministrului Afacerilor Interne nr. 133 din 8 ianuarie 1951, prin care s-a înfiinţat Centrul de Instrucţie al Apărării Pasive a Teritoriului.

În anul 1952, au fost organizate, pe noua structură administrativ-teritorială, state majore regionale ale apărării antiaeriene, cu servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice.

A urmat Legea nr. 2/1978, care a consfinţit aplicarea, în ţara noastră, a unei noi concepţii privind apărarea civilă, modernizarea fiind impusă de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, dar şi de catastrofele naturale care au lovit ţara, precum inundaţii, cutremurul din 1977 sau unele catastrofe industriale (incendii pe platformele petrochimice şi metalurgice etc.).

În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile nr. 106, în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în prezent Protecţia Civilă este reglementată prin Legea nr. 481 din 2004, care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

România a realizat, în 2004, un proces de reformă instituţională, reunind protecţia civilă şi pompierii militari într-o structură unitară – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Protecţia Civilă, componentă a apărării naţionale, ”cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi asigură condiţiile necesare supravieţuirii acestora”.

surse: Agerpres, ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației susține utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă, în școli

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă seara, că susține utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă, în școli, pentru ca starea de siguranță în școli să se îmbunătățească și elevii să nu mai fie traumatizați.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a fost întrebat, sâmbătă seara, la Realitatea Plus, de ce România nu aplică exemplul Franței și Austriei, de a folosi testele pe bază de salivă, pentru elevi, aceste teste fiind non-invazive.

„Și eu știu că sunt nu numai în Austria și Franța, sunt și alte state europene care folosesc aceste teste non-invazive pe bază de salivă. Nu știu să vă răspund, nu vreau să mă scuz că excede limitelor de competență ale Ministerului Educației, dar atât cât voi putea să susțin această idee, susțin utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă pentru ca starea de siguranță în școli să se îmbunătățească”, a spus Cîmpeanu.

Ministrul a precizat că aceste teste non-invazive presupun administrarea de către orice persoană, chiar și de către persoane fără competență medicală, iar atâta vreme cât doar 18% dintre școlile din România au cabinete medicale școlare, aceste teste rapide ar putea să facă posibilă testarea în orice școală, indiferent dacă are sau nu cabinet medical.

În prezent, în școli se folosesc teste rapide antigen, pentru care părinții trebuie să își exprime acordul, acestea urmând să fie făcute de personal medical specializat. Mulți dintre părinți refuză, considerând procedura traumatizantă pentru copii.

sursă: Mediafax

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Ultimele zile ale lui Horea, Cloșca și Crișan, prezentate în câteva scrisori din secolul XVIII. Cum este descrisă execuția lor

Publicat

Horea-Closca-si-Crisan

Aproape tot secolul al XVIII-lea a fost unul greu de îndurat pentru iobagii români, abuzaţi până la refuz de nobilii stăpâni. Iobagilor li se cereau impozite mari, multe zile de lucru în slujba nobililor şi li s-au tăiat multe drepturi pe care aceştia le aveau din strămoşi. 

Pentru o îmbunătăţire a vieţii iobagilor, aceştia au trimis, în rânduri repetate, delegaţi la Curtea imperială de la Viena, cu petiţii, rămase, aproape de fiecare dată, fără soluţie, iar delegaţii au fost persecutaţi.

Citește și 236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ce a provocat revolta țărănimii iobage din Transilvania de la 1784-1785

Însuşi Horea a fost la Viena de 4 ori, cu petiţii ale iobagilor, însă efectele acestora în viaţa iobagilor au fost minore.

Răscoala iobagilor din Transilvania condusă de Horea, Cloșca și Crișan

Astfel, la 31 octombrie 1784, a izbucnit răscoala ţărănească menită să îi scape pe aceştia de iobăgie. Au avut loc o serie de atacuri sângeroase asupra nobililor din Transilvania, iar cei trei conducători ai răscoalei au preluat, în scurt timp, întreaga autoritate.

La sfârşitul lunii decembrie, Horea şi Cloşca au fost arestaţi şi, după câteva zile, întemniţaţi la Alba Iulia. Pe 30 ianuarie 1785 a fost prins şi Crişan, trădat de nişte ţărani români şi întemniţat.

Cum s-a desfăşurat execuţia lui Horea şi Cloşca? Ce s-a întâmplat cu Crişan?

În dimineaţa zilei de 28 februarie 1785, Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată. Despre acest eveniment există o serie de documente care descriu, cu amănunte dintre cele mai atroce, martiriul. Profesorul universitar doctor Cloşca L. Băluţa redă, într-un studiu, frangmente din scrisori, trimise în acea vreme, de persoane care au asistat la execuţie.

Una este cea a profesorului Iosif Gabri, din Alba Iulia adresată prietenului său Daniel Emeric de la Roma, scrisă în pe 2 martie 1785, în limba maghiară şi păstrată la Biblioteca Documentară Batthyaneum din Alba Iulia.

Vă prezentăm o parte a scrisorii despre frângerea pe roată a lui Horea şi Cloşca şi despre suicidul lui Crişan:

  • „Sentinţa prevede ca aceştia să fie duşi până sub furci (locul execuţiei) şi acolo de vii să li se frângă oasele cu roata, mai întâi lui Cloşca, apoi lui Horea; iar după ce vor fi frânţi, să fie tăiaţi în bucăţi, măruntaiele să fie îngropate sub furci, câte o bucată din trupul lor să fie pusă aici pe roată, iar celelalte părţi să fie expuse în acele locuri unde au săvârşit atâtea crime, aprinderi şi prădăciuni.
  • După cum prevedea sentinţa, întocmai aşa, în dimineaţa zilei de 28 februarie pe la ceasurile 9 şi jumătate, Horia şi Cloşca au fost aşezaţi separat pe câte un car special, fiecare fiind însoţit de câte un preot schismatic. Este cu neputinţă să descriu convoiul şi mulţimea care a fost de faţă.
  • Ei au fost însoţiţi de un excadron de cavalerişti din Ioscana în ţinută de paradă, cu mare pompă, de aproximativ trei sute de pedestri orăşeni şi de haiduci.
  • Batalionul pedeştrilor i-a încadrat într-un careu, iar călăreţii s-au aşezat pe cele două aripi. Eu, prin bunăvoinţa unui locotenent de cavalerie, am stat călare între batalionul în formă de careu şi între cavalerie şi, astfel, am văzut de la început execuţia şi parada, cum văd această foaie de hârtie în faţa mea.
  • În afară de nobili şi oameni mai deosebiţi din comitate, au trebuit să fie de faţă mulţi oameni proşti şi asta se poate aprecia din faptul că din fiecare sat a celor patru comitate au trebuit să ia parte, după o grea poruncă, câte şase oameni proşti, trei bătrâni şi trei tineri, prin urmare a trebuit să fie cel putin cinci mii de oameni. Cloşca a primit cel putin 20 de lovituri până şi-a dat sufletul.
  • În timp ce Cloşca era frânt cu roata, Horea, legat, a fost ţinut în picioare de doi ucenici ca să vadă de ce moarte şi prin ce chinuri grozave a trebuit să moară ucigaşul său tovarăş.
  • După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi i-a dat leşul la o parte, l-au urcat pe Horea pe patul său şi l-au legat; în vaiete au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar, după patru lovituri, din porunca domnului Eckard, au început să-i lovească pieptul şi, astfel, după opt-nouă lovituri a murit.[…]
  • Despre prinderea lui Gheorghe Crişan şi aducerea lui aici, ştiu că v-am scris deja. Dar faptul că s-a sugrumat într-o noapte în închisoarea de sub Gardă cu legătoarele de la izmene, poate că nu v-am comunicat şi că gâzii l-au dus sub furci şi l-au tăiat în patru; o bucată au lăsat-o aici, iar celelalte le-au dus în alte părţi.”

Un alt document al vremii este scrisoarea lui Iohan Andreas Maetz din Alba Iulia către fratele său, Michael, din Sighişoara, redactată în limba germană, la 31 martie 1785 şi păstrată în Muzeul din Sighişoara. Iată cum este descrisă execuţia lui Horea şi Cloşca, respectiv moartea lui Crişan:

  • „În ceea ce priveşte execuţia căpeteniilor răsculaţilor din ţara noastră, a fost complet îndeplinită tocmai într-o formă cu totul militară. Delicvenţii au fost transportaţi până la locul execuţiei, sub paza unei trupe de 300 de soldaţi infanterişti şi a unui excadron de husari din Ioscana.
  • Acolo domnul general auditor le-a citit, în public, în limbile germană şi română, sentinţa pentru faptele lor groaznice şi barbare. După aceea, Cloşca a fost cel dintâi zdrobit cu roate de jos în sus, până la moarte, apoi Horia, prin intervenţia contelui Iankovitsch a primit, în numele Majestăţii Sale, cele două lovituri de graţie în piept, iar după aceea a fost zdrobit cu roata de jos în sus.
  • După îndeplinirea execuţiei cele două trupuri au fost tăiate în patru bucăţi, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte părţi ale trupului au fost expuse în locurile în care au comis fapte de adevăraţi câini turbaţi fiind fixate pe lângă drumuri, spre învăţătura celorlalţi răsculaţi români.
  • Al treilea căpitan de oaste, cu numele de Crişan, s-a sugrumat el însuşi în închisoare, sub (poarta) Gărzii principale, în cetate, dar cadavrul lui a fost târât la locul execuţiei şi tăiat în patru părţi: capul a fost fixat pe casa lui proprie, iar celelalte părţi ale trupului au fost trimise să fie expuse pe marginea drumurilor.
  • Ceilalţi (răsculaţi) care au fost prinşi au fos pedepsiţi, unii la moarte, alţii la închisoare pe viaţă, iar alţii cu până la 90 de lovituri (de baston) şi apoi lăsaţi în libertate; dar mai sunt câţiva deţinuţi despre care nu se poate afla nimic sigur, despre care va fi soarta lor”.

Ce urmări a avut răscoala ţăranilor, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan?

Mulţi ţărani români au fost executaţi de nobilimea maghiară în acea perioadă, fără judecată, în cele mai crude moduri. Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan a avut ca efect imediat o nesemnificativă îmbunătăţire a vieţii ţăranilor, prin decrete imperiale, însă aceştia au rămas în continuare iobagi până în 1848.

În conştiinţa naţională a românilor din Apuseni, această răscoală a fost germenul unei serii de evenimente din deceniile următoare,  cu efecte clare în succesul Revoluţiei române din Transilvania din 1848 şi al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Horea, Cloşca şi Crişan au rămas întipăriţi, ca figuri, în medalistica şi filatelia epocii, precum şi, ulterior, în tablouri, sculpturi, cântece sau alte forme artistice.

Cine sunt urmaşii conducătorilor răscoalei de la 1784-1785?

Mulţi dintre cei care provin din zona munţilor Apuseni sunt purtătorii genelor conducătorilor răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.

Vă prezentăm în continuare lista conducătorilor răscoalei, împreună cu o provocare: Căutaţi-vă strămoşii printre fruntaşii răscoalei de la 1784-1785.

1. Gheorghe a lui Nistor din Albac

2. Preotul Gheorghiţă Nicola din Albac
3. Florea Juncu Nicola din Râul Mare
4. Nuţu Todea al lui Ţilă, din Râul Mare
5. Teodor Lazăr din Râul Mare
6. Ion Vârtan (numit de Horea) din Ponorel
7. Ilie Bursu, din Ponorel
8. Filip Drăgoiu din Ponorel
9. Ursu Şoldeş din Săcătura
10. Nicolae Pleşa din Scărişoara
11. Vasile Giurgiu din Scărişoara
12. Nicolae Tafe din Scărişoara
13. Igă Crângul din Scărişoara
14. Petru Goia (numit şi jurat de Horea) din Vidra
15. Iacob Todea (numit şi jurat de Horea) din Vidra
16. Toma Gligor (numit şi jurat de Horea) din Vidra
17. Pavel Bocu (numit şi jurat de Horea) din Vidra
18. Tulia Nicolae (numit şi jurat de Horea) din Vidra
19. Petru Nicola (numit şi jurat de Horea) din Vidra
20. Teodor Berindei din Câmpeni (numit de Horea)
21. Teodor Scoică din Câmpeni (numit de Horea)
22. Avram Nariţa din Sohodol (numit de Horea)
23. Ioan Culda din Sohodol (numit de Horea)
24. Ioan Iobagiu din Bistra (numit de Horea)
25. Teodor Caturu din Bistra (numit de Horea)
26. Rostie Floria din Bistra (numit de Horea)
27. Petru Oidă Ţică din Bistra (numit de Horea)
28. Ilie Sîntu din Vârşi
29. Toma Petruţă din Muşca, întărit de Horea
30. David Onu Surdu din Muşca
31. Samuil Marţi, nobil din Abrud
32. Ioan Biro din Roşia
33. Vasile Bodoroiu din Baia de Arieş
34. Teodor Faur din Baia de Arieş
35. Vasile Todor din Baia de Arieş
36. Ionaş Mămăligă din Mogoş, numit de Horea
37. Ilie Ştefu din Mogoş, numit de Horea
38. Iacob Giurca din Mogoş, numit de Horea
39. Savu Trifu din Mogoş, numit de Horea

Căpitani aleşi de popor
40. Vasile Marian din Mogoş
41. Onu Barbudin din Mogoş
42. Nicolae Barbu din Mogoş
43. Onuţ Ungureanu din Mogoş
44. Ioan Timariu din Mogoş
45. Vasile Jinariu din Mogoş
46. Lula Bârle din Mogoş
47. Gavrilă Bârle din Mogoş
48. Sântion Marian din Mogoş
49. Ioan Chirilă din Mogoş
50. Ionuţ Dandea din Bucium
51. Nicola Forde din Ponor
52. Solomon Ispas din Vulpăr
53. Ioan Muntean din Vulpăr
54. Drăgoiu Rotea din Cârna
55. Ionel Săcăreanu din Cârna
56. Serafim Goanţă din Cârna
57. Ionaşcu din Vinţu de Jos
58. Burdaş din Cricău (afirmativ de naţionalitate maghiară)
59. Simion Bogolia din Sălciua, comitatul Cluj
60. Ioan Bercla din Sălciua, comitatul Cluj
61. Ioan Iárai din Sân-Georgiul Trăscăului
62. Gheorghe Nicula din Vale
63. Simion Ferenţ din Vale

Numiţi de Crişan, G. Marcu şi T. Berna, fiind cei mai  mari căpitani ai Zarandului după Crişan
64. Gheorghe Marcu din Criscior, districtul Zarandului
65. Toma Berna din Vaca
66. Ioan Faur din Tomnaticu
67. Vasile Sgârciu din Sălişte-Abrud
68. Ilie Dâncuţ din Ociu
69. Micula (Niculae) Bibarţ din Blăjeni
70. Gheorghe Adam din Crişcior
71. Popa Costin din Criscior, ales de popor
72. Ioan Lucaci din Zam, comitatul Arad
73. Ioan Lupeciu din Petriş, comitatul Arad
74. Ioan Manu din Ilteu
75. Ursu Ribiţă (Stăniju) din Cerbi
76. Toma Micula din Sălişte (Zarand)
77. Gheorghe Brănişcanu din Săvârşin
78. Ioan Lopedatu din Săvârşin
79. Tripa Grozavu din Săvârşin
80. Ioan Tălmaşu din Săvârşin
81. Jucu Celnogeanu din Conop
82. Adam Babă din Baia de Criş
83. Ioan Sava din Baia de Criş
84. Adam Pagu din Baia de Criş, care în timpul răscoalei şi-ar fi luat şi titlul de vicecomite, fiindcă rămăsese comitatul fără funcţionari administrativi
85. Ioan Golcea din Brad
86. Ioan Suciu din Brad
87. Dănilă Todoranu din Brad

Căprari săteşti
1. Iacob Topa din Albac
2. Anghel al Manciului din Albac
3. Anghel al lui Ţilaş din Albac
4. Ispas Galdău din Rîul Mare
5. Gheorghe al lui Costin din Săcătura
6. Gheorghe al lui Cormeş din Săcătura
7. Bunu Corcheş din Săcătura
8. Ion Bădău din Săcătura
9. Ursu Uibar din Vidra, jurat de Horea
10. Petru Vesa din Cîmpeni
11. Lupu Dehelean din Cîmpeni

Numiţi de Cloşca:
12. Simion Mămăligă din Mogoş
13. Ioan Miclea din Mogoş
14. Ioan Sularu din Mogoş
15. Onu Sularu din Mogoş
16. Ioan Bogdan din Mogoş
17. Ioan Ţiuşanu din Mogoş

Recunoscuţi de popor:
18. Pavel Teiuşanu din Mogoş
19. Chirilă Suciu (Toader) din Mogoş

Numiţi de Horea:
20. Ignat Damian din Muşca
21. Petruţiu Macavei din Muşca
22. Văsii Gavrilă din Muşca

Numiţi şi juraţi de Horea:
23. Sântion Pavenu din  Muntele Gircuţa
24. Onu Pavenu din Muntele Gircuţa
25. Petru Neagu din Muntele Gircuţa
26. Lupu Roncea din Brezeşti
27. Ursu Roncea din Brezeşti
28. Ioan Vancu din Halaliş 29. Alexe Tănase din Petriş

Extras după Vasile Metea, “Munţii Apuseni”, anexa I-a

Ec. Ioan Străjan

Surse: dacoromania-alba.ro, enciclopediaromaniei.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Angajări la STAT. POSTURILE vacante în instituții publice din județul Alba, în luna martie. Condiții și calendar

Publicat

birou

În această perioadă, în județul Alba sunt vacante mai multe posturi în instituții publice. Candidații interesați de ocuparea acestora trebuie să îndeplinească unele condiții, privind studiile, vechimea de muncă și alte cerințe.

Pentru a ocupa un post contractual vacant sau temporar vacant, candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale, conform art. 3 al Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286 din 23 martie 2011, cu modificările și completările ulterioare:

a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparținând Spațiului Economic European și domiciliul în România;

b) cunoaște limba română, scris și vorbit;

c) are vârsta minimă reglementată de prevederile legale;

d) are capacitate deplină de exercițiu;

e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;

f) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit cerințelor postului scos la concurs;

g) nu a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului ori contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.

POSTURI VACANTE:

ALBA IULIA

Primăria Municipiului Alba Iulia

– muncitor necalificat (3 posturi) – Serviciul public „Administrarea patrimoniului local”, Serviciul administrare piețe, târguri și gestionarea câinilor fără stăpân

Condiții: studii generale; vechime în specialitate necesară: -.

Termenul limită de depunere a dosarelor: 10 martie 2021, ora 15:00

Concurs: 16 martie 2021, ora 11:00: proba practică; data și ora interviului se vor comunica ulterior.

Relaţii suplimentare, la sediul Primăriei Municipiului Alba Iulia din Calea Moţilor nr. 5A, et. 2, telefon 0258/819.462.

Liceul de Arte „Regina Maria” Alba Iulia

bibliotecar – Compartiment Didactic Auxiliar

Condiții: studii superioare; vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – nu necesită (candidatul trebuie să prezinte certificat de atestare a competențelor profesionale – profesor documentarist și/sau biblioteconomie); cunoștințe avansate de operare pe PC (Excel, Word etc.); asumarea responsabilității și echilibrul emoțional.

Concurs: 12 martie 2021, ora 10.00 proba scrisă; 15 martie 2021, ora 10.00 proba interviu.

muncitor calificat – Compartiment Nedidactic

Condiții: studii medii, vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – nu necesită.

Concurs: 12 martie 2021, ora 10.00 proba scrisă, 15 martie 2021, ora 10.00 proba interviu.

Relaţii suplimentare, la sediul Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia, judeţul Alba, Strada Călăraşilor nr. 2, telefon: 0258/812.473.

Colegiul Tehnic „Apulum” Alba Iulia

– îngrijitor clădiri

Condiții: studii medii (cel puțin 10 clase sau școală profesională), vechime în muncă de cel puțin 1 an.

Termenul limită de depunere a dosarelor: 3 martie 2021, ora 12.00

Concurs: 11 martie 2021, ora 14.00. proba practică; 15 martie 2021, ora 12.00. proba interviu.

Relații suplimentare, Colegiul Tehnic „Apulum”, cu sediul în Alba Iulia, str. Gheorghe Pop de Băsești numărul 2, județul Alba, telefon 0258/834.102.

AIUD

Primăria Municipiului Aiud

Serviciul Public de Interes Local Administrația Patrimoniului Local Aiud – Biroul Seră, Zone verzi

– muncitor calificat, treapta profesională II – 2 posturi

Condiții: studii medii/școală profesională/studii generale; vechime în muncă – minimum 6 ani;

– muncitor calificat, treapta profesională III – 2 posturi

Condiții: studii medii/școală profesională/studii generale; vechime în muncă – minimum 3 ani.

Termenul limită pentru depunerea dosarelor: 5 martie 2021, ora 15:00

Concurs: 16 martie 2021, ora 10.00, proba practică; 19 martie 2021, ora 10.00, interviul.

îngrijitor – Direcția Tehnică, Compartimentul Patrimoniu, Transport, Administrativ

Condiții: studii medii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat

Data limită pentru depunerea dosarelor: 10 martie 2021, ora 16.00

Concurs: 24 martie 2021, ora 10.00: proba practică; 29 martie 2021: proba interviu – sala Ion I. C. Brătianu

Relații suplimentare, la sediul Serviciului Public de Interes Local Administraţia Patrimoniului Local Aiud, din str.Tribun Tudoran nr.9, județul Alba, telefon 0258/861.593 interior 13.

BLAJ

Liceul Teologic Greco-Catolic „Sfântul Vasile cel Mare” Blaj

– îngrijitor

Condiții: studii generale, minimum 8 clase; vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – minimum 1 an.

Concurs: 15 martie 2021, ora 10.00 – proba scrisă; 15 martie 2021, ora 13.00 – proba practică;

Relaţii suplimentare, la sediul Liceului Teologic Greco-Catolic „Sfântul Vasile cel Mare” din localitatea Blaj, str. Piaţa 1848 nr. 3, judeţul Alba, telefon 0258/711.904, 0740.161.118.

Primăria Municipiului Blaj

– muncitor necalificat (pentru salubrizare căi publice) –  Serviciul Public de Gospodărie Comunală

Condiții: studii gimnaziale; fără vechime.

Data limită pentru depunerea dosarelor: 5 martie 2021, ora 14.00

Concurs: 15 martie 2021, ora 11.00: proba scrisă; data și ora interviului vor fi comunicate ulterior.

Relaţii suplimentare, la Primăria Municipiului Blaj – Serviciul Public de Gospodărie Comunală, str. dr. Vasile Suciu nr. 4, telefon 0752/242.313.

Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” Blaj

– îngrijitor

Condiții: studii gimnaziale; vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – 3 ani.

Concurs: 19 martie 2021, ora 10.00: proba practică; 22 martie 2021, ora 10.00: proba interviu.

Relații suplimentare, la sediul Colegiului Naţional „Inochentie Micu Clain” din Blaj din strada Simion Bărnuţiu nr. 2, judeţul Alba, telefon 0258/711.208.

CUGIR

Primăria Orașului Cugir

– șef birou

Condiții: studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul științe economice; vechime minimă 5 ani în specialitatea studiilor, din care minimum 3 ani într-o instituție publică într-un departament financiar – contabil și de preferință minimum 2 ani într-o funcție de conducere financiar – contabilă sau de gestionare a fondurilor publice ori a fondurilor externe nerambursabile, competențe manageriale privind gestionarea patrimoniului și/sau a fondurilor publice; capacitatea de a organiza și dc a lucra în echipă, capacitate dc analiză și sinteză, asumarea responsabilităților; cunoștințe operare PC – Windows. Microsoft Office, utilizarea programelor de contabilitate.

inspector de specialitate, gradul I (achiziții publice)

Condiții: studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul științe economice și juridice; vechime – minimum 3 ani în specialitatea studiilor; cunoștințe operare PC – Windows, Microsoft Office.

Termenul limită de depunere a dosarelor: 11 martie 2021, ora 16.00

Concurs: 12 martie 2021 – selecția dosarelor; 22 martie 2021, ora 11:00: proba scrisă; data și ora interviului vor fi comunicate ulterior.

Relaţii suplimentare, la sediul Primăriei Orașului Cugir, str. I.L. Caragiale nr. 1, camera 15, Județul Alba, telefon 0258/751.001, interior 115.

Şcoala Gimnazială „Iosif Pervain” Cugir

– administrator patrimoniu (0,5 normă)

Condiții: studii superioare: tehnic, economic; vechime în specialitate studiilor necesare ocupării postului – 3 ani,

Termen limită de depunere a dosarelor: 1 martie 2021, ora 13.00

Concurs: 10 martie 2021, ora 10.00 – proba scrisă; 11 martie 2021, ora 10.00 – proba practică; 12 martie 2021, ora 10.00 – probă interviu.

Relații suplimentare, la sediul Şcolii Gimnaziale „Iosif Pervain” din Cugir, Str. 21 Decembrie 1989 nr. 157, judeţul Alba, telefon 0258/752.287.

SEBEȘ

Liceul cu Program Sportiv „Florin Fleşeriu” Sebeş

– supraveghetor de noapte

Condiții: studii medii dovedite cu diplomă de bacalaureat; vechime -1 an.

Concurs: 16 martie 2021, ora 10:00: proba scrisă; 19 martie 2021, ora 10:00: proba interviu.

Relaţii suplimentare, la Liceul cu Program Sportiv „Florin Fleșeriu”, cu sediul în Sebeș, str. Lucian Blaga nr. 76, județul Alba, tel. 0258.731.220, ls.sebes@isjalba.ro.

Liceul Tehnologic Sebeş

– îngrijitor

Condiții: minimum studii gimnaziale; vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – nu necesită.

Concurs: 18 martie 2021, ora 09:00: proba scrisă; 22 martie 2021, ora 09:00: proba practică; 24 martie 2021, ora 09:00: proba interviu.

– muncitor necalificat

Condiții: minimum studii gimnaziale; vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – nu necesită.

Concurs: 18 martie 2021, ora 11:00: proba scrisă; 24 martie 2021, ora 11:00: proba interviu.

Relaţii suplimentare, la Liceul Tehnologic Sebeş, cu sediul în localitatea Sebeş, str. Dorin Pavel nr. 2, judeţul Alba, telefon 0258/731.010.

ZLATNA

Primăria Orașului Zlatna

– șef serviciu – Serviciul Public de Gospodărie Comunală

Condiții: studii superioare cu diplomă de licență; vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – 3 ani.

Concurs: 17 martie 2021, ora 11:00: proba scrisă; 23 martie 2021, ora 11:00: proba interviu.

Relaţii suplimentare, la sediul Primăriei Orașului Zlatna din Zlatna, Piața Unirii nr.1 A, Județul Alba, telefon 0258/856.337.

ALTE LOCALITĂȚI

Liceul Tehnologic Jidvei

– administrator de patrimoniu

Condiții: studii universitare; vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – nu se solicită.

Concurs: 17 martie 2021, ora 10:00: proba scrisă; 19 martie 2021, ora 09:00: proba practică; 19 martie 2021, ora 13:00: proba interviu.

Relaţii suplimentare, la sediul Liceului Tehnologic Jidvei, str. Perilor nr. 19, Judeţul Alba, telefon: 0258/881.124.

Primăria Comunei Săsciori

– muncitor calificat II –  Compartiment Deservire

Condiții: studii medii; vechime în muncă 3 ani; carnet de conducere categoriile: B, C, E; copiile diplomelor de studii sau alte acte care atestă efectuarea unor specializări (zugrav, zidar, sudor – constituie avantaj).

Concurs: 25 martie 2021, ora 10.00: proba practică; data și ora interviului se vor comunica ulterior.

Relații suplimentare, Primăria Comunei Săsciori, Judeţul Alba, comuna Săsciori nr.363, judeţul Alba, telefon 0258/741.755, 0258/741.110.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate