Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei noi metode de fraudă telefonică, în care infractorii se prezintă mai întâi drept angajați ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că reprezintă instituția responsabilă de securitatea cibernetică.

Prin două apeluri succesive, atacatorii încearcă să obțină date personale, coduri de autentificare primite prin SMS și informații despre conturile bancare ale victimelor. DNSC atrage atenția că nu solicită niciodată telefonic astfel de informații și recomandă întreruperea apelurilor suspecte.

Publicitate

Noua schemă de fraudă se bazează pe folosirea identității unor instituții și companii cunoscute pentru a câștiga încrederea persoanelor contactate.

Potrivit informării DNSC, atacatorii folosesc un scenariu în mai multe etape, conceput pentru a crea impresia că victima se confruntă cu o problemă de securitate și că trebuie să acționeze rapid pentru a-și proteja datele.

Publicitate

În realitate, obiectivul apelurilor este obținerea de informații sensibile, care pot fi utilizate ulterior în tentative de fraudă.

Primul apel: O falsă solicitare din partea operatorului de telefonie mobilă

Frauda începe cu un apel telefonic în care interlocutorul se prezintă drept reprezentant al unui operator de telefonie mobilă.

Acesta invocă necesitatea prelungirii contractului, actualizării datelor personale sau efectuării unor proceduri administrative.

În timpul conversației, persoanei apelate i se solicită informații personale și coduri primite prin SMS.

Potrivit DNSC, solicitările sunt asociate unor presupuse cereri de activare a unei semnături electronice.

Victima poate fi determinată astfel să ofere informații de autentificare, crezând că participă la o procedură obișnuită solicitată de compania de telefonie.

Publicitate

Al doilea apel: Atacatorii pretind că sunt angajați ai DNSC

La scurt timp după prima convorbire, victima primește un alt apel.

De această dată, persoana de la telefon pretinde că reprezintă Directoratul Național de Securitate Cibernetică.

Falsul angajat DNSC susține că instituția ar fi identificat o tentativă de fraudă, un furt de date personale sau activarea neautorizată a unei semnături electronice.

În acest fel, atacatorii încearcă să transforme suspiciunile provocate de primul apel într-un motiv pentru ca victima să aibă încredere în al doilea interlocutor.

Sub pretextul verificării situației și al prevenirii unor eventuale pagube, aceștia continuă să solicite informații personale.

Nume complete, legitimații și „parole ale convorbirii” pentru a câștiga încrederea victimelor

DNSC avertizează că persoanele implicate în asemenea tentative de fraudă folosesc diferite metode pentru a părea credibile.

Acestea se pot prezenta cu nume complete și pot furniza presupuse coduri de angajat sau numere de legitimație.

În unele situații, atacatorii stabilesc chiar și o „parolă a convorbirii”, pe care victima ar urma să o folosească pentru confirmarea identității unui viitor interlocutor.

Publicitate

Toate aceste elemente sunt utilizate pentru a crea aparența unei proceduri oficiale.

Faptul că o persoană comunică un nume, un număr de legitimație sau o parolă nu reprezintă însă o dovadă că aceasta lucrează pentru instituția invocată.

Ce informații încearcă să obțină infractorii

După ce câștigă încrederea victimei, atacatorii direcționează conversația către obținerea unor date financiare și personale.

Potrivit DNSC, aceștia pot solicita:

  • numele băncilor la care persoana deține conturi;
  • informații despre creditele și economiile existente;
  • soldurile aproximative ale conturilor bancare;
  • date privind veniturile lunare;
  • codul numeric personal (CNP);
  • coduri de autentificare sau confirmare primite prin SMS;
  • fotografii ori copii ale cărții de identitate.

Aceste informații pot fi folosite în alte tentative de fraudă sau pentru compromiterea accesului la anumite servicii și conturi.

DNSC subliniază că instituția nu solicită prin telefon date bancare, informații despre venituri sau solduri, coduri de autentificare ori fotografii ale documentelor de identitate.

Publicitate

De asemenea, instituția precizează că nu monitorizează apelurile și mesajele utilizatorilor pentru identificarea unor presupuse activități suspecte.

Recomandările DNSC: Cum vă puteți proteja de fraudele telefonice

Directoratul Național de Securitate Cibernetică recomandă cetățenilor să trateze cu prudență orice apel nesolicitat în care sunt cerute informații personale sau financiare.

Pentru a evita compromiterea datelor și posibilele pierderi financiare, specialiștii recomandă următoarele măsuri:

  • nu divulgați date personale, bancare sau informații despre situația financiară în timpul unor apeluri telefonice nesolicitate
  • nu transmiteți fotografii sau copii ale actelor de identitate persoanelor necunoscute
  • nu comunicați codurile de autentificare sau confirmare primite prin SMS
  • nu instalați aplicații și nu accesați linkuri la solicitarea unor interlocutori necunoscuți
  • întrerupeți conversația dacă vi se solicită informații sensibile sau dacă apelul vi se pare suspect
  • verificați presupusele alerte contactând direct compania sau instituția vizată, prin numerele de telefon și canalele oficiale de comunicare.
Publicitate

DNSC atrage atenția că folosirea numelui unei instituții publice nu garantează autenticitatea apelului.

Ce trebuie să faceți dacă ați transmis date personale sau bancare

Persoanele care au furnizat date sensibile în urma unui apel suspect trebuie să acționeze imediat pentru a limita eventualele consecințe.

Dacă au fost comunicate informații bancare, primul pas recomandat este contactarea băncii, prin canalele sale oficiale, pentru verificarea și securizarea conturilor.

Dacă au fost divulgate parole sau coduri de autentificare, este recomandată schimbarea acestora și verificarea accesului la conturile afectate.

În cazul în care au fost efectuate operațiuni financiare neautorizate sau există suspiciunea unei fraude, situația trebuie sesizată autorităților competente.

Incidentul poate fi raportat și Directoratului Național de Securitate Cibernetică, prin intermediul platformei oficiale:

Platforma națională de raportare a incidentelor de securitate cibernetică: pnrisc.dnsc.ro

Specialiștii recomandă ca orice presupusă problemă privind abonamentul telefonic sau securitatea datelor să fie verificată direct cu operatorul de telefonie ori cu instituția implicată, fără folosirea informațiilor de contact comunicate de persoana care a inițiat apelul suspect.

Publicitate