Gerald Schweighofer într-un interviu fără menajamente. Dialog cu proprietarul mult criticatei companii din Sebeș într-una dintre puţinele apariții în presă

De la acuzațiile privind acceptarea lemnului tăiat ilegal, la exploatarea pădurilor „la ras” şi până la ancheta DIICOT, proprietarul Holzindustrie Schweighofer n-a lăsat nicio întrebare fără răspuns.

Reporter: Domnule Schweighofer, ce ne puteți spune despre compania dvs ? Despre afacere, despre amploarea ei…

Gerald Schweighofer: Și despre istoria acesteia?

R.: Nu, doar despre istoria recentă.

G.S: Am început afacerea în acest domeniu în urmă cu aproximativ 14 ani. În 2002, aveam trei angajați. Am început prin dezvoltarea industriei lemnului, iar acum avem în jur de 3.500 de angajați. Fabricile noastre sunt în România, în Austria și în Germania, dar avem birouri și în alte părți.

R.: Din informatiile noastre ati inceput să vă diversificati afacerea si pe segmentul productiei de fibre in Austria. Ce clienti aveti pentru aceste produse noi ? Vreo companie cunoscuta ?

G.S.: Am preluat o veche fabrică de celuloză care producea doar celuloză pentru hârtia obișnuită. Conform condițiilor actuale din Europa centrală, pentru o companie ca aceasta, este foarte greu să fie competitivă. Așadar, a trebuit să investim în produse speciale. Am ales sa ne axăm pe celuloza pentru fibrele din viscoză, care se folosesc în special în industria textilă, dar și pentru sectorul alimentar. Producem celuloză din lemn la o calitate superioară: 90% din producție este utilizată în industria textilă, iar 10% pentru specialități, precum industria alimentară, pentru înghețată sau pentru pasta de dinți. De curând, am început să distribuim celuloză în Japonia ca materie primă pentru tăiței. Acolo se consumă paste din celuloză.

R.: Ați spus de industria textila. Lucrati cu vreun producator faimos european ?

G.S.: Industria textilă se află, în principal, în China. Aceștia achiziționează de la noi pastă din viscoză. Prelucrarea ulterioară, precum filarea, are loc în China. Produsele respective sunt comercializate apoi în industria textilă la nivel global.

R.: Poate chiar acum purtam haine care au in componenta fibre produse de dvs ?

G.S.: Da, este posibil. O mare cantitate se folosește și în spitale. Multe persoane consideră că bumbacul este un produs natural. Ceea ce nu știu este că bumbacul are nevoie de o mulțime de pesticide. Pentru celuloza din lemn, nu sunt necesare pesticide. Aceasta este un produs natural. Utilizăm din ce în ce mai mult produse secundare de la procesarea celulozei. Atunci când se călește lemnul, rezultă celuloză și un lichid (care conține hemiceluloză și lignină) pe care îl oferim industriilor bazate pe produse bio. De asemenea, producem o cantitate mare de bioenergie din apă menajeră care este fermentată pentru a obține gaz natural și transformată în căldură și energie electrică ecologică.

R.: As dori sa vorbim despre ce faceti in România. Stim ca acolo lucrati cu mai multe firme mari carora le furnizati materie prima. Printre ei se numara Kronospan, Egger, Kastamonu. Mai lucrati cu ei ? De cand colaborati ?

G.S.: În momentul în care ne-am început activitatea în România, compania italiana Frati era singurul client de produse secundare. A fost o decizie logică construirea primei noastre fabrici în Sebeș, în apropiere de Frati, care mai apoi a fost preluată de Kronospan. În momentul respectiv, România nu deținea industrie de celuloză și hârtie. Așadar, acestora nu le poți vinde așchii, precum în Europa de Vest. În România, industria de celuloză și hârtie a fost închisă. În prezent, avem doar câteva opțiuni pentru a utiliza așchiile și rumegușul. Putem produce peleti sau să îl vindem către Egger, Kronospan sau Kastamonu, care produc plăci de lemn. De asemenea, îl putem distribui în Austria pentru celuloză sau în Germania pentru obținerea plăcilor de lemn.

R.: Ei sunt cei mai mari clienți? Sau doar din punct de vedere cantitativ?

G.S.: Nu, în mare parte, productia merge la alți clienți. Companiile menționate reprezintă clienți importanți, însă acestea nu primesc cea mai mare parte din cantitatea totală.

R.: Dar mai lucrati cu ei acum?

G.S.: Bineînțeles.

R.: Din informațiile noastre in 2014, trei dintre ei au cumparat de la dvs. marfă în valoare de circa 23 de milioane de euro. Deci sunt clienți mari, nu?

G.S.: Nu știu care este cifra de afaceri pe care am obținut-o de la aceștia. Ar trebui să verific. Trebuie luat în considerare faptul că se obține doar 50% din volumul de material lemnos sub formă de cherestea. Restul reprezintă produse secundare, care sunt vândute în industria fabricării plăcilor de lemn.

 

R.: Daca este sa discutam deschis, in ultima vreme Holzindustrie Schweighofer a fost mentionata în multe scandaluri din România. Cum comentați acest lucru ?

G.S.: Desigur, suntem un agent economic important în România. În cadrul industriei noastre, există o diferență importantă între investitorii noi, care dețin o tehnologie ultramodernă. Aceștia au investit o mulțime de bani pentru a fabrica produsele respective pe care clienții le vând mai apoi. Pe de altă parte, există mii de gatere mici. Desigur, există și un conflict de interese. Gaterele mici au idei complet diferite despre cum se fac afaceri, ceea ce creează un pic de tensiune. Aceeași situație a avut loc și în Austria, în urmă cu 30 de ani. Pe atunci, existau 3.000 de gatere. Odată cu introducerea echipamentelor moderne și a investițiilor importante, a început și un proces de modernizare. Investițiile respective au creat un conflict de interese între gaterele mici și cele mari.

 

R.: De la câți furnizori din România cumparati lemn?

G.S.: Nu știu exact, dar presupun că în jur de 800.

R.: Nu sunt mai mulți ? Adica circa o mie?

G.S.: Nu știu exact, trebuie să verific. Chiar contează, 800 sau 1.000? Există mulți.

R.: Puteți afirma că în ultima decada toti bustenii pe care i-ati cumparat in Romania sunt din surse legale ?

G.S.: Facem tot posibilul. Credeți-mă, încă de la început, am dorit mereu să achiziționăm doar lemn legal pentru fabricile noastre. Am depus eforturi semnificative și am angajat o mulțime de oameni pentru controlul achizițiilor. Nu veți găsi nici o altă companie în Europa sau la nivel internațional care să dețină atât de mulți angajați dedicați verificării documentației, verificării furnizorilor și verificărilor din gatere. Cred că avem în jur de 60 oameni care doar verifică actele, care controlează locațiile și se asigură că în fabricile noastre intră doar lemn tăiat legal.

R.: Guvernul României spune ca circa 8,8 milioane de metri cubi de lemn se taie ilegal in fiecare an. Cum puteti fi sigur ca in fabricile dvs nu se accepta acest lemn taiat ilegal ? Mai ales ca se stie in cate moduri se poate ascunde provenienta acestui lemn.

G.S.: Deținem o cotă de piață de 7% din totalul de material lemnos din România. Acest procent indică faptul că nu suntem consumatorul principal de materiale lemnoase.

R.: Dar ce cota de piata aveti pentru conifere ?

G.S.: Știți că suntem limitați doar la 30% în cazul coniferelor. Prin urmare, nu putem achiziționa mai mult de 30%.

R.: În aceasta perioada activitatea companiei dvs este anchetata in Romania. Și vorbim chiar despre o ancheta DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Ce parere aveti despre acest lucru ? Stiti care sunt rezultatele anchetei?

G.S.: Astfel de anchete au loc la toate companiile de prelucrare a lemnului. Nu veți găsi nicio unitate de prelucrare a lemnului din România care să nu fie controlată sau să nu se afle sub anchetă. Încă nu am primit raportul anchetei la fabricile noastre de cherestea. L-am solicitat, însă solicitarea noastră a fost refuzată. Dacă am avea acest raport, pentru noi ar fi mult mai simplu să vedem dacă au avut loc neregularități în cadrul companiei și dacă nu am procedat în mod corespunzător. Neavând acest raport, este greu să vă oferim un răspuns.

R.: Nu cred că firmele Kronospan sau Kastamonu sunt si ele anchetate de DIICOT. Ați spus că TOATE companiile din domeniul prelucrarii lemnului sunt anchetate.

G.S.: … sub anchetă generală. Există numeroase verificări de la diferite organizații, mă refeream în general.

R.: Dar DIICOT va ancheteaza doar pe dvs., deci…

G.S.: Da, însă acest lucru s-a întâmplat în urmă cu un an sau un an și jumătate. Încă nu am primit niciun document, niciun raport, chiar nimic care să ne arate dacă nu am procedat în mod corespunzător.

R.: Sunteti constient ca e relativ simplu să obțineți documentele. De exemplu noi deținem raportul preliminar. Și trebuie sa stiti că este destul de serioasă. La Rădăuți ați cumparat lemn de la firme fantoma sau care nu sunt active. Cum puteti accepta lemn de la o firma fantomă, dacă aceasta nu există? Vă pot pune la dispozitie raportul despre Rădăuți.

G.S.: Pot intra în posesia acestui raport?

R.: Este foarte simplu să il obtineti. Daca noi am putut, veti putea si dvs.

G.S.: Este raportul de la DIICOT?

R.: Nu, este un raport preliminar.

G.S.: În regulă, nu știu nimic despre acest raport.

R.: Acesta spune printre altele că ati cumparat lemn de la unul dintre furnizorii dvs. care este inactiv de cativa ani.

G.S.: Nu știu ce companie este aceasta…

R.: Este vorba despre o cantitate de 1008 metri cubi de lemn. Iar in alt caz se banuieste că o firma ce se numara printre furnizorii dvs. pentru fabrica din Rădăuți, a raportat către sistemul SUMAL documente false pentru un total de 4.790 de metri cubi.

G.S.: Nu cunosc detalii despre toți cei 800 de furnizori. Cu aceasta se ocupă colegii mei. Aceștia vă pot oferi un răspuns mai concret, deoarece nu cunosc detalii despre acest aspect. Vă asigurăm, totuși, că realizăm o verificare prealabilă pentru toți clienții. Oricine poate vedea acest lucru. Efectuăm multe verificări și păstrăm toate documentele în cadrul companiei. Desigur, nu poți fi imun la toate infracțiunile comise. Nici guvernul nu poate preveni toate infracțiunile. Facem tot posibilul să identificăm companiile care comit infracțiuni. Și dacă descoperim fapte ilegale, implicări în infracțiuni sau chiar în procese aferente infracțiunilor de natură forestieră, acești furnizori sunt eliminați de pe listă. Reziliem contractul și lemn de la ei nu va mai intra în gaterele noastre.

R.: Deci nu va asumati raspunderea pentru ce fac furnizorii dvs. ?

G.S.: Nu, ne asumăm răspunderea pentru orice. Totuși, nu putem face mai mult decât să controlăm prin intermediul a 60 de persoane toate încărcăturile care vin la fabricile noastre. În cazul unei infracțiuni penale, a anumitor tipuri de falsuri sau ceva similar, cum putem identifica acest lucru? Nu ne putem asigura că nu s-a produs nicio infracțiune în țară. De asemenea, nici pentru statul român nu este ușor să găsească toate persoanele implicate în cadrul infracțiunilor.

R.: Vorbeam despre fabrica din Rădăuți. La Sebeș, banuielile autorităților sunt chiar mai mari. Se spune ca circa 27 de furnizori au vandut direct către firma dvs. 30.000 de metri cubi de lemn fără a i se cunoaște proveniența, si prin alti furnizori de-ai dvs. inca o cantitate importanta. Este vorba despre un total de 165.824 de metri cubi de lemn fara provenienta legala.

G.S.: Ce raport menționează acest lucru?

R.: Raportul preliminar care se va trimite către DIICOT.

G.S.: Noi verificăm toate camioanele. Bineînțeles, pot apărea și neregularități. Și ONG-urile ne-au alertat cu privire la anumite neregularități. Și am realizat multe, mult mai multe în cadrul procesului nostru de verificare decât erau necesare prin lege. În prezent, am dezvoltat sistemul GPS care depășește cu mult reglementările din România. Putem controla mai întâi traseul, utilizând dispozitive cu GPS care sunt instalate pe toate camioanele pentru transportarea buștenilor. De la jumătatea lunii decembrie, se poate vedea de unde vine tot materialul lemnos.

R.: Aici nu vorbim de un ONG ci de un Minister. Au o listă de furnizori. Mai colaborați cu ei?

G.S.: Nu știu. Avem 800 de furnizori, mii de clienți, cum vreți să vă dau un răspuns care dintre aceștia mai furnizează sau nu?

R.: … pentru ca sunteti anchetati de peste un an. Nu ați văzut declarațiile? Toate au fost publice?

G.S.: Am apelat la o companie externă de consultanță. Aceasta va verifica ce a avut loc din trecut și până în prezent.

R.: Una dintre suspiciuni este ca a fost creata o retea organizata de „spalare”a lemnului recoltat ilegal din care fac parte cei care gestioneaza padurile, companii de transport si persoane care se ocupa de receptia lemnului. Deci inclusiv reprezentanti ai firmei dvs.

G.S.: Respectăm în întregime legislația românească. Dacă un angajat comite o faptă ilegală, pentru noi este foarte important să știm acest lucru. Dacă un angajat din companie comite o infracțiune penală, dorim să descoperim această persoană împreună cu autoritățile.

R.: Cum se poate să nu știți ? Fiind angajații dvs. ar trebui să știți ce se intampla. Vorbim despre o structura organizată de legalizare a lemnului tăiat ilegal.Si nu vorbim de un singur angajat ci de mai multi. Acestea sunt suspiciunile care planeaza asupra dvs.

G.S.: Da, însă ce infracțiune penală ar trebui să comită un angajat? Pot spune doar: dacă un angajat de-al nostru a încălcat legislația românească printr-o infracțiune penală, gândiți-vă că avem 3.000 de angajați. Nu pot garanta pentru toți cei 3.000 de angajați.

R.: Dar nu toti cei 3.000 de angajați lucrează în pădure. Aveți 3.000 de angajați în total dar cei care lucreaza direct pe teren sunt mult mai putini.

G.S.: Avem 60 de persoane doar pentru verificări. În plus, mai este și departamentul de achiziții. Avem sute de persoane care lucrează în pădure.

R.: Sa ne intoarcem putin la cei 165.824 de metri cubi de lemn fără proveniența cunoscuta. Aceasta cantitate reprezintă 6% din lemnul pe care îl cumpărați anual în România. Cum puteți ignora această cantitate de lemn tăiat ilegal?

G.S.: Sunt sigur, noi am verificat totul. De ce spuneți că este lemn tăiat ilegal?

R.: In raport se spune că este lemn a carui proveniența legală nu se cunoaste deci este ilegal, nu?

G.S.: Facem tot posibilul să verificăm totul. Sunt complet sigur că am verificat și acest material. Verificăm documentele pentru orice ajunge la gaterele noastre.

R.: Sunteți convins că rezultatele anchetei DIICOT vă vor salva reputația pentru ca vor infirma acuzatiile ?

G.S.: După ce vom avea un exemplar al raportului final, vă vom putea oferi răspunsuri. Poate descoperim că au existat anumite neregularități din partea angajaților noștri. În momentul de față știm…

R.: Nu vorbim despre o simpla neregularitate! Asta este o infracțiune!

G.S.: Și o infracțiune penală este o faptă pe care noi, în calitate de companie o considerăm neregularitate. Este interesul nostru să cunoaștem aceste fapte. Dacă avem angajați care comit infracțiuni penale, trebuie să îi găsim, să stabilim consecințele și să nu mai lucrăm cu ei. Dacă anumiți angajați au comis infracțiuni penale, poliția română și autoritățile române vor acționa ca atare și aceștia vor merge până la tribunal. Vom respecta acest lucru și vom vedea ce va hotărî justiția română.

R.: Dar dacă DIICOT va confirma cercetările ? Dacă se vor găsi acte de ilegalitate petrecute in firma dvs ?

G.S.: Va trebui să descoperim cine a comis infracțiunea, în ce mod și motivul acesteia. Acest proces se va desfășura într-un mod cât se poate de transparent.

R.: Cunoasteti județele Caraș-Severin și Hunedoara?

G.S.: Am auzit despre aceste județe.

R.: Ați mers vreodată acolo? Ati fost prin munții din România?

G.S.: Am călătorit prin toată România… Probabil că am fost acolo.

R.: Va sfatuiesc să mergeți acolo pentru ca există o pădure minunată. Dar problema este ca in aceasta zona exista si niste lucruri ascunse. Stiti despre ce vorbim ? Despre zone de padure defrisata complet. Pur si simplu rasa de pe fata pamantului. Nu mai putin de 31 de hectare de padure tăiată la ras. Sunt in regiunea Bucova iar localnicii spun ca toti copacii taiati au ajuns la Schweighofer. Ce parere aveti ?

G.S.: În România avem același caz ca în Austria și în orice alt loc: legislația stabilește cantitatea permisă și cât de extinsă poate fi zona tăiată la ras. Se primește o permisiune pentru zona de tăiere. Aveți dreptate, această imagine arată o zonă tăiată la ras, însă ne-am confruntat cu o mulțime de cazuri de căderi de arbori, iar ONG-urile și mass-media au susținut că ar fi fost o tăiere la ras. Până și specialiștii au confirmat că a fost o cădere de arbori, care, însă arată ca o zonă tăiată la ras. Nu aici, aveți dreptate, aceasta este într-adevăr o tăiere.

R.: Cu toate acestea, dvs. ca om, vi se pare frumos ce se intampla acolo ?

G.S.: Nu este tocmai frumos, însă aceeași situație o găsiți și în Austria sau Elveția, poate că nu chiar patru zone tăiate la ras una lângă cealaltă.

R.: Deci nu vi se pare frumos, dar nu aveți nicio problemă ca această pădure să ajungă la dvs. în fabrică.

G.S.: Aceeași situație o găsești în orice țară. Există o pădure protejată și zone care au aprobare pentru recoltare. Am vorbit înainte despre Canada. Acolo se găsesc zone defrișate de 300 ha. Așa este norma acolo. Este permis. Legislația permite defrișarea a 300 ha. În Austria, zona maximă de tăiere este de 3 sau 4 ha. Dacă există o permisiune specială, se pot atinge chiar și 10 ha.

R.: Repet, personal nu vi se pare în regulă acest lucru, însă în calitate de businessman, vi se pare normal ?

G.S.: Dacă deții o pădure care trebuie gestionată, trebuie să recoltezi copacii. Sunt complet de acord că trebuie să existe și păduri naturale și zone forestiere protejate. În general, trebuie recoltat doar volumul maxim de crestere. Altfel, pădurea va fi tăiată în exces. Pretutindeni în Europa, volumul crescut este mai mare decât cel recoltat. Această situație o întâlniți în orice țară. De-a lungul timpului, copacii au fost dintotdeauna recoltați. Dacă nu se recoltează copacii, aceștia în final se vor usca și vor putrezi eliberand in atmosfera tot CO2-ul absorbit in timpul cresterii. Având în vedere discuțiile actuale despre CO2, singurul lucru care chiar poate elimina CO2 este cheresteaua. Dacă se taie un copac și se construiesc case, acest CO2 este eliminat. Utilizarea durabilă a lemnului este un obiectiv al Uniunii Europene. Pentru aceasta, pădurea trebuie gestionată. Acest lucru nu se poate realiza fără recoltare. Sunt convins că pădurea naturală și parcurile naționale sunt foarte importante. Acestea nu trebuie atinse. Această protejare trebuie susținută de guverne și UE. Pădurile productive trebuie gestionate și recoltate, însă în limita permisă.

R.: Această zonă are o suprafață echivalentă cu 42 de terenuri de fotbal…

G.S.: Dacă îmi arătați o astfel de poză, la fel cum o fac o mulțime de ONG-uri, acestea par căderi de arbori în România.

R.: Aceasta fotografie e facuta de echipa noastra.

G.S.: Bine, sunt de acord, da.

R.: Va spune ceva numele Mahena Silva?

G.S.: Nu.

R.: Nu cunoasteti acesta firma ?

G.S.: Poate că a fost un furnizor…

R.: Este unul dintre cei 10 furnizori mari ai companiei dvs. din România si în 2014 v-au vândut lemn în valoare de 6 milioane de EUR. Este cel de-al V-lea furnizor al dvs. din România, deci unul important. Localnicii din zona spun ca firma aceasta a tăiat ilegal 4.000 de metri cubi de lemn. Oamenii spun că aceasta firma a tăiat o suprafață de șapte metri lățime pe fiecare parte a drumului și că au luat 40.000 de metri cubi de lemn iar lemnul a ajuns la fabrica dvs. din Sebeș.

G.S.: Nu sunt sigur, nu o pot dovedi, dacă a deținut toate documentele pentru aceasta sau doar permisiunea pentru tăiere. Cine este proprietarul acestei păduri? Această pădure se află în posesia statului?

R.: Nu, nu este o padure de stat, este vorba despre un composesorat.

G.S.: Și aceștia au permis de tăiere pentru aceasta?

R.: Nu, pentru acest lemn nu a existat un acord.

G.S.: Și atunci ce face composesoratul? Dacă cineva ar tăia copaci din pădurea mea fără a avea un permis de tăiere, atunci aș merge imediat la poliție.

R.: Însă aceasta este dovada că tăierea ilegală a copacilor încă este o practica.

G.S.: Dacă ești proprietarul unei păduri, iar cineva intră în pădurea ta și taie un copac, ce vei face? Mergi la cea mai apropiată secție de poliție și raportezi: „Cineva îmi taie copacii din pădure”.

R.: Să nu uitam ca România este inca o țară in care coruptia exista.

G.S.: Aș înțelege situația dacă ar viza pădurea aflată în posesia statului, dar nu și când este vorba despre o pădure privată…

R.: Este adevărat că nu mai sunteti certificati de FSC ? Ca v-a fost suspendat certificatul ?

G.S.: Da.

R.: Dar incă mai dețineți un certificat PEFC (Programul pentru aprobarea certificării forestiere)?

G.S.: Da.

R.: Acesta este singurul certificat pe care il mai aveti ?

G.S.: Presupun, nu…

R.: Cat de important este sa detii un certificat PEFC?

G.S.: Bineînțeles că este important. Nu contează dacă este vorba despre un certificat de la PEFC sau FSC, acesta este opțional și nu este necesar din punct de vedere legal. Ne-am luat angajamentul față de certificare pentru a ne situa într-o zonă sigură, pentru a dovedi că nu există nicio neregularitate, pentru a avea mai multe audituri și pentru a avea mai multe procese de siguranță în cadrul companiei.

R.: Acest certificat vi s-a emis în luna mai a anului 2014 și a fost reconfirmat în iunie 2015. La acel moment autoritățile române vă anchetau activitatea. Cum a fost posibila reconfirmarea ?

G.S.: Indiferent despre ce sistem de certificare vorbim, toate conțin proceduri stricte și precise care trebuie respectate. Trebuie să dovedim faptul că respectăm criteriile, că realizăm audituri pe teren, că verificăm totul, că respectăm standardul privind verificarea prealabilă, că respectăm toate reglementările, chiar dacă ne consultăm cu acționarii/asociații. Aceasta nu se aplică doar pentru compania noastră – o mulțime de companii sunt certificate. Pădurile aflate în posesia statului român sunt certificate.

R.: Aici nu era vorba despre compania care v-a acordat certificatul ci despre faptul ca v-a fost reconfirmat in timp ce erati cercetati. Dar daca tot ati adus vorba, va spune ceva numele Manfred Brandstätter?

G.S.: Da.

R.: Îl cunoașteți ?

G.S.: Bineînțeles.

R.: De unde ?

G.S.: Îl cunosc de foarte mult timp, din domeniul de afaceri cu cherestea. Și tatăl lui deținea un mic gater nu departe de al nostru. În sectorul de prelucrare a cherestelei din Austria, toți se cunosc între ei.

R.: Sunteti prieteni ?

G.S.: Îl cunosc de mult timp, la fel ca și pe mulți alții din această industrie. Aceasta este o comunitate destul de mică…

R.: Acest domn lucreaza pentru dvs., sunteti doar prieteni sau e mai mult decat atat?

G.S.: Acesta este membru al juriului pentru premiul Schweighofer, în cadrul căruia evaluează ideile trimise pentru premiu. Deține foarte multe cunoștințe despre cercetarea în domeniul lemnului. În juriu, mai sunt și alți șase membri. Trei dintre membrii juriului sunt din Austria și trei membri…

R.: Si il plătiti?

G.S.: Da, fiecare primește o compensație pentru munca și efortul depus. Aceștia trebuie să petreacă multe ore pentru evaluarea propunerilor. Fiecare primește o mică sumă de bani.

R.: Cu cat il platiti?

G.S.: Poate 2.000 EUR, nu sunt sigur.

R.: Deci îl cunoașteți de mult ?

G.S.: Da.

R.: De fapt a fost în juriul dvs încă de la început.

G.S.: Da. Premiul Schweighofer există de 13 ani.

R.: Dar cum se face ca ați ales o companie de certificare reprezentata chiar de Manfred Brandstätter? Nu este un conflict de interese?

G.S.: Nu, nu cred. L-am ales pentru că acesta are o experiență vastă în cercetarea din domeniul lemnului. Acesta cunoaște foarte multe despre procesul de încleiere și prelucrare a lemnului. Pe de altă parte, auditorii care lucrează la Holzforschung Austria sunt complet independenți. Acesta a făcut și obiectul unei lungi discuții în urma unei reclamații în urmă cu un an sau un an și jumătate. Ministrul austriac a analizat această reclamație și a hotărât printr-o declarație scrisă faptul că auditorii sunt independenți și că aceștia nu depind de consiliu.

R.: Credeti ca daca echipa lui ar gasi nereguli la compania dvs. , dl. Brandstätter v-ar putea refuza certificarea ?

G.S.: Repet, pentru evaluare, auditorii sunt complet independenți față de consiliu, altfel aceștia nu și-ar fi primit acreditarea. Am încredere în Ministerul austriac. Aceștia verifică o mulțime de companii acreditate pentru emiterea certificărilor, nu doar Holzforschung Austria. Auditorii trebuie să fie independenți față de consiliu – sunt absolut sigur ca sunt complet independenți. Vorbind la modul general, aveți foarte multe întrebări. De ce nu veniți în România și să petreceți câteva zile acolo și să vedeți cum se desfășoară activitatea?

R.: Am cerut acest lucru inca de la inceput.

G.S.: Ați solicitat la sediul central din Viena?

R.: Am cerut peste tot, dar ni s-a zis că nu se poate

G.S.: Mi-ați putea da un nume?

R.: Nu, pentru că nu mai lucreaza la dvs..

…

Pe vremea cand dl. Ponta era prim-ministru i-ați trimis o scrisoare.

G.S.: Da, am trimis o mulțime de scrisori către guvern.

R.: Da, însă aceasta scrisoare era una foarte serioasa pentru ca spuneati că veți concedia angajații din Romania.

G.S.: Cred că acesta scrisoare trata subiectul despre restricția de a achiziţiona mai mult de 30% dintr-o specie de copaci.

R.: Credeti ca a fost o metoda corecta de a pune problema ? Pare mai degraba un șantaj economic. Cum sa îl amenințati pe prim-ministru că veți concedia toți angajații din cauza noii reglementări pe care guvernul doreste să o aprobe?

G.S.: Acest lucru vizează ultima fabrică, cea construită la Reci. Înainte de a o construi, i-am făcut o vizită personal Ministrului Economiei și l-am întrebat: „Dorește România această fabrică?” Acesta mi-a răspuns: „În totalitate, aveți tot sprijinul nostru dacă doriți să o construiți”. În momentul respectiv, am fost chiar nominalizați ca fiind „Investitorul anului”. Însă, în cele din urmă, aceștia au spus: „Nu, sunteți prea mari pentru această țară; vă vom limita achiziționarea la 30% din recoltare”. Ce înseamnă acest lucru? Că trebuie să importăm din Austria, Polonia sau Cehia. Avem posibilitatea de a importa materii prime în acest moment. Însă, fără import, ce alte alternative am avea? Să închidem una sau două fabrici.

R.: Insa spuneati că achiziționați doar 7% din producția de lemn recoltat din Romania?

G.S.: În total, în cazul coniferelor, ponderea este mai mare. Nu îi poți spune unui investitor „sunteți binevenit”, iar apoi îi spuneți „nu sunteți binevenit, sunteți un investitor prea mare”. Un ministru, care a luat o decizie de sprijinire a unui investitor, trebuie să fie corect și să își respecte decizia.

R.: Probabil, insa nu se poate să îl amenințați pe premier că veți provoca o tulburare sociala!

G.S.: Îmi pare rău, nu am putut înțelege.

R.: Ați amenințat că veți provoca o tulburare semnificativă în rândul întreprinderilor mici și mijlocii și al populației.

G.S.: Poate că a fost o formulare greșită. Însă puteți înțelege că, dacă suntem supuși restricției și nu ne putem obține materia primă, singura noastră opțiune este de a închide fabrica. Sau ce altă alternativă ar fi? Nu există nicio alternativă.

 

 

• Preluarea acestui articol este interzisă fără acordul redacției.