Ghid intern privind hărțuirea la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia: toleranță ZERO. Se acceptă doar sesizări asumate

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia are un ghid intern pentru prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă. Documentul promite ”toleranță zero” față de asemenea acte, dar, pe de altă parte, cere ca sesizările să fie asumate și semnate, contrar metodologiei naționale, care consideră că acest lucru poate inhiba victimele. 

Documentul, aprobat de Senatul universității la 28 octombrie 2026, prevede că o comisie desemnată de rector trebuie să întocmească un raport de caz în cel mult șapte zile lucrătoare și să soluționeze sesizarea în cel mult 45 de zile lucrătoare.

Hărțuirea poate fi reclamată și dacă are loc în afara universității

Ghidul stabilește o politică de toleranță zero și se aplică angajaților universității, precum și persoanelor cu care aceștia interacționează în timpul programului de lucru.

Documentul acoperă și situațiile legate de activitatea profesională care au loc în afara sediului, cum ar fi deplasările de serviciu, conferințele și sesiunile de formare.

Spațiul de lucru poate fi și virtual, astfel că mesajele trimise prin e-mail sau alte canale de comunicare pot face parte din faptele analizate.

Publicitate

Ce comportamente pot fi semnalate

Ghidul face distincția între hărțuirea pe criteriul de sex, hărțuirea sexuală și hărțuirea morală.

Prima privește comportamente nedorite legate de sexul unei persoane, iar cea sexuală presupune o conduită nedorită cu conotație sexuală, exprimată verbal, fizic sau nonverbal.

Printre exemplele din document se numără avansurile nedorite, mesajele cu conținut sexual, atingerile nepotrivite și sugestia că promovarea depinde de acordarea unor favoruri sexuale.

Hărțuirea morală poate veni de la un superior, de la un coleg sau de la un subordonat. Legea ia în considerare comportamentele care au drept scop sau efect deteriorarea condițiilor de muncă prin lezarea demnității, afectarea sănătății sau compromiterea viitorului profesional.

Insultele repetate, mesajele ostile și comentariile umilitoare sunt exemple din ghid. Pentru încadrare contează faptele și contextul în care s-au produs.

Documentul enumeră separat atribuțiile obișnuite ale unui superior, cum ar fi stabilirea obiectivelor, solicitarea unor rapoarte și evaluarea activității. Acestea nu pot fi considerate hărțuire, potrivit ghidului.

Cum se depune sesizarea și ce face comisia

Angajatul se poate adresa comisiei interne printr-o sesizare scrisă, pe hârtie sau în format electronic, ori verbal, caz în care discuția se consemnează într-un proces-verbal.

Ghidul prevede și o cale informală, prin care persoana afectată poate spune că un comportament este nedorit, dacă situația îi permite.

Un reprezentant al conducerii poate fi, de asemenea, un punct de contact.

Sesizările trebuie să fie asumate. Metodologia națională spune altceva

Ghidul universității cere ca sesizarea scrisă să fie asumată prin semnătură.

Fragment din ghidul anti-hărțuire al Universității din Alba Iulia

Metodologia națională, modificată prin HG nr. 27/2025, permite însă depunerea unei sesizări scrise și fără semnătură olografă.

Tot ea prevede că o sesizare fără numele, prenumele și datele de contact ale persoanei afectate trebuie examinată și soluționată dacă include informații despre fapte de hărțuire.

• ”2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), victima poate depune o sesizare scrisă și fără semnătura olografă. În situația în care sesizarea nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact ale victimei, aceasta se examinează și se soluționează dacă conține date și informații referitoare la fapte de hărțuire pe criteriul de sex sau hărțuire morală” - HOTĂRÂRE nr. 27 din 31 ianuarie 2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 970/2023

Distincția este foarte importantă pentru persoanele care ezită să își dezvăluie identitatea.

Ce se întâmplă mai departe

Comisia înregistrează sesizarea și întocmește raportul de caz în maximum șapte zile lucrătoare de la depunere.

Poate propune rectorului măsuri de protecție, după caz. În timpul anchetei, comisia audiază separat persoana care reclamă faptele, persoana vizată și eventualii martori, păstrând confidențialitatea documentelor.

Termenul de soluționare este de maximum 45 de zile lucrătoare de la sesizare. Raportul final consemnează constatările și măsurile propuse și este transmis conducerii universității.

Persoana care a făcut sesizarea poate beneficia de sprijinul unui consilier din universitate și poate fi asistată de un reprezentant al sindicatului sau al salariaților.

Comisia trebuie să o informeze și despre posibilitatea de a solicita consiliere juridică ori psihologică.

În cazurile confirmate, sancțiunea disciplinară depinde de gravitatea faptelor și poate ajunge, în condițiile legii, până la concediere.

Ghidul prevede și raportarea anuală către Senat a numărului de incidente înregistrate și a modului în care au fost soluționate.

Unde se poate adresa un angajat în afara universității

În funcție de situație, un angajat poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă, care verifică aplicarea metodologiei de către angajator, sau Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru fapte care intră în competența sa.

Persoana afectată se poate adresa și instanței, inclusiv pentru a solicita despăgubiri. Dacă faptele pot constitui o infracțiune, pot fi sesizate organele de cercetare penală.