Guvernul va construi noi creșe din bugetul de stat. Programul „Sfânta Ana” continuă după închiderea finanțării europene

Programul guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana” va continua și după încheierea finanțării europene, investițiile urmând să fie susținute din bugetul de stat, a anunțat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.

Lansat în 2021 pentru extinderea educației antepreșcolare și sprijinirea familiilor tinere, programul a ajuns în august 2026 la peste 100 de creșe finalizate.

În județul Alba au fost construite până acum șase creșe prin program, la Sebeș, Aiud, Abrud, Zlatna, Alba Iulia și Blaj.

Ministrul Dezvoltării a făcut anunțul joi, la Geoagiu, unde a fost inaugurată o nouă creșă construită prin Programul „Sfânta Ana”. Cseke Attila a precizat că programul a pornit inițial cu finanțare națională, iar ulterior o parte dintre investiții au fost transferate pe finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Publicitate

Cseke Attila: Programul de construire de creșe continuă din bugetul de stat

Finanțarea europeană aferentă actualei etape se încheie odată cu termenul PNRR de la sfârșitul lunii august 2026, însă acest lucru nu înseamnă oprirea programului.

„Acest program guvernamental de construire creșe, pe care l-am botezat după Sfânta Ana, nu întâmplător, a pornit inițial pe finanțări naționale, pe buget de stat. Apoi a apărut și oportunitatea finanțării din fonduri europene și o parte din investiții s-au derulat pe fonduri europene. Această finanțare se va închide în câteva zile, dar programul guvernamental de construire creșe continuă pe buget de stat”, a declarat Cseke Attila, la Geoagiu, potrivit Agerpres.

Publicitate

Programul este coordonat de Ministerul Dezvoltării, iar investițiile sunt implementate prin Compania Națională de Investiții – CNI.

Peste 100 de creșe construite până acum în România

Programul „Sfânta Ana” a fost lansat în 2021, iar primele construcții au început în 2022. Prima creșă finalizată prin program a fost cea de la Fălticeni, județul Suceava.

La 14 august 2026, odată cu inaugurarea noii unități de la Blaj, ministrul Dezvoltării anunța că aceasta este creșa cu numărul 103 construită în cadrul programului. Cseke Attila estima atunci că România va ajunge la 130-140 de creșe finalizate până la sfârșitul anului 2026.

Numărul a continuat să crească în zilele următoare. Pe 19 august, la inaugurarea unității din Bucecea, județul Botoșani, aceasta era deja creșa cu numărul 107 realizată la nivel național prin „Sfânta Ana”.

O zi mai târziu a fost inaugurată și creșa din Geoagiu. Prin urmare, după inaugurările din această săptămână, programul a depășit pragul de 107 unități finalizate la nivel național.

Șase creșe construite prin program în județul Alba

Județul Alba se află printre județele în care programul a avansat semnificativ.

Prima creșă „Sfânta Ana” din Alba a fost inaugurată la Sebeș, în octombrie 2025. Unitatea are o capacitate de 40 de copii, iar investiția s-a ridicat la aproximativ 9,3 milioane de lei, din fonduri europene și naționale.

În decembrie 2025 au urmat două noi creșe, la Aiud și Abrud, fiecare cu câte patru grupe. Ministerul Dezvoltării anunța atunci că cele două investiții au o valoare totală de aproximativ 21 de milioane de lei.

A patra creșă din județ a fost inaugurată în iulie 2026, la Zlatna. Unitatea are 40 de locuri, iar Ministerul Dezvoltării preciza că, odată cu aceasta, Alba ajunsese la patru creșe construite prin program.

La numai câteva zile distanță a fost inaugurată creșa din Alba Iulia, a cincea din județ și a 85-a realizată atunci la nivel național. Este una dintre unitățile mari ale programului, cu 110 locuri și 11 grupe.

În august a urmat creșa de la Blaj, care a devenit a șasea investiție „Sfânta Ana” finalizată în județul Alba și creșa cu numărul 103 la nivel național.

Creșe mici, medii și mari, în funcție de nevoile comunităților

Programul a fost conceput pe baza unor proiecte-tip, astfel încât dimensiunea investiției să poată fi adaptată numărului de copii și necesităților fiecărei localități.

Potrivit Companiei Naționale de Investiții, există trei variante principale:

• creșă mică – 4 grupe și 40 de copii;
• creșă medie – 7 grupe și 70 de copii;
• creșă mare – 11 grupe și 110 copii.

Clădirile sunt organizate în trei zone funcționale: una administrativă, una destinată copiilor și una tehnico-gospodărească.

În funcție de dimensiune, acestea includ dormitoare pentru grupe, camere de joacă, vestiare, grupuri sanitare, spații pentru servirea mesei, cabinet medical, bucătărie, spălătorie, călcătorie și biberonerie.

Creșele sunt construite la standarde de eficiență energetică

Una dintre caracteristicile programului este construirea unor clădiri cu un consum redus de energie.

Creșele sunt proiectate la standarde nZEB – nearly Zero Energy Building, iar o parte din necesarul energetic este asigurat din surse regenerabile.

Sunt utilizate, între altele, panouri fotovoltaice și solare, soluții moderne de climatizare și sisteme cu consum energetic redus. Creșele dispun și de spații de joacă exterioare și sunt proiectate astfel încât să poată fi utilizate și de persoanele cu dizabilități.

Program finanțat atât prin PNRR, cât și de la bugetul de stat

Programul „Sfânta Ana” are două surse majore de finanțare.

O parte dintre creșe au fost finanțate cu bani europeni prin Componenta C15 – Educație a PNRR, în timp ce alte proiecte au fost și continuă să fie finanțate prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social – PNCIPS, din fonduri asigurate de Ministerul Dezvoltării.

Prin PNRR, România și-a asumat crearea a cel puțin 4.500 de locuri noi în creșe, țintă pe care Ministerul Dezvoltării a anunțat în iunie 2026 că a atins-o.

CNI preciza încă din documentația programului că finanțarea creșelor este realizată atât prin PNCIPS, în cadrul subprogramului „Unități și instituții de învățământ de stat”, cât și prin PNRR.

După expirarea componentei europene la sfârșitul lunii august, proiectele viitoare vor putea continua pe finanțare națională, potrivit anunțului făcut de ministrul Dezvoltării.

De ce a fost lansat Programul „Sfânta Ana”

Programul nu urmărește doar construirea unor clădiri noi, ci și creșterea accesului la educația timpurie antepreșcolară, într-o perioadă în care multe comunități din România nu dispuneau de suficiente locuri în creșe.

Cseke Attila a explicat că programul a fost gândit și ca un răspuns la problema demografică și la dificultățile întâmpinate de familiile cu copii mici.

Obiectivul este ca părinții să aibă acces la servicii de îngrijire și educație pentru copii, iar mamele și tații care doresc să revină pe piața muncii să poată face acest lucru fără ca lipsa unei creșe să devină un obstacol.

„Sfânta Ana” este, în același timp, unul dintre cele mai ample programe de extindere a infrastructurii pentru educația antepreșcolară derulate în România în ultimele decenii. CNI arată că proiectul a fost conceput pentru realizarea unor creșe noi, moderne și eficiente energetic, adaptate ca dimensiune nevoilor fiecărei comunități.

Statul asigură și cheltuielile de funcționare și de personal

După finalizarea construcției, CNI predă creșa beneficiarului – de regulă autorității locale –, care se ocupă de punerea în funcțiune și administrarea unității.

În cazul creșelor din sistemul public, statul asigură finanțarea cheltuielilor de personal și de funcționare.

Continuarea programului din bugetul de stat după încheierea finanțării PNRR înseamnă că lista creșelor „Sfânta Ana” nu se oprește la obiectivele care trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august. Potrivit estimării prezentate de Cseke Attila, numărul creșelor construite ar urma să ajungă la 130-140 până la finalul lui 2026.