Hackerul albaiulian Mihai Emil Picoș a fost pus în libertate de instanțele bucureștene. Are interdicția de a părăsi țara

Hackerul albaiulian Mihai Emil Picoș, arestat preventiv sub acuzația de terorism cibernetic, a fost eliberat din arest de Judecătoria Sectorului 5, București. Tânărul a primit în schimb interdicția de a  părăsi țara.

„Soluție: I. În baza art. 155, 156 şi 159 Cpp, respinge ca nefondată propunerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DIICOT, privind prelungirea măsurii arestării preventive a următorilor inculpaţi: Balaeasa Gabriel – arestat în baza mandatului de arestare preventiv nr. 32/R/2012 emis de Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală; – Picos Mihai Emil (născut la data de 12.08.1985, necunoscut cu antecedente penale) – arestat în baza mandatului de arestare preventiv nr. 33/R/2012 emis de Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală. În baza art. art. 139 al.1 Cpp rap. la art. 145 ind. 1 Cpp, dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a acestor inculpati cu măsura obligării de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea instanţei, pe o perioadă de 30 de zile după punerea în libertate.

În baza art. 145 ind. 1 Cpp rap. la art. 145 al. 2 ind. 2 şi alin.1 ind.1 şi alin. 1 ind. 2 Cpp, pune în vedere inculpatilor Balaeasa Gabriel şi Picos Mihai Emil ca, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara, să respecte fiecare următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la poliţia în a cărei circumscripţie se află locuinţa sa, conform programului de supraveghere întocmit de poliţie sau ori de câte ori este chemat; c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei; d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme; e) să nu se apropie de ceilalţi inculpati în cauză, respectiv de martorii din prezenta cauză şi să nu comunice cu aceste persoane, direct sau indirect; f) să nu mai acceseze reţeaua internet. În baza art. 145 al. 2 ind. 2 teza a II- a Cpp, atrage atenţia inculpaţilor Balaeasa Gabriel şi Picoş Mihai Emil că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care le revin, se va lua faţă de acestia măsura arestării preventive.

În baza art. 192 al.3 Cpp, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare, pentru inculpati. Pronunţată in şedinţa publică din data de 13 aug. 2012″, se arată în minuta pe scurt a senținței pronunțate de Judecătoria sectorului 5, București.

Sentința Judecătoriei a fost confirmată și de Tribunalul București, care a respins ca nefondat recursul formulat de Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Mihai Emil Picoș, în vârstă de 26 de ani ,din Alba Iulia,  este acuzat că ar face parte din gruparea de teroriști cibernetici Anonymous.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au destructurat o grupare infracţională, constituită din 14 persoane, sens în care au efectuat 12 percheziţii domiciliare în municipiile Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu Severin, Arad, Craiova, Reşiţa  şi Târgu Mureş.

Liderul grupării a fost identificat ca fiind  învinuitul  Gabriel Băleasa, 24 de ani, din municipiul Piatra Neamţ, cunoscut în mediul virtual cu nickname-urile „lulzcart, anonsboat, anonsweb, cartman”. Acesta, împreună cu învinuiţii  Fábián Gábor şi Mihai Emil Picoş. a constituit o grupare, la care au aderat şi alte persoane, implicată în derularea agresiunilor de terorism cibernetic.

Pe pagina personală de Facebook, Mihai Picoş promovează mișcarea anti-ACTA și este unul dintre organizatorii protestului anti-ACTA la Alba Iulia, în luna februarie. În orașul nostru, gruparea Anonymous este responsabilă de spargerea  site-ului Primăriei Alba Iuliei și Poliției Române.

Gruparea a desfăşurat o vastă activitate infracţională specifică, de criminalitate informatică, ce a constat în accesarea ilegală a sistemelor informatice, sustragerea de date confidenţiale sau nedestinate publicităţii, precum şi publicarea în mediul online a datelor exfiltrate.

Bazele de date confidenţiale/clasificate vizate erau de predilecţie administrate de instituţii şi persoane juridice publice, atât din România, cât şi din străinătate.

Din punct de vedere tehnic şi al modalităţii concrete de operare, atacurile informatice lansate asupra serverelor şi paginilor web ţintă, erau de tip SQL Injection, prin folosirea unor diferite aplicaţii informatice, respectiv Havij, SQL Map etc. În majoritatea cazurilor, după compromiterea şi obţinerea accesului neautorizat la site-urile vizate, membrii grupării aduceau modificări datelor informatice, executând atacuri de tip „Deface”, constând în introducerea unei pagini web în locul paginii principale a site-ului, modificare care consta în general în postarea anumitor mesaje, link-uri şi imagini prin care se revendica atacul şi se promova gruparea de hackeri.

Atacurile erau lansate în scopul obţinerii de date informatice, date care erau după caz copiate/transferate fără drept şi publicate ulterior în mediul virtual pe diverse site-uri, ca dovadă a activităţii de hacking.

Membrii grupării au procedat astfel la lansarea de atacuri informatice asupra unui număr de 29 de site-uri, pătrunderea neautorizată în respectivele infrastructuri informaţionale realizându-se prin încălcarea măsurilor de securitate implementate la nivelul serverelor care găzduiau site-urile web ţintă. Activitatea infracţională  a dus la compromiterea totală sau parţială a paginilor şi domeniilor de internet  vizate, generând costuri semnificative în vederea recuperării datelor şi  implementării de noi măsuri de securitate.