IMM: Nu poate fi solidaritate doar din partea antreprenorilor corecți. Sunt instituții județene care nu își justifică existența

Nu poate exista solidaritate doar din partea antreprenorilor: IMM România, confederație patronală care reprezintă interesele întreprinderilor mici și mijlocii din România, avertizează că nu se poate cere antreprenorilor și angajaților din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar, iar administrația publică centrală să rămână blocată în același mod de organizare.

Confederație susține, de asemenea, într-un comunicat, că nu se poate solicita solidaritate din partea mediului privat – angajați și angajatori – dar aceasta să nu fie susținută și de o reformă a administrației publice.

În plus, IMM România susține că creșterea impozitelor și introducerea de noi taxe trebuie să fie ultima măsură la care apelează orice guvernare, după reducerea cheltuielilor publice, reforma administrației, eficientizarea folosirii resurselor publice.

Comunicatul IMM:

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la măsurile preconizate a fi luate de noul guvern pentru rezolvarea crizei bugetare și care vizează introducerea de noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri și mărirea celor existente, IMM ROMÂNIA, confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional, atrage atenția viitorilor guvernanți asupra următoarelor aspecte:

• nu se poate cere antreprenorilor și angajaților din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar, iar administrația publică centrală să rămână blocată în același mod de organizare;
• nu se poate solicita solidaritate din partea mediului privat – angajați și angajatori- dar aceasta să nu fie susținută și de o reformă a administrației publice;
• creșterea impozitelor și introducerea de noi taxe trebuie să fie ultima măsură la care apelează orice guvernare, după reducerea cheltuielilor publice, reforma administrației, eficientizarea folosirii resurselor publice.

IMM ROMÂNIA atrage atenția că introducerea de noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri și mărirea celor existente va avea următoarele efecte:

1. încasări mai mici la buget și scăderea activității economice sau chiar a închiderii întreprinderilor din cauza imposibilității susținerii taxelor și impozitelor. Reamintim că Guvernul a preconizat la introducerea impozitului suplimentar de 1% pentru companiile care au o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro/an o creștere a încasărilor la buget de 8 miliarde de lei, dar în realitate s-au încasat doar 1,6 miliarde de lei;

2. pierderea competitivității companiilor românești, în special a IMM-urilor, prin creșterea prețurilor ca urmare a transferării costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către produsele/serviciile finale;

3. scăderea puterii de cumpărare a întreprinderilor și a consumatorilor;

4. creșterea ratei inflației;

5. scăderea consumului și implicit a producției interne;

6. creșterea ratei șomajului ca urmare a disponibilizărilor pe care angajatorii vor trebui să le facă in contextul închiderii sau reducerii activității economice.

Solicitările IMM ROMÂNIA, în acest context, sunt:

• reorganizarea ANAF astfel încât să realizeze o colectare mai bună a taxelor și veniturilor actuale;
  luarea de măsuri imediate pentru recuperarea TVA-ului neîncasat, care în România este la valoare de 7 miliarde de euro/an;
• combaterea concurenței neloiale generate de economia gri sau nedeclarată, aspect semnalat în mod constant de antreprenori în Carta Albă a IMM-urilor din România în ultimii ani;
• implementarea de programe naționale care să ducă de la o creștere a economiei bazată pe consum și importuri, pe o creștere bazată pe producție și exporturi.

Nu poate exista solidaritate doar din partea antreprenorilor: E necesară o reformă

O condiție esențială pentru reducerea cheltuielilor bugetare este realizarea imediată, în maxim 2-3 luni, a unei reforme a administrației publice centrale, care ține exclusiv de atribuțiile Guvernului.

Readucem în atenție excesele în organizarea administrației publice centrale în teritoriu.

Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și instituțiile publice organizate la nivel de județ ale administrației publice centrale sunt într-un număr nesustenabil și care nu își justifică existența într-un număr atât de mare.

Nr. crt.	Judet/municipiul București	Numărul de servicii publice deconcentrate ale ministerelor și instituțiilor publice în/din coordonarea/subordinea autorităților administrației publice centrale organizate la nivel de județ
1	Alba	72
2	Arad	39
3	Arges	32
4	Bacau	–
5	Bihor	54
6	Bistrita-Nasaud	71
7	Botosani	49
8	Brasov	–
9	Braila	39
10	Bucuresti	32
11	Buzau	–
12	Caras-Severin	45
13	Calarasi	40
14	Cluj	11
15	Constanta	11
16	Covasna	10
17	Dambovita	35
18	Dolj	10
19	Galati	33
20	Giurgiu	34
21	Gorj	13
22	Harghita	53
23	Hunedoara	10
24	Ialomita	11
25	Iasi	54
26	Ilfov	–
27	Maramures	–
28	Mehedinti	52
28	Mures	24
30	Neamt	29
31	Olt	27
32	Prahova	–
33	Satu-Mare	11
34	Salaj	28
35	Sibiu	9
36	Suceava	49
37	Teleorman	29
38	Timis	2
39	Tulcea	44
40	Vaslui	43
41	Valcea	11
42	Vrancea	36
	TOTAL	1.152 (fără cele 6 județe)

În medie sunt 32 de servicii publice deconcentrate, ale ministerelor și ale instituțiilor publice centrale, organizate la nivel de județ1 ale administrației publice centrale, cu mențiunea că în București unele ministere au instituții deconcentrate în fiecare sector, iar unele instituții centrale au structuri regionale, numărul final fiind astfel mai mare.

Multe din aceste instituții pot fi organizate la nivel regional, cu birouri județene fără personalitate juridică, pentru o mai bună utilizare a fondurilor bugetare și reducerea costurilor de administrare.

EXEMPLE DE ORGANIZARE A MINISTERELOR LA NIVELUL JUDEȚELOR

Ministerele au în județe structuri proprii care ar putea fi organizate în cadrul unei singure structuri, având în vedere că se află sub coordonarea aceleiași instituții centrale.

Ministerul Agriculturii are până la 8 instituții în fiecare județ;

• Direcţia pentru Agricultură Judeţeană;
• Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice;
• Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor;
• Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare;
• Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale;
• Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
• Oficiul Judeţean de Zootehnie;
• Oficiul Fitosanitar.

Ministerul Muncii are în fiecare județ cel puțin 4 instituții:

• Casa Județeană de Pensii;
• Inspectoratul Teritorial de Muncă;
• Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă;
• Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială.
• Ministerul Mediului are în medie 5 instituții în fiecare județ :
• Agenţia pentru Protecţia Mediului;
• Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu;
• Sistemul de Gospodărire a Apelor;
• Direcţia Silvică;
• Administraţia Bazinală de Apă (pot fi mai multe in același județ).

IMM ROMÂNIA solicită Guvernului reforma tuturor instituțiior deconcentrate și reducerea cheltuielilor bugetare cu personalul și administrarea acestora:

• în fiecare județ o instituție centrală să aibă o singură instituție deconcentrată, condusă de un director general, cu directori adjuncți pentru fiecare domeniu.
• schema de personal trebuie reorganizată, prin existența unei singure structuri a serviciilor suport (juridic, financiar-contabil, resurse umane, administrativ, etc.).
• acolo unde este posibil toate aceste structuri deconcentrate trebuie să funcționeze într-o singură clădire, nefiind necesar ca pentru toate serviciile să existe un imobil separat, cu costurile de întreținere aferente (pază, iluminat, curățenie, administrare, parc auto).

Reorganizarea instituțiilor deconcentrate trebuie să fie urmată și de o reevaluare a competențelor acestora, în scopul evitării dublării/suprapunerii de atribuții:

• în domeniul alimentației publice se suprapun atribuțiile direcțiilor de sănătate publică cu cele ale direcțiilor sanitar-veterinare și oficiilor pentru protecția consumatorilor;
• în domeniul depozitării deșeurilor se suprapun atribuțiile poliției locale cu cele ale gărzii de mediu.

IMM ROMÂNIA consideră că aceste măsuri pot fi luate fără să genereze probleme în funcționarea serviciilor publice, în acest mod realizându-se economii la bugetele publice.