Impozite majorate și de 4,8 ori la microîntreprinderi, de la 1 ianuarie 2024. Ministrul Finanțelor a anunțat noile praguri

Ministrul Finanțelor a anunțat pragurile pentru impozitarea microîntreprinderilor ce vor fi aplicate din 1 ianuarie 2024. Microintreprinderile cu rentabilitate de peste 30% vor plăti impozitul cu aproape 5 ori mai mare față de cât plăteau până acum.

Microintrepriderile cu peste 30% rentabilitate, vor trece trece la impozit pe profit de 16%, pe motiv că fac ”optimizare fiscală”.

Pragurile pentru impozitarea microîntreprinderilor, au fost prezentate de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Potrivit ministrului, de anul viitor, va fi aplicat:

• impozit de 1% din cifra de afaceri, pentru microîntreprinderile cu cifra de afaceri sub 300.000 de lei
• impozitul de 3% din cifra de afaceri, pentru microîntreprinderile cu cifra de afaceri între 300.001 lei și 2,5 milioane de lei
• Pentru microîntreprinderile cu cifra de afaceri între 300.001 lei și 2,5 milioane de lei care au o rată de profitabilitate mai mare de 30% e introdus automat impozitul pe profit de 16% și dispare impozitul de 3% pe cifra de afaceri, a mai spus Boloș, la Antena3.

”Se consideră că la un profit de peste 30% e optimizare fiscală”, a spus ministrul Finanțelor.

Exemplu de calcul la o cifră de afaceri de 100.000 lei /lună

Microîntreprinderile care au o cifra de afaceri de 100.000 lei pe luna plătesc în prezent un impozit de 1% adică 1000 lei.

De la 1 ianuarie 2024 vor plăti minim 3000 lei pe lună și dacă au o marjă de profit de minim 30% trec la impozit pe profit adică 16% ceea ce ar însemna 4800 lei pe lună.

Creșterea este de 4,8 ori față de impozitul plătit în prezent.

Câte firme sunt vizate

Ministrul a precizat că circa 56.000 de firme din 176.000 vor trece la sistemul de impozit pe profit.

Potrivit sursei citate, 420.000 microîntreprinderi „rămân cu impozit de 1%, în 3% avem 166.000 de microîntreprinderi și, dacă adăugăm rata de rentabilitate, doar 56.000 firme din 176.000 firme migrează către spre sistemul de impozit pe profit, din simularea noastră.

Dar rămân 420.000 de firme cu 1% și 120.000 de firme rămân cu 3%”.

Guvernul urmează să își asume răspunderea luna aceasta pe un pachet de modificări ale Codului fiscal, potrivit cursdeguvernare.ro.

Modificarea Codului fiscal se face cu scopul creșterii veniturilor bugetare, pentru a ține sub relativ control deficitul bugetar.

Pachetul de măsuri fiscale de austeritate va fi pus în dezbatere publică în această săptămână

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că pachetul pe măsuri fiscale pentru care își va asuma răspunderea în Parlament va fi pus în dezbatere publică în această săptămână.

Una dintre cele mai mari controverse: tichetele de masă ar putea fi plătite numerar. În plus, românii cu mașini sau case scumpe ar putea plăti mai mult pentru dările la stat.

Ciolacu a anunțat că Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament

„Acesta este Guvernul României și în această logică vom pune România pe primul loc. Avem nevoie de o Românie decentă și echitabilă pentru toți. Pentru asta trebuie să oprim debandada bugetară. Trebuie să facem un sistem fiscal echitabil și să luptăm în mod real cu evaziunea.

Din punctul meu de vedere nu mai puteam continua așa. Miliarde de euro ajung în buzunarele unor șmecheri sau sunt risipite cu instituții care se calcă în picioare, în loc să fie folosite pentru drumuri, spitale, școli”, a spus Marcel Ciolacu.

Măsurile fiscale care ar putea fi incluse în hotărârea de guvern

• – transformarea tichetelor de masă în bani
• – creșterea accizelor la alcool și tutun
• – creșterea TVA (panouri fotovoltaice, cluburi, săli de sport și festivaluri)
• – eliminarea facilităților fiscale (IT, construcții, agricultură)
• – impozit pe profitul băncilor- noi cote de impozitare pentru microîntreprinderi
• – taxa de 1% pentru multinaționale
• – 0,3 % pentru clădiri rezidențiale de peste  500.000 euro
• – 0,3% mașini de peste  75.000 euro
• – vouchere de vacanță doar pentru bugetarii cu salarii de până în 8.000 lei
• – eliminarea posturilor vacante
• – comasarea sau regionalizarea unor instituții
• – reducerea numărului de consilieri cu 50%
• – reducerea numărului de secretari de stat cu 30%