Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE: Incendiu pe Muntele Mare, aproape de rezervaţia Scăriţa-Belioara, în Alba. 18 hectare de vegetație au fost distruse de foc

Publicat

Pompierii militari din Alba au intervenit de săptămâna trecută pentru neutralizarea unui incendiu de vegetație de pe Muntele Mare, în zona rezervaţiei Scăriţa-Belioara. Luni au fost mobilizaţi 47 de pompieri, care au fost ajutaţi de jandarmi, echipaje Salvamont şi personal de la ocoalele silvice, pentru limitarea propagării incendiului. Reprezentanţii ISU Alba au precizat căerau doar focare răzleţe, iar focul arde subteran, însă se intervine pentru prevenirea extinderii acestuia.

UPDATE: Incendiul a fost lichidat luni seara. În zonă a rămas un echipaj de 5 pompieri care asigură monitorizarea, în cazul în care ar putea exista condiţii pentru reaprinderea focarelor. În total, au fost afectate de foc 18 hectare de teren.

Pompierii militari din Alba au intervenit în zona Muntele Mare, în apropierea rezervaţiei Scăriţa-Belioara, pentru limitarea propagării, lichidarea şi ulterior supravegherea zonei şi a focarelor existente. În zona incendiată greu accesibilă din cauza stâncilor şi a pantelor mari, existau doar focare răzleţe, pentru a căror lichidare totală au acţionat un număr de 47 de pompieri militari de la Detaşamentele de pompieri Alba, Aiud şi Pichetul de pompieri Cîmpeni, în cooperare cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba, Salvamont Alba, cu voluntari de la Asociaţia Albamont Alba, cu Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă Poşaga şi Ocoliş şi cu Ocolul Silvic Privat Muntele Mare.

Nu a fost stabilită deocamdată cauza izbucnirii focarelor de incendiu, însă sunt luate în considerare condiţiile de secetă din ultima perioadă.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ECONOMIE

OFICIAL: Salariu minim de 3000 de lei brut în sectorul agricol și industria alimentară. Precizări ITM Alba pentru angajatori

Publicat

sediul ITM Alba

ITM Alba anunță angajatorii că a fost publicată în Monitorul Oficial legea privind salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru sectorul agricol și în industria alimentară. Prin urmare, cu data de 1 iunie, vor fi operate și transmise în Revisal modificările salariale pe baza deciziilor emise de angajatori. Termenul este de 20 de zile.

În Monitorul Oficial al României nr.489/17.05.2022 a fost publicată Legea nr.135/13.05.2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, potrivit ITM Alba.

”Pe lângă o serie de facilități fiscale acordate angajatorilor, precum și salariaților din aceste două sectoare de activitate ale economiei naționale, potrivit reglementărilor cuprinse la art.I.-II. din acest act normativ, legiuitorul a statuat că, începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022, prin derogare de la prevederile art. 164 alin. 1. din legea nr.53/2003-Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la sfârșitul anului 2022, pentru sectorul agricol și în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizatiile, sporurile și alte adausuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră”, precizează sursa citată.

De asemenea, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2028, pentru sectorul agricol și în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adausuri.

Modificări în Revisal

ITM menționează că nerespectarea acestor prevederi din art.III. din lege constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art.260 alin.1.lit.”a” din Legea nr.53/2003 republicată, cu modificările și completările ulterioare (amenda de la 300 lei la 2.000 lei) și atrage anularea facilităților fiscale.

Ca atare, cu data de 1 iunie 2022 vor fi operate și transmise în Revisal (registrul electronic de evidență a salariaților) modificările salariale intervenite prin efectul legii prin deciziile care vor fi emise de către angajatorii din sectorul agricol și industria alimentară, în termenul prevăzut de art. 4. alin. 3 din H.G.R. nr.905/2017 (n.r. – 20 de zile lucrătoare).

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Legea offshore a fost adoptată în Parlament. România va putea începe exploatarea gazelor în Marea Neagră

Publicat

Camera Deputatilor, Parlament

Legea offshore a fost aprobată de Camera Deputaților și merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Împotrivă au votat parlamentarii AUR. „Practic, România, în urma adoptării acestui proiect legislativ, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră”, a spus Virgil Popescu.

Decizia a fost luată cu 248 voturi „pentru” și 34 „împotrivă”.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri, că statul român, prin taxe directe şi indirecte, „va încasa 60% din valoarea gazelor din Marea Neagră”.

„Din momentul în care vom scoate primul metru, prima moleculă din această investiţie, România va deveni un jucător regional important. Restul, cu tot respectul, e can-can”, a precizat Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului Nicolae Ciucă, la sfârșitul lunii iunie, România va avea extrasă din Marea Neagră ”prima moleculă de gaze”.

Ce prevede Legea offshore

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere.

„Prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/ lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. (…)

La propunerea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre localizate pe uscat (onshore), ANRM stabileşte ori, după caz, actualizează lista perimetrelor petroliere onshore de adâncime şi a zăcămintelor onshore de adâncime cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării din partea titularului de acord petrolier”, se arată în proiectul de lege, potrivit Agerpres.

Potrivit prevederilor proiectului, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023.

„Titularii de acorduri petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime, inclusiv filialele acestora şi/ sau titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau perimetre petroliere onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele petroliere offshore şi/ sau perimetrele petroliere onshore de adâncime, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream”, mai prevede proiectul.

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.

Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în condiţiile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare.

Prin excepţie, Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricţii temporare de preţ şi vânzare pentru cantităţile necesare în vederea asigurării consumului clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică destinată populaţiei, precum şi a celor necesare îndeplinirii obligaţiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene, se mai arată în actul normativ.

România poate începe exploatarea gazelor în Marea Neagră

„Practic, România, în urma adoptării acestui proiect legislativ, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. Au fost blocate până acum. Proiectul aduce stabilitate, predictibilitate, un sistem fiscal prietenos. Dăm certitudinea investitorilor că modelul fiscal, redevențele vor rămâne aceleași pe toată perioada acordurilor petroliere.

Mai mult, asigură secutatea energetică a României. Nu pot să nu remarc faptul că la comisii un singur partid s-a opus, că vrea să crească fiscalitatea. Oare ce să însemne asta? Doriți să rămânem dependenți de gazele rusești? Ascultați de Kremlin și de ordinele lui Putin? Ajunge”, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu, în timpul dezbaterilor.

George Simion a anunțat că parlamentarii AUR votează împotrivă și l-a acuzat pe Virgil Popescu, ministrul Energiei, că este „ministrul hoț”, potrivit Mediafax.

Legea offshore a primit, marți, raport favorabil în comisiile de specialitate din Camera Deputaților. Împotriva raportului favorabil au votat patru deputați, iar restul au votat favorabil.

După ce ședința s-a încheiat, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ar fi trebuit să susțină o declarațuie de presă, însă aceasta a fost anulată pentru că era urmărit de liderul AUR, deputatul George Simion. „Îl escortez afară. E un hoț. Hoțul, ministrul Energiei”, a spus George Simion. Ministrul Energiei a încercat să plece cu liftul, dar George Simion l-a însoțit, continuând să-i adrese cuvinte jignitoare. Ulterior, Popescu a plecat prin altă parte, urmărit de Simion.

Banii încasați ar urma să ajungă la comunitățile locale

Săptămâna trecută proiectul a fost aprobat de Senat, cu 91 voturi „pentru” și 13 „împotrivă”.

„A trebuit să vină PSD din nou la guvernare pentru ca această lege să fie în dezbatere și să fie… împreună cu cei din actuala coaliție de guvernare. Ne uităm la inițiatori și vedem că liderii sunt toți prezenți acolo, împreună cu ministrului Energiei, ceea ce dă o garanție că această lege e bună pentru cetățenii României. E necesar să fie adoptată azi pentru avem un război în preajma României, avem nevoie de gaze. Înseamnă un miliard de metri cubi pe an”, spunea în timpul dezbaterilor Radu Oprea (PSD).

El precizează că banii încasați în urma aplicării Legii offshore vor merge la comunitățile locale.

„Importanța aceste legi vine prin faptul că va debloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. Trăim într-un context geopolitic destul de complicat, iar companiile trebuie să aibă garantată stabilitatera și predictibilitatea. Această lege a încercat să rezolve această problemă. Statul român face un pas important în stabilitatea energetică. Putem deveni, în scurt timp, un jucător important pe piața energetică în Europa”, a spus și Sorin Ioan Bumb (PNL).

Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, principalele modificări la legea offshore sunt deblocarea investiţiilor din Marea Neagră şi accelerarea investiţiilor în onshore-ul de adâncime, asigurarea securității în aprovizionare a ţării, în caz de criză energetică, iar România va putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma.

Popescu preciza săptămâna trecută că propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, cu modificările ulterioare şi vizează adoptarea unui set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere incluse în Legea Offshore, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menţinerea grilei de impozitare în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh.

„Concret este propusă creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari sau egal de 3000 m izobatic şi eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Prin această lege vom asigura independența și securitatea energetică a României și, totodată, prin modificările propuse vom stimula dezvoltarea înteprinderilor mici şi mijlocii implicate în sectorul offshore, a industriilor conexe, precum şi a celor afectate pozitiv de impactul economic indirect şi indus generat de proiectele offshore.

Aceste resurse suplimentare de gaze naturale, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea ţintelor de decarbonizare pe termen lung, precum şi la dezvoltarea infrastructurii naţionale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, respectiv chimia şi petrochimia”, conchidea Popescu.

Primele livrări de gaze în baza legii offshore

Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018, potrivit digi24.ro. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului:

  • 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
  • 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
  • 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
  • 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
  • 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
  • 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
  • 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
  • 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Primele livrări de gaze în baza legii offshore ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an. De asemenea, legea stabilește același cadru fiscal pentru investiții offshore și onshore de adâncime, ceea ce va duce la urgentarea investițiilor onshore de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Șapte cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor în localitățile din județ, 18 mai

Publicat

Au fost înregistrate 7 cazuri COVID noi, în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) miercuri, 18 mai.

Numărul cazurilor active în județ este de 104.

De la începutul pandemiei, în județ au fost 53.841 cazuri confirmate, 52.447 persoane vindecate, 1.290 decese. În același interval au fost procesate 466.235 teste, din care 356.851 PCR și 109.384 rapide.

În ultimele 24 de ore au fost făcute 359 testări: 184 PCR (45 la DSP și la 136 la spitalul județean) și 178 teste rapide.

Cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore în județul Alba

Mediul urban – 6 cazuri

Alba Iulia – 4 cazuri

Cugir – 2 cazuri

Mediul rural – 1 caz

Poiana Vadului – 1 caz

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 0,28 (anterior 0,28).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate Incidență Cazuri
Urban    
ORAŞ OCNA MUREŞ 0.65 9
MUNICIPIUL BLAJ 0.63 13
MUNICIPIUL ALBA IULIA 0.43 33
ORAŞ TEIUŞ 0.42 3
ORAŞ ZLATNA 0.26 2
MUNICIPIUL AIUD 0.24 6
MUNICIPIUL SEBEŞ 0.12 4
ORAŞ CUGIR 0.32 8
ORAŞ ABRUD 0 0
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0 0
ORAŞ CÂMPENI 0 0
Rural    
RIMETEA 2.02 2
OHABA 1.72 1
POŞAGA 1.12 1
VALEA LUNGĂ 0.96 3
METEŞ 0.73 2
LUPŞA 0.71 2
SÂNTIMBRU 0.66 2
CIUGUD 0.61 2
NOŞLAC 0.55 1
CRICĂU 0.51 1
LOPADEA NOUĂ 0.4 1
ŞPRING 0.39 1
ŞUGAG 0.35 1
CETATEA DE BALTĂ 0.33 1
MIHALŢ 0.31 1
PIANU 0.28 1
GALDA DE JOS 0.23 1
ŞONA 0.23 1
SĂSCIORI 0.15 1
ALBAC 0 0
ALMAŞU MARE 0 0
ARIEŞENI 0 0
AVRAM IANCU 0 0
BERGHIN 0 0
BISTRA 0 0
BLANDIANA 0 0
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0 0
BUCIUM 0 0
CÂLNIC 0 0
CENADE 0 0
CERGĂU 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
CIURULEASA 0 0
CRĂCIUNELU DE JOS 0 0
CUT 0 0
DAIA ROMÂNĂ 0 0
DOŞTAT 0 0
FĂRĂU 0 0
GÂRBOVA 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
HOPÂRTA 0 0
HOREA 0 0
IGHIU 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
JIDVEI 0 0
LIVEZILE 0 0
LUNCA MUREŞULUI 0 0
MIRĂSLĂU 0 0
MOGOŞ 0 0
OCOLIŞ 0 0
POIANA VADULUI 0 0
PONOR 0 0
RĂDEŞTI 0 0
RÂMEŢ 0 0
ROŞIA DE SECAŞ 0 0
ROŞIA MONTANĂ 0 0
SĂLCIUA 0 0
SĂLIŞTEA 0 0
SÂNCEL 0 0
SCĂRIŞOARA 0 0
ŞIBOT 0 0
SOHODOL 0 0
STREMŢ 0 0
UNIREA 0 0
VADU MOŢILOR 0 0
VIDRA 0 0
VINŢU DE JOS 0 0

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Zeci de amenzi și mai multe dosare penale după acțiune organizată la Alba Iulia și satele învecinate. Ce au descoperit polițiștii

Publicat

Polițiștii din Alba Iulia au dat zeci de amenzi și au întocmit dosare penale în cadrul unei acţiuni cu efective suplimentare derulate marți, în municipiu şi pe raza localităţilor rurale arondate, cu scopul creşterii gradului de siguranţă publică.

Au fost controlate 70 de autovehicule şi au fost aplicate 51 de sancțiuni contravenţionale. Poliţiştii au identificat 5 persoane bănuite se săvârșirea de infracțiuni.

Vezi și Ce surpriză au avut polițiștii din Alba Iulia când au percheziționat casa unui bărbat de 69 de ani, care ar fi furat niște scule

Potrivit IPJ Alba, marți, 17 mai, Poliţia Municipiului Alba Iulia împreună cu Secţiile de Poliţie Rurală Galda de Jos şi Vinţu de Jos au organizat o acţiune cu efective suplimentare, în Alba Iulia şi în localităţile rurale arondate municipiului.

La acţiune au participat, în total, 27 de poliţişti de ordine publică, rutieră, investigaţii criminale și ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, care au fost sprijiniți de jandarmi.

Cu ocazia acestei acţiunii au fost controlate 70 de autovehicule și 17 societăți comerciale și au fost constatate 51 de abateri de natură contravenţională, din care 4 la Legea 61/1991 privind liniştea şi ordinea  publică şi 47 la OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Poliţiştii au reținut 4 permise de conducere și au identificat 5 persoane bănuite de comiterea de infracțiuni.

A fost efectuată o percheziție, iar o persoană, bănuită de furt, a fost reținută.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax