Inițiativă cetăţenească: Românii vor să schimbe legislația electorală. Care sunt principalele modificări cerute

Legislația electorală ar putea fi modificată la cererea unor români care au întocmit o inițiativă cetățenească, publicată de curând în Monitorul Oficial. Potrivit notei de fundamentare, inițiativa își propune să „încurajeze participarea oamenilor la vot prin îmbunătățirea ofertei politice, prin sporirea competitivității din cadrul sistemului de partide și din interiorul partidelor, prin micșorarea distanței dintre alegători și aleșii locali sau naționali și prin eficientizarea pârghiilor existente de participare a cetățenilor la viața politică“.

Principalele modificări cerute sunt:

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin

Revenirea la această modalitate, care a mai făcut obiectul unor proiecte legislative, este justificată de faptul că primarul trebuie să fie actorul politic cu cea mai mare legitimitate, or alegerea sa într-un singur tur de scrutin nu reflect interesele majorității, ci doar a unei mici părți a populației cu drept de vot.

“Un alt efect negativ al alegerii într-un singur tur este apariția unor tactici electorale care exclud grupuri sociale minoritare. Sunt candidați, mai ales primari în funcție, care decid să se adreseze doar grupului cel mai numeros, care le poate asigura primul loc în primul tur, ignorând problemele altor grupuri sociale”, se mai arată în inițiativa cetățenească.

Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri

Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri de la 1% la 0,1% din numărul alegătorilor înscriși pe liste, este motivată de faptul că se urmărește “eliminarea unor bariere artificiale din calea competitorilor mici din viața politică”.

Art. 54, alin (1), (2) și (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente se modifică și vor avea următorul cuprins:

“(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care depun la Biroul Electoral Central o listă de susținători cuprinzând un număr cel puțin egal cu 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate la alegerile precedente, pot depune liste de candidați în toate circumscripțiile electorale. În acest caz, prevederile art. 53 alin. (2) privind numărul exemplarelor originale și al copiilor listei susținătorilor se aplică în mod corespunzător.

(2) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de circumscripție, pot depune liste de candidați numai dacă acestea sunt susținute de un număr de alegători cel puțin egal cu 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate la alegerile precedente în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 500 de alegători.

(3) Candidații independenți trebuie să fie susținuți de un număr de alegători cel puțin egal cu 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate la alegerile precedente în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 500 de alegători.”

Eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale și europarlamentare

Existența unui număr mare de voturi neexprimate ar trebui să ne arate, conform iniţiativei, că “cetățenii preferă un spectru mai larg de opțiuni și nu limitarea la câteva formațiuni politice mari”.

Introducerea unui mecanism de alocare a mandatelor care să permită votul preferențial pe liste de partid (liste deschise)

Această schimbare este privită atât din perspectiva aleșilor, cât și a alegătorilor: “Din punctul de vedere al rolului reprezentativ pe care parlamentarii îl percep ca urmare a alegerilor, listele deschise pot genera rezultate mai bune decât un sistem uninominal, cu liste închise sau mixt. În același timp, listele deschise sporesc sentimentul de eficacitate pe care alegătorii îl asociază votului lor, prin faptul că aceștia au la îndemână mai multe opțiuni (atât partide, cât și persoane).”

Introducerea liste deschise va avea efecte asupra structurii buletinului de vot, exercitării votului, procesului de numărare, redactării proceselor verbale și atribuirea mandatelor.

Modificarea mecanismului de stabilire a numărului de parlamentari pentru diaspora

Se propune eliminarea dispozițiilor ce stabilesc expres numărul de mandate atribuit fiecărei circumscripții, respectiv a art. 5 alin. (6) și a anexei nr. 1, permițând astfel algoritmului de determinare a numărului de mandate atribuite fiecărei circumscripții, bazat pe norma de reprezentare la nivelul fiecărei circumscripții pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților, inclusiv pentru circumscripția 43, să producă efecte.

Art. 86 se modifică după cum urmează:

“(1) Pentru secțiile de votare din străinătate, dispozițiile prezentului capitol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condițiilor specifice privind organizarea secțiilor de votare în străinătate.

(2) În cadrul secțiilor de votare din străinătate vor putea vota, alături de cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate, și persoanele prevăzute la art. 83, alin. (41).

(3) Prin excepție de la dispozițiile generale, în cadrul secțiilor de votare din străinătate vor fi amplasate două urne suplimentare, una pentru Senat și una pentru Camera Deputaților, destinate persoanelor prevăzute la art. 83, alin. (41)”.

sursa: legestart.ro