INS: Numărul elevilor și studenților înmatriculați a crescut în anul școlar/universitar 2024–2025

Populația școlară din sistemul național de educație a crescut în anul școlar/universitar 2024-2025, comparativ cu anul precedent, arată datele Institutului Național de Statistică. 

Au fost 3,485 milioane de elevi și studenți, în creștere cu 19.100 comparativ cu anul precedent.

Astfel, comparativ cu anul 2023-2024, populația școlară a înregistrat cele mai semnificative creșteri în învățământul profesional (+3,9%) și învățământul superior (+4,4%).

Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2023-2024 a fost de 502.400 elevi și studenți, în scădere cu 0,5% comparativ cu anul precedent, scrie Agerpres.

Conform datelor INS, în anul școlar/universitar 2024-2025, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (45,6%), iar circa o treime în învățământul liceal (17,3%) și în educația timpurie (15,8%). Învățământul postliceal a fost cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,3%).

Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, circa jumătate (50,1%) au fost elevi și studenți de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,3%) au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul profesional și respectiv învățământul superior sunt nivelurile educaționale care au înregistrat cele mai importante creșteri ale populației școlare (+3.600 elevi, respectiv +24.000 studenți/cursanți).

Au scăzut înscrierile la învățământul primar, gimnazial și posliceal

Datele INS mai arată că învățământul primar și gimnazial, precum și cel postliceal, au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2024-2025 față de cel anterior (-8.200, respectiv -1.100).

Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,3%) în unitățile școlare publice.

Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (41,3%).

Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,7%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În ceea ce privește învățământul superior, în anul universitar 2024-2025 au fost înscrișir 568.600 studenți, din care 55,4% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (23,9% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,9% din totalul studenților).

Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2024-2025 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (55,5%), liceal (20,5%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (19,3%).

În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2024-2025 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.500 persoane), respectiv București-Ilfov (543.500 persoane).

Numărul elevilor și studenților înmatriculați a crescut: Cei mai mulți elevi, în învățământul primar și gimnazial din Sud-Muntenia

Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,0%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (având ponderea de 1,6%, respectiv de 1,5%).

În învățământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost în București-Ilfov (33,3%).

De asemenea, în anul școlar/universitar 2024-2025, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 251.900 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenți la un cadru didactic, potrivit agerpres.

Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educațional preuniversitar (83,0%), cât și defalcat pe nivelurile educaționale, astfel: antepreșcolar și preșcolar (99,7%), primar și gimnazial (82,2%), postliceal (74,6%), liceal (72,7%), respectiv profesional (67,1%).

Câți studenți au absolvit în anul școlar/universitar 2023-2024

Potrivit INS, în anul școlar/universitar 2023-2024 au absolvit 502.400 elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată).

Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.500, reprezentând 52,9%. Din totalul absolvenților, 83,8% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.

La sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit învățământul gimnazial 174.900 elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,6%). Ponderea băieților (51,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 60,4% din totalul absolvenților din acest nivel.

În profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,6% pentru fiecare în parte).

În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit 149.900 elevi, mai mult cu 4,5% comparativ cu anul școlar anterior.

Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență – program de zi (87,3%).

„Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,2% din totalul absolvenților), 38,2% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională”, se precizează în comunicatul INS.

Câți studenți s-au prezentat la examenul de bacalaureat în 2024

În privința examenului de bacalaureat, statistica arată că s-au prezentat 136.600 absolvenți, din care 123.300 proveniți din promoția anului 2024 (90,3%). Au fost declarate reușite 108.500 persoane (79,4%), din care 103.600 persoane (84,1%) din promoția anului 2024.

În învățământul profesional au absolvit 20.300 elevi, din care 97,3% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public, iar în învățământul postliceal au absolvit 30.200 elevi, din care 58,6% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.

În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 127.100 studenți. Studentele au reprezentat 59,0% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă.

Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (25,6%), inginerie, prelucrare și construcții (17,1%), respectiv sănătate și asistență socială (12,3%).

În ceea ce privește rata abandonului în anul școlar 2023/2024, aceasta a înregistrat următoarele valori: 0,9% în învățământul liceal și profesional, 1% în învățământul primar, respectiv 1,0% în învățământul gimnazial.

În anul 2022, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație au fost asigurate în cea mai mare măsură (94,2%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (93,2%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,8%).