Interdicția privind achiziționarea, instalarea și utilizarea programelor informatice de securitate provenite din Rusia ar putea fi prelungită până la 31 decembrie 2035 pentru instituțiile publice din România. Senatul a adoptat luni, 26 octombrie 2026, un proiect de lege care extinde cu nouă ani restricțiile introduse în 2022, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Măsura ar urma să se aplice inclusiv instituțiilor administrației publice locale, însă proiectul trebuie să fie votat și de Camera Deputaților pentru a deveni lege.

Publicitate

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat cu 104 voturi pentru și unul împotrivă și modifică articolul 3 din Legea nr. 354/2022 privind protecția sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice, potrivit Agerpres.

Legislația actuală prevede aplicarea interdicției până la 31 decembrie 2026. Parlamentarii propun extinderea termenului până la sfârșitul anului 2035, pentru a preveni revenirea în infrastructura informatică a instituțiilor publice a produselor de securitate cibernetică provenite din Rusia sau de la furnizori aflați sub control rusesc.

Publicitate
Legal for YOUth Teads 300x250

Proiectul este înregistrat la Senat cu numărul L572/2026 și a fost inițiat de parlamentari din mai multe formațiuni politice, printre care PSD, PNL, USR și AUR.

Ce programe informatice din Rusia sunt interzise în instituțiile publice

Legea nr. 354/2022, adoptată în decembrie 2022, interzice autorităților și instituțiilor publice achiziționarea, instalarea și utilizarea anumitor categorii de produse și servicii software destinate securității informatice, provenite direct sau indirect din Federația Rusă.

Potrivit articolului 2 din lege, restricțiile vizează:

Publicitate
  • programe pentru securitatea dispozitivelor și a echipamentelor informatice
  • aplicații și programe antivirus
  • soluții antimalware și firewall pentru aplicații web, inclusiv servicii firewall furnizate prin cloud
  • servicii și soluții de tip VPN, respectiv rețele virtuale private
  • sisteme de detectare și răspuns la amenințările informatice de pe dispozitivele utilizatorilor.

Interdicția nu se limitează la produsele realizate efectiv pe teritoriul Rusiei. Ea poate viza și companii aflate sub control direct sau indirect rusesc, în condițiile stabilite de lege.

Legea nu interzice în mod general orice program software de origine rusă, ci categoriile de produse și servicii de securitate informatică prevăzute expres de actul normativ.

Interdicția se aplică și primăriilor, consiliilor locale și instituțiilor publice din Alba

Prevederile Legii nr. 354/2022 se adresează autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local.

Prin urmare, restricțiile sunt relevante și pentru administrația publică din județul Alba, inclusiv pentru primării, consilii locale, Consiliul Județean și alte instituții publice care utilizează sisteme informatice pentru desfășurarea activității.

Publicitate

Legea urmărește protejarea rețelelor și a informațiilor gestionate de instituțiile statului împotriva amenințărilor cibernetice, inclusiv a celor care ar putea afecta serviciile publice.

Actul normativ cuprinde și prevederi referitoare la sistemele informatice care gestionează informații clasificate, cu excepțiile stabilite expres pentru anumite autorități și instituții cu atribuții în domeniul securității naționale, apărării și ordinii publice.

De ce vor parlamentarii prelungirea interdicției până în 2035

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că amenințările cibernetice care au determinat adoptarea legii în 2022 continuă să existe și justifică menținerea restricțiilor pentru încă nouă ani.

Aceștia atrag atenția că, fără o modificare legislativă, interdicția ar expira la 31 decembrie 2026, ceea ce ar permite din nou utilizarea produselor vizate de lege în sistemele informatice ale autorităților publice.

Potrivit parlamentarilor, stabilirea termenului de 31 decembrie 2035 ar asigura o perioadă mai lungă de protecție și predictibilitate pentru instituțiile care trebuie să își organizeze achizițiile de soluții de securitate informatică.

Publicitate

Proiectul a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din Senat a întocmit, de asemenea, un raport favorabil.

Amenzi de până la 200.000 de lei pentru încălcarea interdicției

Legea nr. 354/2022 stabilește deja sancțiuni pentru autoritățile și instituțiile publice care încalcă restricțiile.

Potrivit articolului 4, achiziționarea, instalarea sau utilizarea produselor interzise, precum și nerespectarea obligațiilor legale de dezinstalare ori deconectare, constituie contravenții.

Amenzile prevăzute de lege sunt cuprinse între 50.000 și 200.000 de lei.

Propunerea adoptată de Senat modifică termenul de aplicare a interdicției, nu cuantumul acestor amenzi.

În cazul adoptării definitive, regimul sancționator existent ar continua să se aplice și în perioada prelungită.

Cine stabilește lista produselor și serviciilor software interzise

Legea prevede un mecanism instituțional pentru identificarea produselor și serviciilor de securitate informatică vizate de restricții.

Printre instituțiile care pot contribui la identificarea acestora se numără Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul Român de Informații (SRI), Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Publicitate

Conform cadrului legal, lista produselor și furnizorilor interziși este stabilită prin ordin ministerial și poate fi actualizată periodic, în funcție de informațiile și evaluările autorităților competente.

Astfel, aplicarea interdicției se raportează la criteriile și listele prevăzute de legislație, nu exclusiv la denumirea comercială sau la țara în care este înregistrat un produs.

Când ar urma să intre în vigoare prelungirea interdicției

Proiectul L572/2026 a fost adoptat de Senat luni, 26 octombrie 2026, cu 104 voturi pentru și unul împotrivă.

Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților este forul decizional.

Pentru ca interdicția să fie prelungită până la 31 decembrie 2035, proiectul trebuie să fie adoptat de Camera Deputaților, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.

Până la finalizarea procedurii legislative, termenul prevăzut de legea în vigoare rămâne 31 decembrie 2026.