Insuficienţa renală cronică. Medicul Ionuț Nistor: Sunt cel puţin trei terapii. Important este să fie diagnosticată la timp

Insuficienţa renală cronică, cunoscută sub numele de boală cronică de rinichi, reprezintă o problemă semnificativă asupra căreia medicii trag un semnal de alarmă.

”Este foarte important să fie diagnosticată la timp” – spun medicii, care transmit că pentru prevenţie primul lucru pe care îl putem face este să intrăm într-un program de screening naţional.

Din 2006, în a doua zi de joi din luna martie este marcată Ziua Mondială a Rinichiului. Anul acesta, campania se derulează sub titulatura „Sănătatea rinichilor pentru toţi”.

Campania vizează avansarea accesului echitabil la îngrijire şi la administrarea optimă a medicamentelor, având în vedere că boala cronică de rinichi este o afecţiune secundară a unor alte boli care ne afectează, precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.

Şi vârsta are un rol important în ceea ce priveşte starea de sănătate. Statisticile arată că la persoanele de peste 50 de ani sunt frecvente bolile cardiovasculare, dar şi cele renale, precum litiaza renală, hipertrofia prostatei, dar şi bolile sistemice precum lupusul eritematos.

Medicul specialist Ionuţ Nistor a declarat, pentru Agerpres, că în ultimii ani au fost îmbunătăţite multe aspecte în ceea ce priveşte persoanele cu boală cronică renală.

• Printre aceste îmbunătățirei putem aminti analizele medicale de rutină, tratament sau diagnosticarea precoce, care se poate face în stadii incipiente în orice zonă din România.

„Pentru prevenţie primul lucru pe care îl putem face este să intrăm într-un program de screening naţional.

Asta înseamnă să îţi fie dozat dintr-o probă de urină o analiză numită sumar de urină. Această analiză se poate face la orice laborator din ţară sau chiar în cabinetul medicului de familie.

Screeningul înseamnă să faci analize la toţi pacienţii adulţi, indiferent dacă au probleme sau nu cu rinichii.

A doua posibilitate de analiză se poate face printr-o probă de sânge, pentru uree şi creatinină, care, la fel, se poate face la orice laborator din ţară.

Aceste analize ne arată la rândul lor dacă sunt complicaţii la nivelul rinichilor.

Pentru a putea fi mai ţintit acest screening, pacientul cu risc de boală cronică renală trebuie îndrumat spre evaluare de medicul de familie sau de cei din ambulatoriu”, a declarat, pentru Agerpres, conf. univ. dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog.

În ultimele decenii s-au făcut mari eforturi pentru găsirea unor tratamente cât mai adecvate şi mai ieftine pentru cei cu boală cronică renală, dar s-au avut în vedere şi pregătirea şi furnizarea de terapii de înlocuire a rinichilor.

„Din fericire, avem soluţii alternative. Ultimii trei ani au fost foarte productivi şi dătători de speranţă pentru că sunt cel puţin trei terapii.

Unele dintre ele au fost gândite ca terapii adresate iniţial pacienţilor cu diabet zaharat şi care s-au dovedit a fi extrem de eficiente pentru a încetini progresia bolilor cronice în aşa fel încât pacienţii să nu mai ajungă la dializă sau să ajungă mult mai târziu.

Din acest punct de vedere este foarte important să poţi diagnostica la timp. Dacă reuşeşti să faci un diagnostic precoce, cât mai devreme, reuşeşti să impui tratamentul acesta de încetinire şi care ar putea prelungi foarte mult speranţa de viaţă a rinichilor şi astfel momentul dializei sau transplantului să fie cât mai îndepărtat”, a mai spus conf. univ. dr. Ionuţ Nistor.

Dializa şi transplantul renal au devenit tot mai frecvent utilizate pentru salvarea bolnavilor cu boală cronică renală.

Cu toate acestea, astfel de tratamente implică costuri mari, mai ales costuri în privinţa ecologiei mediului. Spre exemplu, pentru dializa unui pacient cu boală cronică renală este nevoie de un consum foarte mare de apă.

Insuficienţa renală cronică, riscuri să dezvolți probleme cardiovasculare

„Dializa şi transplantul renal sunt asociate unui cost mare pentru sistemul de sănătate, dar nu este principala problemă.

Dacă eşti diagnosticat cu boală cronică de rinichi riscul mai mare este reprezentat de dezvoltarea unor complicaţii cardiovasculare decât să ai nevoie de dializă.

Acest lucru se întâmplă deoarece boala progresează, iar o parte dintre pacienţii cu boală cronică renală ajung la dializă sau transplant.

Trebuie să menţionăm că foarte mulţi dintre aceşti pacienţi în faza incipientă a bolii cronice renale – circa 70-80% – nu ajung să aibă nevoie de dializă pentru că mortalitatea cardiovasculară este foarte mare.

Studiile făcute până acum arată că riscul de deces este de trei ori mai mare”, a explicat medicul.

Se estimează că la nivel mondial boala cronică de rinichi afectează mai mult de 850 de milioane de oameni.

În 2019 au fost înregistrate 3,1 milioane de decese din cauza acestei afecţiuni. Statisticile arată că boala cronică de rinichi este una dintre principalele cauze de deces asociate bolilor cronice.

La nivel naţional nu se ştie care este numărul real al persoanelor care au boală cronică de rinichi. În acest sens, medicul Ionuţ Nistor menţionează importanţa studiilor care ar trebui făcute la nivelul întregii ţări.

„Studii făcute pe un eşantion reprezentativ de populaţie, pentru a şti exact care este realitatea.

De exemplu, dacă mă întreabă cineva acum câtă populaţie din România suferă de boală cronică de rinichi, nu pot răspunde exact, în baza studiilor făcute în România. Asta întrucât studiile epidemiologice lipsesc”, mai spune medicul nefrolog.

El subliniază, de asemenea, importanţa registrelor naţionale în cazul bolnavilor cu boală cronică.

„Cred că ceea ce ne-ar putea ajuta şi ne-ar fi extrem de util ar fi registrele naţionale în care să introducem datele acestor pacienţi aflaţi sub supraveghere medicală pentru bolile cronice. Nu mă refer neapărat la bolile cronice de rinichi.

Astfel de registre ar fi foarte utile atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Societăţii Române de Nefrologie sau Ministerului Sănătăţii, pentru a putea identifica soluţii care să îmbunătăţească supravieţuirea bolnavilor, dar şi să înjumătăţească costurile de spitalizare şi de tratament”, a încheiat medicul Ionuţ Nistor.

Foto: Arhivă