Ioan Dîrzu, deputat PSD de Alba: Interzicerea părăsirii perimetrului şcolii, prevăzută de OMEN 4742, se traduce în lipsire de libertate, pentru elevi

Deputatul PSD de Alba Ioan Dîrzu susţine libertatea individuală a elevilor din România, adresându-se ministrului Educaţiei Naţionale, Liviu Marian Pop, privind cazurile în care aceştia nu sunt lăsaţi să iasă din perimetrele unităţilor şcolare, pe perioada cursurilor. Consideră că aceste situaţii sunt, de fapt, lipsire de libertate, infracţiune prevăzută de Codul de procedură penală.

“Libertatea individuală a persoanei are o valoare constituţională consacrată în art. 23 din Constituţia României şi vizează libertatea fizică a persoanei, dreptul său de a se putea mişca liber, de a avea o conduită dorită şi, totodată, de a nu fi lipsită de libertate decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Conform aceluiaşi articol şi în acord cu jurisprudenta Curţii Constituţionale a României (DCC nr. 21/2005 şi DCC 60/1994), în România, o persoană nu poate fi lipsită de libertate decât dacă cazurile şi procedurile prin care libertatea individului este grevată sunt prevăzute de lege.

În România, există un număr alarmant de unităţi de învăţământ care nu permit ieşirea elevilor din unitate, pe perioada cursurilor. Motivarea directorilor de unităţi de învăţământ care dispun o astfel de măsură este legată de protecţia elevilor minori în faţa unor riscuri care pot duce la vătămarea corporală şi care produs un atentat la siguranţa minorului. Chiar dacă motivele sunt temeinice, ele nu sunt şi legale, deoarece <închiderea şcolii> este, în fapt şi în drept, o măsură de lipsire de libertate în mod ilegal a persoanei.

Vă rog să analizaţi oportunitatea abrogării literei k a art. 15 din Ordinul ministrului nr. 4742/10.08.2016 pentru aprobarea Statutului Elevului, pentru că instituţionalizează săvârşirea de lipsire de libertate, prevăzută la art. 205 Cod Penal: Lipsirea de libertate în mod ilegal (1) Lipsirea de libertate a unei persone în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 1 ani. (2) Se consideră lipsire de libertate şi răpirea unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa ori de a se apăra. (3) Dacă fapta este săvârşită: a) de către o persoană înarmată; b) asupra unui minor; c) punând în pericol sănătatea sau viaţa victimei, pedeapsa este închisoarea cuprinsă între 3 şi 10 ani. (4) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (5) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin (1)-(3) se pedepseşte.

Apreciez că interzicerea “părăsirii perimetrului unităţii de învăţământ” se traduce cu lipsirea de libertate de a ieşi din perimetrul unităţii de învăţământ. Această lipsire / interzicere de libertate este legală doar în condiţiile legii, iar legea actuală prevede strict cazurile în care se efectuează lipsirea de libertate. O persoană poate fi lipsită de libertate, în mod legal, în următoarele cazuri prevăzute de lege:

– în condiţiile art. 202 Cod de procedură penală: Art. 202 Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive. (1) Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni. (2) Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menţinută dacă există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale. (3) Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia. (4) Măsurile preventive sunt: a) reţinerea; b) controlul judiciar; c) controlul judiciar pe cauţiune; d) arestul la domiciliu; e) arestarea preventivă.

– în urma unei condamnări cu pedeapsă privativă de libertate, prevăzute în Codul de procedură penală.

Constat că, calitatea de elev, indiferent de vârstă, nu coincide cu cazurile pentru care lipsirea de libertate se poate face în mod legal. De aceea, susţin că actuala prevedere instituţionalizează o formă ilegală de lipsire de libertate şi de aceea trebuie eliminată dintr-un ordin de ministru, ordin ce nu poate substitui cadrul legal oferit de legea penală şi care nici nu organizează şi reglementează instrucţia penală.

Referitor la argumentul legat de calitatea de minor a elevului, în scopul ocrotirii sale, acesta nu se justifică, deoarece lipsirea de libertate nu este condiţionată de existenţa capacităţii depline de exerciţiu a persoanei, ci strict de cazurile prevăzute expres de legea penală. Cel mult, lipsirea de libertate pe parcursul cursurilor a elevului minor fără capacitate de exerciţiu se poate face dacă (1) norma va fi reglementată prin lege şi (2) clauza va fi stipulată în contractul educaţional semnat între şcoală şi părinte / tutore legal. Pentru elevii minori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, măsura nu se justifică sub nicio formă, deoarece aceştia deţin capacitatea de a-şi exercita drepturile civile şi de a-şi angaja obligaţii corelative”, scrie Ioan Dîrzu, în textul adresei către ministrul Educaţiei Naţionale.

În acest context, deputatul de Alba a solicitat ministrului să-i răspundă următoarelor întrebări:

Câte unităţi de învăţământ preuniversitar din România nu permit, în prezent, ieşirea elevilor din unitate pe perioada desfăşurării cursurilor?

Ce măsuri veţi dispune împotriva practicilor de lipsire de libertate în mod ilegal a elevilor?

Care este poziţia Ministerului Educaţiei Naţionale referitoare la ilegalitatea art. 15 lit. k din Ordinul ministrului nr. 4742/10.08.2016 pentru aprobarea Statutului Elevului, ordin emis de guvernul tehnocrat în 2016?

Ce alte metode de garantare a siguranţei în şcoli pentru elevii minori, fără capacitate de exerciţiu, doriţi să implementaţi, altele decât închiderea unităţii de învăţământ şi lipsirea de libertate în mod ilegal a elevilor?

Consideraţi oportună intervenţia Parlamentului României, pe cale legislativă, de a reglementa noi măsuri privind siguranţa în şcoală?