Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Istoria oraşului Alba Iulia, prin restaurante şi hoteluri. Viața socială a localnicilor în urmă cu 200 de ani


Publicat

Adalbert Cserni

Adalbert Cserni

Blamate de moralişti, restaurantele şi hotelurile sunt totuşi locurile unde se desfăşoară o bună parte din viaţa publică a unui oraş. Dimitrie Gusti, notoriul sociolog interbelic, a inclus „cârciuma” în sistemul său teoretic, considerând-o o unitate socială, alături de moară, şcoală, primărie şi chiar de biserică. El vedea în cârciumă nu atât locul irosirii banilor pe băutură, cât pe cel în care oamenii află noutăţile şi încheie relaţii de tot felul, se arată într-un material scris de expertul în reconstituiri istorice, Valer Moga.

„Pentru Alba Iulia, povestea poate pătrunde adânc, în timp. Cu certitudine a existat aici, cu veacuri în urmă, cel puţin un han cu staţie de poştalion.

Noi nu vom merge însă atât de departe, ci ne vom limita căutarea la ultimele două veacuri încheiate. Se ştie că din secolul al XVIII-lea, au existat la Alba Iulia două zone urbane cu o viaţă distinctă. Este vorba, pe de o parte de Cetate, de cealaltă parte de oraşul de jos, cu o populaţie preponderent românească, dar din care nu au lipsit evreii, maghiarii şi germanii.

Publicul unui restaurant din Cetate era alcătuit, aşa cum lesne se poate imagina, în principal din militari. Memoria fotografică ne aduce în faţa ochilor un local cu un nume pitoresc, „Galambovendéglő”, restaurantul „La porumbelul”, care nu poate să nu ne evoce un caz şi mai excentric: cârciuma pragheză „U Kaliha” (La Potirul), făcută celebră de „bravul soldat Švejk”, personajul scriitorului ceh Jaroslav Hašek. Dacă „La Porumbelul” din Cetatea Alba Iulia ne apare în fotografia de la 1900 cam trecut de perioada sa de glorie, „U Kaliha” a devenit după 1990 o berărie de lux în care nu oricine îşi poate permite să intre.

20_05„Galambovendéglő” pare un local frecventat mai degrabă de soldaţii de rând. Corpul ofiţeresc al Cetăţii a avut iniţial la îndemână pentru petrecerea timpului liber un modest chioşc situat vizavi de pavilionul de locuinţe militare – celebrul Babilon. Dar de la 1900, ofiţerilor li s-a pus la dispoziţie un local situat la înălţimea prestigiului lor de corp de elită. Este vorba de cazinoul militar, înălţat pe locul fostului chioşc. Fără a excela printr-un stil arhitectonic bine definit, noul local avea în centrul său o sală cu dimensiuni generoase în care se desfăşurau marile ceremonii şi aniversări, revelioanele la care participau ofiţerii cu soţiile lor. Cazinoul militar mai cuprindea, dispuse pe două niveluri, numeroase săli în care se putea juca biliard sau cărţi, în care se putea fuma, consuma o băutură sau o cafea. Nu greşim, sper, dacă ne gândim că una dintre săli adăpostea o bibliotecă.

La 1 decembrie 1918, cazinoul militar din Alba Iulia a oferit, prin sala sa de ceremonii, spaţiul cel mai potrivit pentru desfăşurarea Marii Adunări Naţionale şi care a devenit, de atunci, Sala Unirii.

În oraşul de jos, în cartierul Lipoveni, s-a desfăşurat pe la sfârşitul veacului al XIX-lea o experienţă de viaţă comunitară pe care, în lipsa documentelor, am fi crezut-o imposibilă. Este vorba de cârciuma lui Julanu. Numele localului provine de la cel al cârciumarului, Iuliu Cricovean, pe care localnicii nu şi-au prea bătut capul să-l pronunţe corect. Cârciuma avea o sală mare pentru jocuri populare şi pentru teatru ţărănesc, o încăpere cu ziare româneşti, unde se adunau cei cu ştiinţă de carte, de asemenea, o popicărie. Documentul nici nu vorbeşte în primul rând de sala în care, în zilele de sărbătoare, unii dintre localnici se adunau la discuţii şi la un pahar de băutură. Curatorii bisericii ortodoxe din Lipoveni (ţărani înstăriţi, meseriaşi, învăţătorul confesional), în frunte cu protopopul Nicolae Ivan, viitorul episcop al Clujului, ar fi putut închide cârciuma din motive de moralitate. Dar au preferat s-o frecventeze, să vegheze asupra ei şi s-o îndrume spre condiţia de „club ţărănesc”, dacă se poate vorbi de aşa ceva.

20_04În centrul oraşului îşi desfăşura activitatea un alt local, pe care putem să-l numim şi instituţie, cazinoul civil, numit şi reduta oraşului. Clădit într-o primă fază la 1839, a fost reamenajat în mai multe etape şi era administrat de primărie. Cazinoul avea un public mai bine situat social, alcătuit în general din maghiari, fără să fie însă exclusivist din punct de vedere etnic. Accesul în cazinou era permis numai celor care-şi plăteau taxa de membru. Pe lângă sălile cu mese de biliard şi jocuri de societate, cazinoul avea o colecţie de 1600 de cărţi care, multă vreme, a fost singura bibliotecă publică a oraşului. Pentru cei din afară, reduta avea un salon de restaurant şi o grădină de vară deschisă spre parcul oraşului, care o înconjura.

Cazinoul civil găzduia adesea reprezentaţii muzicale şi teatrale. Poate nu este lipsit de interes faptul că în spaţiile sale şi-au ţinut spectacolele, şi înaintea Primului Război Mondial, trupe dramatice din România. Aşa s-a întâmplat, spre pildă, în 1913, când Victor Antonescu, o legendă a scenei româneşti, şi-a făcut acolo prezenţa pentru prima dată, însoţit de actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti. vÎn 1921, cu prilejul pregătirilor pentru încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia, eveniment care avea să se desfăşoare în anul următor, cazinoul civil a fost reamenajat, adăugându-i-se, în principal, o sală de spectacole cu 400 de locuri. A fost cunoscut în continuare sub numele de Sala Caragiale, dar din acest moment, destinul său pătrunde în altă poveste.

Istoria hotelurilor din Alba Iulia este marcată, la începuturile sale, de nume celebre. Axente Sever, fost prefect al revoluţiei române de la 1848 din Transilvania, s-a stabilit un timp la Cricău, lângă Alba Iulia, unde a luat în arendă o moşie a statului. Din dorinţa de a-şi rotunji veniturile, într-o perioadă în care situaţia sa materială nu era strălucită, Axente Sever şi-a înfiinţat un hotel la Alba Iulia. Să nu ne închipuim că era vorba de un edificiu mare, etajat. El cumpărase sau închiriase o clădire potrivită, cu câteva camere, în care îi găzduia pe cei care stăteau de azi pe mâine în oraş. În 1874, a avut satisfacţia de a-i oferi ospitalitate în hotelul său marelui istoric Bogdan Petriceicu Hasdeu, al cărui turneu documentar prin Transilvania cuprindea şi colecţiile Bibliotecii Batthyaneum.

Cam în acelaşi timp au fost înălţate în Alba Iulia două stabilimente care îşi meritau denumirea de hoteluri, fără a impresiona totuşi prin dimensiuni.

Primul era situat pe Sétány utcza (strada Promenadei), numită din 1922 strada General Constantin Coandă, iar astăzi, spre derutarea celor mai mulţi dintre trecători, Frédéric Mistral. Este vorba de Hotelul Europa, care se înfăţişa în vremurile sale bune ca o bijuterie arhitectonică a neogoticului transilvănean. Clădirea sa a fost înălţată pe locul Hanului „La Istrătoaie”, unde a tras Mihai Eminescu în august 1866, când a venit la Alba Iulia pentru a participa la adunarea generală a „Astrei”.

Rolul său nu a fost doar acela de a oferi loc de odihnă călătorilor. Ca şi reduta oraşului, situată vizavi, în parc, salonul Hotelului Europa, ca şi cele ale Hotelului Hungaria, au găzduit adesea conferinţe, reprezentaţii muzicale şi teatrale. De prin anii 20, în Hotel Europa se afla sediul comitetului judeţean Alba al Partidului Naţional Liberal, nu departe de locuinţa preşedintelui acestuia, avocatul Camil Velican.

Care să fi fost cauza pentru care destinaţia de hotel a edificiului nu a durat? În anii celui de-al Doilea Război Mondial, acolo îşi avea sediul Chestura Poliţiei. După război s-au instalat în acelaşi loc prăvălii şi birouri. Prin 1960, hazardul furiei demolărilor comuniste, care abia se prefigura, s-a îndreptat spre delicata structură a Hotelului Europa.

Pe latura vestică a zonei denumite Hunyaditér (Piaţa Huniade), azi Piaţa Iuliu Maniu, a fost înălţată în 1887 cea mai impozantă clădire de până atunci din oraşul de jos. Este vorba de Hotelul Hungaria, expresie arhitectonică reuşită a stilului neoclasic. Restaurantul hotelului cuprindea salonul mare, cafeneaua şi sala oglinzilor, spaţiu mai elegant rezervat persoanelor şi evenimentelor mai speciale.

Momentul în care existenţa Hotelului Hungaria s-a intersectat cu istoria mare a fost ziua de 30 noiembrie 1918. Aici şi-a stabilit sediul Comisia de verificare a Marii Adunări Naţionale, care a validat credenţionalele (mandatele) deputaţilor. În salonul hotelului a avut loc, tot la 30 noiembrie, conferinţa la care au participat lideri ai celor două grupări politice româneşti, Partidul Naţional Român şi Partidul Social Democrat, care au ajuns, în urma unor dezbateri aprinse, la forma general-acceptată a Rezoluţiei Unirii, care a fost votată a doua zi, la 1 decembrie 1918.

Aşa cum alături, la Europa, se întruneau liberalii, Hotelul Hungaria, devenit Hotel Dacia, a fost locul în care îşi ţinea adunările comitetul judeţean Alba al Partidului Naţional Român, din 1926 al Partidului Naţional Ţărănesc, prezidat de avocatul Ioan C. Pop.

Într-o zi tristă a anului 1988, hotelul, care purta acum numele de Apulum, a fost demolat. Comuniştii români, cei din capitală şi cei din Alba Iulia, au dovedit că pot să radă de pe faţa pământului fără remuşcări un monument al Unirii, eveniment pe care, de altfel, nu osteneau să-l aniverseze şi să-l preamărească”. (V.M.)

Material realizat de Valer Moga – expert în reconstituiri istorice – pentru edu.kindergraff.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Pp

    duminică, 20.05.2018 at 17:13

    Interesant articol!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Patru din zece români și-au redus consumul de carne. Câți spun că țin post. Studiu

Publicat

Patru din zece români spun că și-au redus consumul de carne în ultimele 12 luni, iar 61% dintre aceştia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post, potrivit unui studiu.

92% din consumatorii de carne consumă carne de două ori pe săptămâna, cel puţin. Cu toate acestea, nu sunt puţini nici cei care susţin că şi-au redus consumul de carne în ultimul an (39%).

“Dacă ne uităm în meniul consumat în ultimele 4 săptămâni, descoperim că tinerii de până în 24 de ani consumă în măsură mai mare decât celelalte categorii de vârstă mezeluri vegetale sau înlocuitori de carne – şi asta nu ca opţiune pentru a posti. Este posibil că acest lucru să ne semnalizeze un trend pe care producătorii de carne l-ar putea capitaliza pentru a nu pierde legătura, pe termen mediu şi lung, cu aceşti potenţiali consumatori”, declară Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ România.

Şi pentru că se apropie Postul Paştelui, tot din studiu aflăm că 36% din respondenţi susţin că ţin post din când în când, iar 61% dintre aceştia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post.

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Când începe cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

9 din 10 români cumpără carne cel puţin o dată pe săptămână.

Tinerii cumpără carne cu o frecvenţa mai mare comparativ cu cei mai în vârstă. La cea mai recentă achiziţie, 87% dintre cumpărătorii de carne declara că au cumpărat carne neprocesată în timp ce 36% au au optat pentru mezeluri. Diferenţa dintre cele două categorii de carne este mai vizibilă în rândul celor mai în vârstă (45-59 de ani).

91% dintre aceştia au optat pentru carne neprocesată la ultima cumpărătură, pe când doar 33% pentru mezeluri.

Preferinţele faţă de tipul de carne variază tot în funcţie de vârstă. Există o probabilitate mai mare ca cei tineri să cumpere carne din pui (79% din cumpărătorii de 18 – 24 de ani) în timp ce categoria celor mai în vârstă să aleagă mai des carne de porc (72% din cumpărătorii de 45-59 de ani).

În ceea ce priveşte capacitatea de a influenţa alegerea magazinului, carnea neprocesata este în top, 67% dintre cumpărători spunând că acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde să meargă la cumpărături.

Carnea gătită în casă este consumată cel mai des (75%) şi pare că ocupă un loc central în meniul zilnic al românilor. Originea locală inspiră calitate ridicată în categoria “food”, în general, şi în legătură cu carnea în special.

Studiul s-a desfăşurat online, în perioada octombrie- noiembrie 2020. Eşantionul cuprinde 1000 de respondenţi, utilizatori de internet, din mediul urban, cu vârstă cuprinsă între 18-59 de ani.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 81 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența în municipii, orașe și comune din județ

Publicat

În ultimele 24 de ore, în județul Alba au fost înregistrate 81 de cazuri noi COVID-19, potrivit datelor transmise de DSP Alba miercuri, 3 martie.

De la începutul pandemiei, 15.831 de persoane au fost confirmate pozitiv în județul Alba. Dintre acestea, 14412 de persoane au fost declarate vindecate. De asemenea s-au înregistrat 425 decese.

Marți, în Alba au fost prelucrat 744 probe (387 la SJU si 357 la DSP). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 172979.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (54 cazuri noi)

Alba Iulia – 25

Aiud – 10

Sebeș – 6

Blaj – 4

Cugir – 4

Ocna Mureș – 4

Câmpeni – 1

Rural (27 cazuri noi)

Ighiu – 3

Lunca Mureșului – 3

Mihalț – 3

Unirea – 3

Valea Lungă – 3

Șona – 2

Șugag – 2

Cricău – 1

Doștat – 1

Jidvei – 1

Pianu – 1

Rădești – 1

Sâncel – 1

Șibot – 1

Vințu de Jos – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba (17 februarie – 2 martie) 2,35 (anterior 2,38).

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19:

Alba Iulia – 417 cazuri – 5,45 (anterior 5,58)

Teiuș – 18 cazuri – 2,48 (anterior 3,16)

Sebeș – 100 cazuri – 3,04 (anterior 3,34)

Aiud – 38 cazuri – 1,49 (anterior 1,46)

Cugir – 31 cazuri – 1,20 (anterior 1,28)

Ocna Mureș – 19 cazuri – 1,36 (anterior 1,14)

Blaj – 26 cazuri – 1,25 (anterior 1,30)

Abrud – 5 cazuri – 0,95 (anterior 0,95)

Câmpeni – 5 cazuri – 0,67 (anterior 0,54)

Baia de Arieș – 1 caz – 0,26 (anterior 0,52)

Zlatna – 3 cazuri – 0,38 (anterior 0,38)

Mediul rural:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19

Șpring – 30 cazuri – 11,39 (anterior 11,39)

Mihalț – 23 cazuri – 7,02 (anterior 6,11)

Ponor – 4 cazuri – 5,86 (anterior 5,86)

Doștat – 4 cazuri – 3,91 (anterior 2,93)

Unirea – 15 cazuri – 3,04 (anterior 2,43)

Crăciunelu de Jos – 6 cazuri – 2,80 (anterior 2,80)

Lunca Mureșului – 7 cazuri – 2,71 (anterior 1,93)

Berghin – 5 cazuri – 2,61 (anterior 2,61)

Valea Lungă – 8 cazuri – 2,52 (anterior 1,58)

Pianu – 9 cazuri – 2,51 (anterior 2,23)

Cricău – 5 cazuri – 2,49 (anterior 2,49)

Livezile – 3 cazuri – 2,46 (anterior 2,46)

Livezile – 3 cazuri – 2,46 (anterior 2,46)

Ciugud – 8 cazuri – 2,45 (anterior 2,76)

Rădești – 3 cazuri – 2,30 (anterior 2,30)

Lopadea Nouă – 6 cazuri – 2,29 (anterior 2,29)

Șibot – 5 cazuri – 2,05 (anterior 2,05)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Apel al autorităților: Persoanele care nu pot ajunge să facă vaccinul, să anunțe. Nici o doză nu trebuie irosită

Publicat

Andrei Baciu, vicepreşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare, a declarat că dozele de vaccin sunt limitate și nu trebuie irosite. De aceea, persoanele care nu se pot prezenta la centrele de vaccinare când sunt programate, sunt rugate să anunțe acest lucru.

Potrivit procedurilor, dacă rămân doze de vaccin împotriva Covid-19 care nu sunt folosite, personalul din centrele de vaccinare trebuie să sune persoane programate în zilele următoare.

Prioritate trebuie să aibă, însă, persoanele vulnerabile, care sunt imunizate în etapa a II-a a campaniei de vaccinare, a declarat Andrei Baciu.

„Cred că în fiecare centru de vaccinare s-a întâmplat o astfel de situație. Știm ce trebuie să facem, apelăm pe cineva de-a doua zi. Nu vrem să aruncăm doze sub nicio formă”, a spus acesta.

Astfel, persoanele care nu se pot prezenta în ziua și la ora la care au fost programate la vaccinare pot suna la call center, la numărul 021.414.442. Acestea vor fi, de asemenea, reprogramate.

Sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Școala Gimnazială din Abrud va fi reabilitată și modernizată. Proiectul tehnic, lansat la licitație. LISTA lucrărilor propuse

Publicat

Corpul principal al Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” din Abrud va fi reabilitat și modernizat. De asemenea, se propune construirea unei anexe și a unui depozit de lemn, dar și amenajarea unui teren de sport și a incintei. Primăria Abrud a lansat miercuri o licitație pentru realizarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție.

Primăria Abrud a lansat miercuri, 3 martie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o licitație pentru realizarea proiectului tehnic și a detaliilor de executie, verificarea tehnică de calitate și întocmire aviz, asistența tehnică din partea proiectantului pentru obiectivul „Reabilitare si modernizare clădire (corp principal Școala Gimnazială), desființare centrală termică, construire anexă și depozit de lemn, amenajare teren sport și incintă”.

Valoarea totală estimată este de 232.076,78 de lei, fără TVA. 

Potrivit caietului de sarcini, se propun următoarele lucrări de bază: 

Reabilitare și modernizare corp principal – Școala Gimnazială

Se propune reabilitarea și modernizarea clădirii pentru crearea unui spațiu care să permită desfășurarea în condiții optime a activităților educaționale.

În acest scop se propun următoarele intervenții: reparații șarpantă și învelitoare; termosistem; intervenții la interiorul clădirii; intervenții la exteriorul clădirii.

  • înlocuirea elementelor din lemn deteriorate ale șarpantei și ignifugarea lor, înlocuirea învelitoarei, jgheaburilor și burlanelor, aplicarea de folie hidroizolantă peste noua astereală, înlocuirea șipcilor și contrașipcilor,
  • termoizolarea pereților exteriori cu vată bazaltică de 15 cm, termoizolarea soclului cu polistiren ignifugat de 5 cm,
  • refacerea finisajelor, pardoselilor, peretiilor interiori, refacere balustradă interior,

  • mascarea conductelor de instalații,
  • recompartimentarea zonei bibilioteci și refuncționalizarea laborator chimie în cabinet medical,
  • montare glaf la exteriorul ferestelor,
  • înlocuirea obiectelor sanitare, amenajare grup sanitar și refacere rampe de acces pentru persoane dizabilități,
  • realizarea de instalații cu rol de securitatea la incendiu,

Construire depozit lemne

Se propune realizarea unei clădiri pentru depozitarea necesarului de lemne cu regimul de înălțime P (pentru încălzirea spațiilor interioare din incinta și obținerea apei clade) având un sistem constructiv mixt din cadre de beton armat și zidărie portantă de 25 cm. (zidaria portantă va fi realizată din cărămidă ecologică). Șarpanta se va realiza din lemn de răşinoase, ecarisat și ignifugat și va sprijini pe placa de beton armat de peste parter, iar învelitoarea va fi din țiglă ceramică.

Clădirea va fi prevăzută cu trotuar de gardă, cu panta spre exterior de 2 %.

Finisaje exterioare: tencuieli decorative (culoare alb) și tâmplărie PVC alb cu geam termopan.

Finisaje interioare: tencuieli driscuite, zugrăveli lavabile, ciment sclivisit.

Construire anexă (ct, atelier, vestiare și depozit pentru terenul de sport)

Se propune realizarea unei anexe cu regimul de înălțime P (în care se va amplasa centrala termică, atelier, vestiare și depozit pentru terenul de sport) având un sistem constructiv mixt din cadre de beton armat și zidărie portantă de 25 cm.

Zidurile interioare de compartimentare se vor realiza din cărămidă de 25 cm, 15 cm respectiv 12 cm. Şarpanta se va realiza din lemn de răşinoase, ecarisat și ignifugat și va sprijini pe placa de beton armat de peste parter, iar învelitoarea va fi din țiglă ceramică.

Construire teren sport acoperit

Se propune realizarea unui teren de sport acoperit, având o structură metalică (profile rectangulare din oțel) pe care este tensionată o pânză PVC cu inserție textilă, impermeabilă, de culoare gri, în vederea protejării terenului de intemperii (ploaie, zăpadă, vânt, soare, etc.), laterealele fiind închise cu perdea culisantă, pe o înălțime de 2 m. Pe toată suprafața terenului se va realiza o placă slab armată de beton, pe care va fi aplicat gazon sintetic.

Amenajare incintă (refacere împrejmuire, amenajare alei și zone verzi)

Se propune corectarea sistematizării verticale a terenului din incintă, pentru dirijarea apelor pluviale. Se va reface împrjmuirea incintei, având înălțimea de 1,20 m la limita de proprietate dinspre strada Cloșca, respectiv 2 m pe restul conturului incintei.

Gardul va fi realizat din stâlpi metalici și panouri din fier forjat. Aleile din incintă vor fi realizate cu dale de beton, montate în șapă de beton, prevăzute cu pante pentru direcționarea apelor pluviale.

Zonele verzi vor fi amenajate cu gazon de trafic intens.

Desființare centrală termică existentă

Clădirea în care este amplasata centrala termică este într-o stare avansată de degradare. Aceasta este propusă pentru desființare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate