Kelemen Hunor despre Centenarul Unirii: ” Deci să ne pună să sărbătorim acest lucru, este ceva destul de pervers”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Centenarul nu este unul de aniversare pentru comunitatea maghiară, deși respectă faptul că românii îl sărbătoresc. ”De la acceptare până la sărbătoare, drumul este lung”, a spus acesta, citat de mai multe agenții de presă. Kelemen Hunor le-a vorbit tinerilor prezenți la tabăra de vară a UDMR din localitatea Subcetate, comuna Zetea, despre situația în care s-au aflat maghiarii în ultimii 100 ani, susținând că au existat permanent din partea majorității tendințe de asimilare, motiv pentru care cu greu se poate spune că sunt argumente pentru a putea sărbători.

„Trebuie să analizăm în mod realist stadiul în care a fost şi unde a ajuns această ţară. Ceea ce am afirmat nu a fost cu reacredinţă sau cu intenţia de jigni pe cineva. Accept şi respect faptul că prietenii noştri români sărbătoresc, dar şi ei trebuie să înţeleagă şi să accepte că, pentru noi, nu este un motiv de aniversare. De la acceptare până la sărbătoare, drumul este lung”, a declarat Kelemen Hunor, cu prilejul dezbaterilor desfăşurate la tabăra de politică pentru tineret, organizată de UDMR şi MIERT în localitatea Subcetate, judeţul Harghita.

Kelemen și-a nuanțat şi o serie de răspunsuri la un interviu acordat nu demult cotidianului Szabadság, când a vorbit despre faptul că maghiarii nu au nimic de sărbătorit cu ocazia centenarului Marii Uniri. El a spus şi atunci că una dintre puţinele realizări ale României în ultima sută de ani este faptul că există, în plus, oferind și un contra-slogan: ”O mie de ani în Ardeal, o sută de ani în România”.

”O mie de ani în Ardeal, o sută în România”, contra-sloganul UDMR la Centenarul Unirii. Kelemen Hunor: ”nu vrem să sărbătorim 2018”

De data aceasta, Kelemen Hunor a fost ceva mai rezervat, alterând declarațiile. S-a arătat deranjat de faptul că ”România consideră maghiarimea risc la securitatea națională”: ”Ce să sărbătorească, întreb eu? Faptul că România îi consideră risc la siguranța națională? Deci să ne pună să sărbătorim acest lucru este ceva destul de pervers”.

Declarații Kelemen Hunor:
„Noi trebuie să fim iniţiatori ai dialogului cu majoritatea românească. Acest dialog, însă, trebuie să fie unul sincer. Poate că îi va deranja pe unii, dar este necesar ca noi să putem spune ceea ce credem despre ultimii 100 de ani, dar şi majoritatea românească să îşi exprime sincer gândurile şi temerile legate de dezideratele comunităţii maghiare. (…) În ultimii 100 de ani comunitatea maghiară s-a confruntat permanent cu tendinţe care pot fi definite ca intenţii de asimilare, atât în perioada dintre cele două războaie mondiale, în dictatura regală ulterioară, în regimul comunist stalinist, dar şi perioada derulării programelor de industrializare ale regimului ceauşist, a avut loc un proces vădit de asimilare a minorităţilor naţionale, de eliminare a tuturor valorilor care nu erau româneşti”, a adăugat preşedintele UDMR.

„Ei spun și scriu, oamenii care lucrează în instituțiile statului, că maghiarimea din Transilvania este un risc la securitatea națională. Și spun cu cea mai mare naturalețe. Și în aceste condiții tot ei sunt cei care pretind ca maghiarimea din Ardeal, împreună cu ei, să sărbătorească pe 1 Decembrie. Ce să sărbătorească, întreb eu? Faptul că România îi consideră risc la siguranța națională? Deci să ne pună să sărbătorim acest lucru este ceva destul de pervers. Într-adevăr, eu cred că trebuie să ne uităm înainte, să căutăm dialogul cu majoritatea românească. Totdeauna trebuie să reîncepem acest dialog, dar trebuie să pornim de la un dialog sincer. Trebuie spuse acele lucruri care poate la început dor, poate la început unii vor fi furioși. Să spună și ei ce cred despre noi”, a spus Kelemen.

Întrebat cum se va raporta UMDR și organizațiile maghiare la anul 2018, Kelemen Hunor a răspuns că ”se vor organiza mai multe activități care vor avea rolul de a apropia cele două comunități și de a regăsi încrederea care acum nu există”.

”Și către tinerii români ar trebui să formulăm un mesaj în limba română (…), unul simplificat, despre cine sunt maghiarii și ce vor. Planificăm tot felul de manifestări care în acest an ar putea apropia cele două comunități și poate am putea reconstrui acea încredere care lipsește sau am putea regăsi acea încredere” a adăugat acesta.