Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

LA MULȚI ANI, 2022! Cele mai frumoase obiceiuri și tradiții din prima zi a Noului An. Ce-ți poate aduce noroc

Publicat

Momentul trecerii într-un nou an este, de multă vreme, însoţit un ceremonial care cuprinde obiceiuri, tradiţii ori datini din vechime, cu precădere în satele româneşti, unde cete de flăcăi se pregătesc pentru a merge la „urat”.

Citește și Mesaje de Anul Nou 2022 * Felicitari de Anul Nou 2022 * Mesaje de Revelion 2022 * Mesaje haioase de Anul Nou 2022 * URĂRI de La Mulți Ani 2022

De Anul Nou, nu lipsesc cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi uneori bani. Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru „judecarea publică” a celor care au încălcat regulile comunităţii. Acest moment este încheiat cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Obiceiul este însoţit de aprinderea focurilor, precizează sursa citată anterior.

Cele mai frumoase obiceiuri din prima zi din an

Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care românii le au în prima zi a noului an, sunt Sorcova şi Pluguşorul.

Colindătorii – purtând la gât traiste încărcate cu boabe de grâu, secară, orz sau ovăz – intră în case, aruncă boabe cu mâna imitând semănatul pe ogor şi urează gazdelor sănătate şi roade bogate. Ei sunt răsplătiţi cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună seminţele şi le duc în grajdul vitelor, pentru ca animalele să fie sănătoase peste an.

Sorcova

Umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia sunt împletite flori de hârtie colorată. Numele „sorcovă” vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore.

Pluguşorul

Pluguşorul – străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate – s-a transformat, în timp, într-o urare de recolte bogate în anul care abia începe, însoţită de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei. Plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit, de-a lungul timpului, cu un plug în miniatură sau cu buhaiul care imită mugetul boilor.

Textul strigat de colindătorii care merg cu Pluguşorul reprezintă „o naraţie privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase, începe cu aratul, fiind urmat de semănat, de îngrijirea plantelor, de recoltat şi de adusul boabelor în hambare”, se arată în volumul „Cartea de Crăciun”.

Sorcova este înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, ca şi cum ar fi înzestrată cu puterea de a transmite vigoare şi tinereţe persoanei vizate, fiind însoţită de versurile: „Sorcova, vesela/Să trăiţi, să-mbătrâniţi/Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir/Tare ca piatra, iute ca săgeata/Tare ca fierul, iute ca oţelul/ La anu’ şi la mulţi ani!”.

„Mascaţii” şi Ursul

În ajunul Anului Nou, pe înserat, tinerii „mascaţi” pornesc în cete prin satele din nordul Moldovei, purtând costume ale diferitelor personaje – ursul, capra, căiuţii, cerbii etc – şi merg din poartă în poartă, până în zorii zilei.

Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou, şi este un personaj întruchipat de un flăcău care poartă pe cap şi umeri blana unui urs, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un ”ursar”, fiind însoţită de muzicanţi şi urmată de un grup de personaje (chiar şi un copil care ia rolul ”puiului de urs”). „Ursul” mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai animalului pe care îl reprezintă, în bătăile tobelor, izbind puternic pământul cu tălpile, ceea ce semnifică purificarea şi fertilizarea solului în noul an.

Semnificația trecerii în noul an

Revelionul „nu este altceva decât un ceremonial funerar al antichităţii geto-dace ocazionat de moartea şi renaşterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul, şi a timpului calendaristic cu care se confundă, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie” – „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ion Ghinoiu).

„Timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar şi fără întoarcere, este oprit, după 365 de zile, şi întors, precum ceasornicul, de la început. Întoarcerea simbolică a timpului în noaptea de Revelion a fost asimilată cu moartea divinităţii adorate, iar reluarea numărului zilelor cu naşterea acesteia.

Împreună cu divinitatea, timpul se naşte anual, întinereşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare pentru a renaşte după alte 365 (366 în anii bisecţi – n.r.) de zile”, adăuga profesorul Ion Ghinoiu în cartea amintită.

Sfinți din calendarul popular

În Calendarul popular, Sfinţii sunt mai tineri sau mai bătrâni, reprezentând metamorfozele Anului.

Sfântul Vasile (Sânvăsâi), celebrat în prima zi a Anului (1 ianuarie), este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece.

Sfântul Gheorghe (Sângiorzul – 23 aprilie) este un tânăr călare pe cal.

Sfântul Ilie (Sântilie – 20 iulie) şi Sfântul Dumitru (Sâmedru – 26 octombrie) sunt bărbaţi maturi.

După ei urmează generaţia sfinţilor-moşi: Sfântul Andrei (Moş Andrei – 30 noiembrie), Sfântul Nicolae (Moş Nicolae – 6 decembrie), Moş Ajun (24 decembrie) şi Moş Crăciun (25 decembrie), scrie Sorin Lavric în volumul ”Cartea de Crăciun”.

„Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea divinităţii adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renaşterea acesteia”, se mai arată în ”Cartea de Crăciun”.

Superstiții de Anul Nou. Ce nu este bine sau ce aduce ghinion de Anul Nou 2022

  • Să se spele rufe, să se coasă, să se tricoteze
  • Să intraţi în noul an cu datorii sau fără bani la voi; de asemenea, nu este bine să împrumutaţi bani sau alte lucruri
  • Să se agaţe calendarul pe perete înainte ca anul nou să înceapă ori să se întoarcă fila înainte ca ziua sau luna să se încheie
  • Să aruncaţi lucruri din casă în prima zi de an nou, inclusiv gunoiul
  • Să spargeţi ceva, să plângeţi sau să strănutaţi în prima zi din an
  • Să dormiţi mult de 1 ianuarie; se spune că, de Sfântul Vasile, cine doarme mult va fi somnoros tot anul
  • Nu trebuie să mături pe 1 ianuarie: odată cu praful vei arunca și norocul din casă! Dacă vei coase, cu acul și ața ta îți vei lega norocul; dacă vei folosi foarfeca, îl vei ciopârți; iar dacă vei spăla rufe, picăturile care se scurg din ele se vor transforma în lacrimi pe obrazul tău… deci odihnește-te!
  • Anul Nou trebuie să-i găsească pe toți sătui: chiar și pisicii tale trebuie să-i pui mai multă mâncare în Ajunul Anului Nou!
  • Se spune că noul an va fi cu noroc dacă prima persoană care-ți intră în casă este bărbat și are părul închis la culoare

sursă: Agerpres

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax