Laura Codruța Kövesi, la finalul mandatului de 7 ani la Parchetul European. Mesaj despre independența justiției și bilanțul EPPO

Laura Codruța Kövesi, primul procuror-șef european din istorie, își încheie mandatul la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o timp de șapte ani. Într-un mesaj publicat vineri, 30 octombrie 2026, fosta șefă a DNA vorbește despre dificultățile înființării unei instituții judiciare transnaționale, despre anchetele desfășurate și despre necesitatea apărării independenței justiției.

La sfârșitul anului 2025, EPPO avea în lucru peste 3.600 de investigații, cu prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro. Din 1 noiembrie 2026, conducerea instituției va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter.

Laura Codruța Kövesi a transmis un mesaj de bilanț la finalul mandatului său de procuror-șef european, funcție în care a fost numită în octombrie 2019.

Într-o postare pe LinkedIn, aceasta a rememorat începuturile Parchetului European și dificultățile construirii unei structuri independente, în care procurori din mai multe state membre ale Uniunii Europene să lucreze împreună, potrivit Mediafax.

Publicitate

Kövesi consideră că activitatea instituției a demonstrat că investigarea fraudelor care afectează bugetele europene poate fi realizată prin cooperare directă între autoritățile judiciare naționale.

Fosta șefă a DNA a subliniat că mandatul său a fost marcat de provocări și obiective neîndeplinite, dar și de rezultate pe care le consideră importante pentru consolidarea justiției europene.

Mandatul de șapte ani se încheie oficial la 31 octombrie 2026, potrivit deciziei de numire a succesorului său. Ultima zi lucrătoare obișnuită este însă vineri, 30 octombrie.

Kövesi, la finalul mandatului: Șapte ani în care Parchetul European a devenit funcțional

În mesajul publicat vineri, Laura Codruța Kövesi a amintit că, atunci când a fost desemnată să conducă noua instituție, existau numeroase îndoieli privind capacitatea acesteia de a funcționa.

Parchetul European reprezenta un proiect fără precedent în Uniunea Europeană, fiind prima instituție de urmărire penală cu competențe exercitate direct în mai multe state participante.

Una dintre provocări era colaborarea procurorilor din sisteme judiciare diferite, cu proceduri și tradiții juridice proprii.

O altă dificultate privea asigurarea independenței instituției în raport cu autoritățile naționale și cu cele europene.

Kövesi a evocat și scepticismul privind posibilitatea ca un procuror din România să conducă o asemenea instituție.

În opinia sa, rezultatele obținute în cei șapte ani au demonstrat că profesionalismul și integritatea nu depind de naționalitate, vârstă sau gen.

Fosta șefă a DNA a prezentat activitatea colegilor săi drept elementul esențial în transformarea proiectului european într-o instituție operațională.

Mii de anchete privind fraude cu fonduri europene, TVA și corupție

Parchetul European a început efectiv activitatea de investigare la 1 iunie 2021, la aproximativ un an și șapte luni după numirea Laurei Codruța Kövesi.

Instituția are competența de a investiga și trimite în judecată infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

Printre acestea se numără fraudarea fondurilor europene, anumite infracțiuni de corupție, spălarea banilor și fraudele transfrontaliere cu TVA care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația europeană.

În bilanțul său, Kövesi a arătat că EPPO a investigat mii de dosare și a desfășurat anchete împotriva unor organizații criminale implicate în fraude financiare complexe.

Ea consideră că instituția a schimbat modul în care sunt investigate infracțiunile financiare transfrontaliere, prin colaborarea directă a procurorilor europeni delegați.

EPPO funcționează independent de instituțiile naționale și europene, dar își exercită atribuțiile printr-o structură centrală, cu sediul la Luxemburg, și prin procurori europeni delegați în statele participante.

Bilanțul oficial al EPPO: 3.602 anchete și prejudicii estimate la peste 67 de miliarde de euro

Potrivit raportului anual al Parchetului European, publicat la 2 martie 2026, instituția avea în desfășurare 3.602 investigații la sfârșitul anului 2025.

Prejudiciul total estimat în aceste dosare se ridica la 67,27 miliarde de euro, fiind vorba despre presupuse fraude care afectează bugetul Uniunii Europene și bugetele naționale.

Din această sumă, aproximativ 45,01 miliarde de euro erau asociate fraudelor privind TVA și taxele vamale.

Acestea reprezentau peste 67% din valoarea totală a prejudiciilor estimate în investigațiile active.

Raportul oficial mai arată că, în cursul anului 2025:

• au fost deschise 2.030 de investigații noi, cu aproape 35% mai multe decât în 2024
• au fost întocmite 275 de rechizitorii, cu 34% mai multe decât în anul precedent
• 1.438 de persoane au fost trimise în judecată prin aceste rechizitorii
• au fost emise ordine de indisponibilizare a bunurilor în valoare de aproximativ 1,13 miliarde de euro.
• valoarea bunurilor efectiv indisponibilizate în cursul anului a fost de aproximativ 288,93 milioane de euro.

Raportul evidențiază și implicarea unor rețele de criminalitate organizată în fraudele transfrontaliere, în special cele privind TVA și taxele vamale.

Prejudiciile de 67,27 miliarde de euro reprezintă estimări aferente dosarelor aflate în anchetă, nu sume recuperate efectiv și nici prejudicii stabilite definitiv de instanțe. Persoanele investigate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Kövesi: Independența justiției trebuie apărată permanent

Unul dintre mesajele centrale transmise de Laura Codruța Kövesi la încheierea mandatului privește independența instituțiilor judiciare.

Fosta șefă a DNA consideră că rezultatele Parchetului European nu trebuie evaluate exclusiv prin numărul dosarelor investigate sau prin valoarea prejudiciilor identificate.

Potrivit acesteia, una dintre realizările importante ale EPPO este demonstrarea faptului că procurorii din state diferite pot lucra împreună, într-o instituție europeană independentă.

Kövesi a avertizat că, deși înființarea unui asemenea parchet a reprezentat o provocare, protejarea independenței sale constituie o responsabilitate continuă.

În mesajul său, ea a insistat asupra necesității de a păstra o instituție capabilă să investigheze fraudele împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, indiferent de persoanele sau organizațiile implicate.

Într-un interviu acordat publicației Politico, înainte de încheierea mandatului, Kövesi și-a exprimat și îngrijorarea în legătură cu resursele insuficiente, dificultățile administrative și presiunile care ar putea afecta activitatea instituției.

Aceste preocupări reflectă evaluarea sa asupra provocărilor cu care se confruntă EPPO după primii ani de funcționare.

„Nu am realizat tot ceea ce speram”. Mesaj despre dificultățile mandatului

Laura Codruța Kövesi a recunoscut că perioada petrecută la conducerea Parchetului European nu a fost lipsită de probleme.

Aceasta a vorbit despre decizii dificile, nereușite și conflicte instituționale, dar a subliniat că nu a renunțat la obiectivele asumate.

Fosta șefă a DNA a transmis că nu toate proiectele pe care și le-a propus au fost finalizate.

Totodată, le-a mulțumit procurorilor și celorlalți angajați ai instituției pentru contribuția la construirea unui sistem european comun de investigare a fraudelor.

Kövesi consideră că experiența EPPO arată că statele membre pot depăși dificultăți importante atunci când își reunesc resursele și cooperează în cadrul unor instituții comune.

În mesajul de bilanț, aceasta a precizat că își încheie mandatul cu mândrie, recunoștință și încredere în viitorul Parchetului European.

Referire la copilăria în România comunistă și la importanța proiectului european

În mesajul publicat vineri, Kövesi a făcut referire și la experiența personală a copilăriei și adolescenței în România comunistă.

Ea a explicat că, pentru o persoană care a crescut într-un sistem politic în care libertățile individuale erau limitate, integrarea europeană are o semnificație aparte.

În această perspectivă, Europa reprezintă pentru ea libertate, demnitate și posibilitatea construirii unui viitor diferit.

Kövesi a prezentat numirea sa ca primul procuror-șef european drept o oportunitate de a contribui la consolidarea acestor valori.

La final, a descris conducerea EPPO ca pe o onoare a carierei sale și a afirmat că ar face din nou aceeași alegere profesională.

Cine este Andrés Ritter, noul procuror-șef european

Conducerea Parchetului European va fi preluată la 1 noiembrie 2026 de procurorul german Andrés Ritter.

Numirea acestuia a fost aprobată de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, prin Decizia (UE) 2026/800 din 25 martie 2026, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 1 aprilie.

Ritter a lucrat în sistemul de parchete din Germania începând din 1995 și a ocupat mai multe funcții de conducere.

Din noiembrie 2020, acesta a fost procuror-șef european adjunct, participând la organizarea și dezvoltarea instituției conduse de Kövesi.

Numirea sa pentru conducerea EPPO a fost confirmată de Consiliul UE la 9 martie 2026.

Andrés Ritter va avea un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit, în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 octombrie 2033.

Ce rol are Parchetul European și cum funcționează în România

Parchetul European este o instituție independentă a Uniunii Europene, creată pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare europene.

Spre deosebire de alte organisme europene de cooperare judiciară, EPPO poate desfășura anchete penale și poate susține acuzațiile în fața instanțelor naționale competente, prin procurorii europeni delegați.

În România, activitatea instituției este organizată prin structurile EPPO și prin procurorii europeni delegați, care instrumentează dosare potrivit competențelor stabilite de legislația europeană.

Printre infracțiunile investigate se numără utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, fraudele privind subvențiile, anumite fapte de corupție și schemele transfrontaliere de fraudare a TVA.

Șapte ani de la numire, dar cinci ani și cinci luni de activitate operațională

Laura Codruța Kövesi a devenit primul procuror-șef european în octombrie 2019.

Un aspect important al bilanțului este diferența dintre durata mandatului său și perioada în care instituția a desfășurat efectiv investigații penale.

În primii ani, activitatea a fost concentrată asupra organizării structurii centrale, recrutării personalului, desemnării procurorilor europeni și construirii sistemelor necesare cooperării între state.

EPPO a început investigațiile la 1 iunie 2021, după confirmarea oficială a Comisiei Europene.

Astfel, din cei șapte ani ai mandatului Laurei Codruța Kövesi, aproximativ cinci ani și cinci luni au reprezentat activitate operațională efectivă.

În această perioadă, instituția a devenit responsabilă de mii de anchete privind infracțiuni economice și financiare care afectează interesele Uniunii Europene.

Schimbarea conducerii, programată pentru 1 noiembrie 2026, marchează încheierea mandatului primului procuror-șef european și începutul unei noi etape pentru instituția cu sediul la Luxemburg.