Legea insolvenţei: Salariaţii pot cere deschiderea procedurii dacă angajatorul nu plăteşte salariile. Inspecţia fiscală, în termen de 60 de zile

Legea insolvenţei, varianta finală a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial. Potrivit acesteia, salariaţii pot solicita deschiderea procedurii insolvenţei în cazul în care angajatorul nu le plăteşte drepturile salariale cuvenite. De asemenea, la 60 de zile de la deschiderea procedurii, se va face inspecţia fiscală.

Legea se aplică profesioniştilor – persoane care exploatează o întreprindere, în principal societăţilor şi regiilor autonome şi nu se adresează persoanelor cu profesii libere sau instituţiilor de învăţământ universitar şi preuniversitar.

Legea cuprinde proceduri de prevenire a insolvenţei (mandatul ad-hoc, concordatul preventiv), procedura insolvenţei (restructurarea persoanei aflată în insolvenţă, pornind de la prezumţia că insolventul îşi va continua activitatea după restructurare) şi procedura falimentului (falimentul instituţiilor de credit şi falimentul altor entităţi).
Prin mandatul ad-hoc, un debitor solicitp tribunalului atribuirea unui mandat de negociere a datoriilor creditorului către diverşi terţi. În termen de 90 de zile de la desemnare, mandatarul asigură o înţelegere între debitori şi creditori. Propune remiteri, reeşalonări sau reduceri de datorii, continuarea sau încheierea unor contracte, reduceri de personal sau alte măsuri.

Debitorul poate solicita judecătorului sindic aprobarea unui contract de concordat preventiv între acesta şi creditorii ce deţin mai mult de 75% din creanţe, în vederea redresării financiare. Situaţia patrimoniului debitorului trebuie certificată de un expert contabil sau auditată de un auditor financiar şi este necesară o estimare a evoluţiei financiar contabile pentru următoarele 24 de luni.

Creditorul poate solicita deschiderea procedurii insolvenţei asupra debitorului pentru datorii neachitate la scadenţă, mai mari de 40.000 lei, care trebuie să fie certe, lichide şi exigibile.

O persoană poate solicita deschiderea procedurii insolvenţei în 60 de zile după scadenţă.

În acest termen de 60 de zile de la publicarea deschiderii procedurii insolvenţei, organele fiscale au obligatia de a efectua o inspecţie fiscală, pentru a determina creanţele bugetare ale societăţii.

Nu pot depune plan de reorganizare debitorul (administratorii, acţionarii, directorii) sancţionat în ultimii 5 ani pentru infracţiuni contra patrimoniului (Codul fiscal) ori prevăzute de Legea Contabilităţii şi Legea compaterii evaziunii fiscale.

Bunurile pot fi vândute în bloc sau individual, în cazul falimentului, fiind considerate transfer de active (în regim de scutire de TVA, dacă cumpărătorul bunurilor este o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA).
În cadrul procedurii insolvenţei, se aplică procedura simplificată, dacă evidenţa contabilă nu poate fi găsită.
Administratorul judiciar poate delega anumite atribuţii către persoane de specialitate, precum avocaţi, experţi contabili, evaluatori.

La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, persoanele vinovate pentru conducerea unei contabilităţi fictive sau pentru neţinerea corectă a contabilităţii, vor suporta proporţional cu prejudiciul paguba produsă persoanei în insolvenţă.

Salariaţii pot solicita deschiderea procedurii insolvenţei pentru neplata salariilor de către angajator. Valoarea creanţei detinute de salariati asupra angajatorului, de la care se poate solicita deschiderea insolvenţei este suma de 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat.

Decretul pentru promulgarea Legii privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență a fost semnat marți de președintele Traian Băsescu. Proiectul de lege a fost adoptat pe 15 aprilie de plenul Camerei Deputaților. Actul normativ a fost contestat pe 22 aprilie de PNL la Curtea Constituțională a României. Liberalii invocau faptul că Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență încalcă mai multe principii constituționale precum: dreptul la proprietate, accesul liber și neîngrădit la justiție, dar și obligativitatea respectării legilor în vigoare. Ulterior, CCR a respins această sesizare.

surse: hotnews, agerpres, monitorul oficial