Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

LISTA INVESTIŢIILOR CJ Alba cu finanţări suplimentare de 52 milioane lei. Bani şi pentru drumul dintre Oaşa şi Poarta Raiului


Publicat

CJ prefectura albaPeste 52 de milioane lei provenite din excedent bugetar la CJ Alba vor fi utilizate pentru finanţarea unor lucrări de investiţii în judeţ. Proiectul intră la aprobare în şedinţa din 28 aprilie.

Pe lista pentru finanţare în 2016 din totalul de 52.303.940 lei se află lucrări la noul sediu CJ, la Sala Unirii, la Blaj – pentru baza de agrement şi Palatul Cultural, mansardarea clădirii Bilbiotecii Judeţene din Alba Iulia, extinderea sediului Salvamont şi reparaţii capitale la secţii din spital sau la sediul DGASPC.

De asemenea, se vor da bani pentru sistem informatic integrat pentru gestionarea obiectivelor de investiţii, studiu privind managementul stării tehnice a drumurilor judeţene din judeţul Alba sau studiu pentru întocmirea Planului de menţinere a calităţii aerului în judeţul Alba.

Nu în ultimul rând, se vor aloca fonduri pentru “conectarea domeniului schiabil Şureanu la reţeaua TEN-T prin reabilitarea drumului judeţean DJ 704, de la Poarta Raiului la barajul Oaşa şi Transalpina” şi documentaţii pentru varianta de acces între viitoarea Autostradă Sebeş-Turda şi Munţii Apuseni sau nodul la autostradă pentru Cugir.

Citeşte şi ŞTIREA TA pe ALBA24: Aventură la schi în Şureanu, la început de aprilie. Zăpadă ca iarna pe pârtii, dar drum de acces „ca la ţară”

Vezi şi Încă o „punte de legătură” între Autostrada Sebeş Turda şi Munţii Apuseni. Proiect pentru modernizarea DJ 107 I Aiud – Bucium Sat – DN74

Programul obiectivelor de investiţii de interes judeţean finanţate din excedentul bugetului local, pe anul 2016

– Refuncţionalizare clădire Centrul Militar pentru sediu Consiliul Judeţean Alba cu extindere: 4.071.909 lei

-Reabilitare şi refuncţionalizare Muzeul Naţional al Unirii şi Sala Unirii Alba Iulia – Sala Unirii: 1.000.00 lei; DALI, expertize, avize, acorduri: 60.000 lei

– Reabilitare Palat Cultural Blaj: 897.000 lei

– Amenajare bază de agrement în municipiul Blaj: 1.951.000 lei

– Reabilitare şi refuncţionalizare CT6 în Depozit de ceramică veche: 400.000 lei şi DALI, expertize, avize, acorduri: 25.000 lei

– Refuncţionalizare, reabilitare pentru clădire corp C2, în Biblioteca Judeţeană cu mansardare – expertize, avize, acorduri: 10.000 lei

– Sistem informatic integrat pentru gestionarea obiectivelor de investiţii: 50.000 lei

– Reabilitare şi extindere clădire Sediu Salvamont Alba: 300.000 lei

– Snowmobil dotat cu accesorii: 4.630 lei

– Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia (proiect tehnic): 153.310 lei

– Dotări independente Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia: 1.189.300 lei (analizator automat de bacteriologie, licență antivirus 400 staţii, masă instrumentar, ecograf, ecodoppler. hotă dizolvare citostatice cu 2 posturi de lucru și flux laminar, sistem de calcul cu licență sofá, ecograf multidisciplinar Pediatrie, sistem de neuromonitorizare electrofiziologica cerebrală și spinală, unitate electrochirurgie cu radiofrecvență, uscător cu abur, pensă biobsică ureterală)

– Reabilitare termică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – studiu de fezabilitate: 78.000 lei

– Reparaţii capitale (2.499.000 lei), pentru: instalaţii sanitare, termice, fluide medicale corpuri clădire A+B (46.000 lei); secţiile Chirurgie Generală, Urologie (298.000 lei), secţia Gastroenterologie (1.891.000 lei); căi de acces şi subsol (156.000 lei), secţia Recuperare, medicină fizică şi balneologie (102.000 lei), centru multifuncţional Ocna Mureş (6.000 lei)

– Amenajare şi împrejmuire curte Castel Sîncrai: 200.000 lei şi sistem de supraveghere şi alarmă Castel Sîncrai (50.000 lei), expertiză tehnică privind securitatea la incendiu Castel Sîncrai (5.000 lei)

– Reparaţie capitală sediu nou DGASPC Alba: 200.000 lei

– Elaborare studiu pentru întocmirea Planului de menţinere a calităţii aerului în judeţul Alba: 100.000 lei

– Proiect „Sistem de management integrat al deşeurilor în Judeţul Alba” (26.347.000 lei), din care construire drumuri de acces pentru Centrul de management integrat al deşeurilor Galda de Jos şi pentru staţiile de transfer (6.000.000 lei)

– Proiect „Managementul integrat al siturilor ROSCI0085 Frumoasa şi ROSPA0043 Frumoasa”: 47.000 lei

Obiective investiţii transporturi: 12.665.000 lei

Lucrări de drumuri şi poduri propuse pe anul 2016, în continuare (5.294.100 lei)

– “Modernizare drum judeţean DJ107: Alba Iulia – Teleac – Hăpria – Straja – Berghin – Colibi – Secăşel – Cergăul Mare – Veza – Blaj – Sâncel-Lunca Târnavei-Şona- Jidvei-Sântămărie – Cetatea de Baltă – lim. jud. Mureș, km 19+600 – km. 30+035, tr. II de la km. 19+600 la km. 26+600, judeţul Alba: 2.005.710 lei

– Consolidare corp drum judeţean DJ 750: Gîrda de Sus (DN 75) – Ordîncuşa – Gheţar: 100.000 lei

– Consolidare terasamente şi asigurarea stabilităţii versanţilor pe drumul judeţean DJ705: lim. jud. Hunedoara – Almaşu de Mijloc – Almaşu Mare – Zlatna (DN74), de la km. 43+228-km. 43+263 şi de la km. 44+428-km.44+463, jud. Alba: 3.188.390 lei

– Lucrări noi: 6.493.900 lei:

– Consolidare corp drum judeţean DJ107K: Galda de Jos (DJ107H) – Mesentea – Benic – Întregalde – Mogoş (DJ107I), tronson III, km. 17+7000-km. 23+700, jud. Alba: 4.299.300 lei

– Consolidare Pod pe DJ107C, km. 9+223 peste pârâul Dumbrăviţa, în localitatea Limba , jud. Alba: 657.200 lei

– Pod pe DJ107, km.22+850, localitatea Colibi, jud. Alba: 1.087.400 lei

– Modernizare drum judeţean DJ 107I: Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeţ – Brădeşti – Geogel – Măcărești – Bîrlești Cătuni – Cojocani-Valea Barnii – Bîrlești – Mogoş – Valea Albă – Ciuciuleşti – Bucium –Izbita – Coleșeni – Bucium Sat – DN74 (Cerbu): 300.000 lei

– Conectarea domeniului schiabil Şureanu la reţeaua TEN-T prin reabilitarea drumului judeţean DJ 704, de la Poarta Raiului (km. 60+300) la barajul Oaşa (km. 75+950) – Transalpina – DN67C- A1: 75.000 lei

– Consolidare pod pe DJ705B peste râul Mureş, km. 3+949, loc. Vinţu de Jos, jud. Alba: 75.000 lei

Cheltuieli de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a documentaţiei de avizare a lucrărilor de investiţii, studii de fezabilitate, aferente obiectivului: 877.000 lei, din care

– Strategia de dezvoltare, modernizare şi întreţinere a reţelei de drumuri judeţene 2015-2020: 50.000 lei

– Studiu privind managementul stării tehnice a drumurilor judeţene din judeţul Alba – Baza de date privind gestionarea reţelei de drumuri judeţene din judeţul Alba: 100.000 lei

– Actualizare studiu privind „Conectarea Domeniului Schiabil Şureanu la reţeaua TEN-T prin reabilitarea drumului judeţean DJ704, de la Poarta Raiului (km. 60+30) la barajul Oaşa (km. 75+950) – Transalpina -DN67C-A1”: 45.000 lei

– Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie pe drumul judeţean DJ 107I: Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeţ – Brădeşti – Geogel – Măcărești – Bîrlești Cătuni – Cojocani – Valea Barnii – Bîrlești – Mogoş – Valea Albă – Ciuciuleşti – Bucium –Izbita – Coleșeni – Bucium Sat – DN74(Cerbu): 552.000 lei

– Asigurarea conectivităţii oraşului Cugir la reţeaua TEN-T prin construirea nodului rutier în zona de legătură a drumului judeţean DJ704 cu DN7: 85.000 lei

– Expertiză tehnică şi DALI „Pod pe DJ107, peste râul Mureş, km. 4+587, loc. Teleac, jud. Alba: 15.000 lei

– Expertiză tehnică şi DALI „Pod pe DJ107E, peste râul Mureş, km. 3+895, loc. Ciumbrud, jud. Alba: 15.000 lei

– Actualizare Expertiză tehnică şi DALI pentru „Consolidare pod pe DJ705B peste râul Mureş, km. 3+949, loc. Vinţu de Jos, jud. Alba”: 15.000 lei



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. alexandru

    luni, 25.04.2016 at 12:20

    si din nou cei mai multi bani merg pentru cladiri de bugetari.
    de asta duce lipsa judetul, de cladiri pentru bugetari.
    1 milion de euro merg catre noul sediu al cj.asta in conditiile in care se preconizeaza desfiintarea judetelor prin reorganizarea administrativa a tarii.
    avem zone moarte economic in judet, in loc sa facem parcuri industriale , mutam bugetarii in cladiri.
    felicitari cj alba. noapte buna cetateni.si somn adanc.somnul nepasarii si batjocurei banului public.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până duminică: Trei zile cu ploi și furtuni, temperaturi în scădere. Prognoza meteo de weeekend, 3-5 iulie

Publicat

Urmează trei zile cu ploi și furtuni în județul Alba. Potrivit meteorologilor, vor fi condiții de instabilitate atmosferică de vineri până duminică, iar temperaturile mai scad cu câteva grade.

Vineri va fi încă destul de cald, cu maxime de 30 de grade Celsius, apoi acestea coboară la 26-27 grade Celsius, sâmbătă și duminică, în zonele mai joase.

La munte, vor fi 17-18 grade la Oașa și 21 de grade la Arieșeni.

Vă prezentăm condiții meteo în perioada 3-5 iulie, în localități din județul Alba:

Vineri, 3 iulie

Alba Iulia: minime de 19 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; aversă/ furtună

Sebeș: minime de 19 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; averse/ furtuni

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; averse/ furtuni

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; averse/ furtuni

Aiud: minime de 19 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; aversă/ furtună

Blaj: minime de 19 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; aversă/ furtună

Ocna Mureş: minime de 19 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/ furtuni

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; averse/ furtuni

Abrud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse/ furtuni

Cîmpeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse/ furtuni

Arieşeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; averse/ furtuni

Cugir: minime de 19 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; averse/ furtuni

Sâmbătă, 4 iulie

Alba Iulia: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Sebeș: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; averse/furtuni

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; averse/furtuni

Aiud: minime 19 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Blaj: minime de 19 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Ocna Mureş: minime de 19 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Zlatna: minime de 17 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; averse/furtuni

Abrud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse/furtuni

Cîmpeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; averse/furtuni

Arieşeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; averse/furtuni

Cugir: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Duminică, 5 iulie

Alba Iulia: minime de 19 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; averse/furtuni

Sebeș: minime de 18 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; averse/furtuni

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; averse/furtuni

Oaşa: minime de 13 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; averse/furtuni

Aiud: minime de 19 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/furtuni

Blaj: minime de 19 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/furtuni

Ocna Mureş: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; averse/furtuni

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; averse/furtuni

Abrud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; averse/furtuni

Cîmpeni: minime de 15 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; averse/furtuni

Arieşeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; averse/furtuni

Cugir: minime de 18 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; averse/furtuni

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Peștera Gheţarul de la Scărişoara, închisă pentru turişti. Se efectuează lucrări de înlocuire a scărilor de acces

Publicat

Cel mai important obiectiv turistic natural din Alba şi unde se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume, Peștera Gheţarul de la Scărişoara, nu poate fi vizitat în prezent, deoarece se execută lucrări de înlocuire a scărilor de acces.

“Peştera Gheţarul de la Scărişoara este momentan închisă, întrucât au apărut ceva probleme la scările de acces şi nu mai prezentau siguranţă. Am întocmit un proiect tehnic, iar în prezent se află în execuţie înlocuirea scărilor metalice din peşteră”, a declarat, joi, primarul comunei Gîrda de Sus, Marin Vîrciu.

Edilul a adăugat că nu se ştie deocamdată când va fi redeschisă pentru public. “Ca în orice investiţie, apar şi anumite probleme neprevăzute. Noi încercăm cât putem de repede să o repunem în circuitul turistic”, a menţionat Marin Vîrciu.

Primarul a adăugat că turiştii care ajung în zonă pot să viziteze însă Peştera “Poarta lui Ionele”, situată tot pe raza comunei Gîrda de Sus şi care dispune de ghid.

Gheţarul de la Scărişoara este vizitat anual, cu deosebire din mai până în septembrie, de peste zece mii de turişti.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar. Acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Peştera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice. Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn.

Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte un depozit de gheaţă fosil format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate. Blocul de gheaţă are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime, grosimi între 11 şi 36 de metri.

În gheţar trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ”Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei).

foto: arhivă

sursa: românia24.ro, agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Cupru Min Abrud: Cum au evoluat datele financiare ale firmei în ultimii ani. Investiții de peste 125 de milioane de lei

Publicat

cupru min

Cupru Min Abrud şi-a dublat principalii indicatori financiari în perioada 2016-2019. Compania care produce concentrat de cupru a înregistrat o creştere a veniturilor cu 93%, a cifrei de afaceri cu 120% și a profitului cu 117% în 2019, faţă de 2016.

Potrivit unui comunicat al companiei miniere de stat, Cupru Min a obţinut aceste rezultate prin investiţii totale de aproximativ 30 de milioane de euro din resurse proprii, în condiţiile în care societatea nu are datorii.

Cifra de afaceri a companiei a crescut de la 119 mil. lei în 2016, la 262 mil.lei în 2019. În perioada menţionată profitul brut a urmat acelaşi trend ascendent şi coeficient de creştere, de la 6 mil. lei în 2016, la 15 mil. lei în 2019.

Investiţiile s-au triplat de la peste 14 mil. lei în 2016, la peste 52 mil. lei în vârful din 2018. Anul trecut, investiţiile s-au cifrat la peste 40 mil. lei. Total investiţii: 125 mil. lei.

  • ”Performanţa economică a companiei s-a înregistrat într-o perioadă de provocări majore precum creşterea preţului energiei electrice, scăderea consistentă a cotaţiilor internaţionale ale cuprului şi stagnarea economică mondială, determinată de pandemie”.

Producţia a evoluat de la 37.846 tone de concentrat de cupru (echivalentul a 7.800 tone cupru metalic) la 39.018 tone de concentrat în 2018 (8.200 tone cupru metalic), respectiv 43.500 tone de concentrat (9.180 tone cupru metalic) în 2019. Concentratul de cupru are o medie de 21% metal.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Reacția președintelui PLUS Alba, după demisia candidatului USR de la Câmpeni: ”Acest domn nu putea deveni candidatul Alianței”

Publicat

Președintele PLUS Alba, Mihail David, a reacționat la scandalul de la Câmpeni, acolo unde Sorin Nicolae Trif, stabilit la sfârșitul anului trecut de USR Alba drept candidat la funcția de primar al orașului Câmpeni, a anunțat că se retrage din politică. 

Într-o postare pe contul său de Facebook, fostul membru USR își explica parțial gestul printr-o serie de cuvinte dure cu referire la ”colegii” din Alianța USR-PLUS. În același timp, și-a orientat susținătorii spre candidatul PNL, Cristi Pașca.

”Este clar și evident că mă retrag din viața politică, dar doresc electoratului din Câmpeni să susțină ceea ce ar fi mai bine pentru comunitate… Orice împotriva PSD! Asta ca să nu mai vorbim de jegurile PLUS. Cristi Pașca, din partea mea, îți doresc mult succes” a scris Sorin Trif.

Președintele PLUS Alba a reacționat. ”Am citit cu multă mirare și neînțelegere postarea domnului Sorin Trif prin care anunța că va susține candidatul PNL la Primăria Câmpeni. Această ieșire publică în acest moment ne arată de ce acest domn nu putea deveni candidatul Alianței USR PLUS pentru Primăria Câmpeni” a transmis Mihail David.

Citește și: Candidatul USR la Primăria Câmpeni s-a retras din politică cu o declarație dură împotriva PSD și PLUS. Neînțelegeri în Alianță

”Nu poți face echipă cu oameni care consideră că pentru a face politică trebuie „să te umilești în ultimul, susțin un alt candidat, de la un alt partid în detrimentul unui candidat din partea Alianței din care face parte.

Îmi pare rău că domnul Sorin Trif nu a știut să facă un pas înapoi și își ceară scuze public pentru jignirile aduse PLUS și implicit Alianței USR PLUS. Îmi este mie rușine de rușinea lui” a adăugat Mihail David.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate