LIVE: BOBOTEAZA 2023 la Alba Iulia. Slujba de sfințire a apei la Catedrala Încoronării, oficiată de ÎPS Irineu

Boboteaza 2023: La Alba Iulia se desfășoară vineri slujba de sfințire a apei, numită agheasma mare, la Catedrala Încoronării. Oficiază ÎPS Irineu, arhiepiscop ortodox de Alba Iulia. Participă zeci de credincioși.

Potrivit reprezentanților Arhiepiscopiei, sunt sfințiți 4.000 litri de apă în cadrul Slujbei Aghiasmei Mari, din ajun și de Bobotează.

Vezi și SFÂNTUL IOAN 2023: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana pe 7 ianuarie

Apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfințită printr-o dublă epicleză. ”Sfințirea are loc chiar ziua în care Iisus Hristos a sfințit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului” spune pr .prof Ene Braniște.

Boboteaza, sărbătorită în 6 ianuarie, marchează momentul în care Iisus a fost botezat în apa Iordanului de către Ioan Botezătorul

La ce se folosește și cum se consumă Aghiasma Mare

Se recomandă ca apa sfințită sau Aghiasma mare să se consume pe nemâncate, dimineața, înaintea anafurei sau după împărtășanie atunci când credincioșii se cuminecă.

Perioada în care se poate consuma aghiasma mare este de circa opt zile, din Ajunul Bobotezei până la Odovania Praznicului (14 ianuarie).

„Agheasma Mare se gustă în fiecare zi, opt zile la rând, pe nemâncate. De ce opt zile şi nu şapte? Pentru că, aşa cum spune într-o rugăciune, ea este curăţitoare spre viaţa veşnică. Gustând opt zile din apa aceasta, ne aducem aminte de botezul nostru, care a fost săvârşit pentru ca noi să avem arvuna vieţii veşnice, mântuirea şi dobândirea vieţii veşnice.

Cifra 8 este simbolul veşniciei. Deci, opt zile la rând gustăm apa aceasta, ne sfinţim, ne întărim şi înmulţim în noi harul pe care l-am primit la botez, fără ca aceasta să fie o repetare a botezului, ne curăţim şi devenim mai iubiţi de Dumnezeu Tatăl, mai întăriţi în credinţa de către Dumnezeu Fiul şi mai sfinţiţi de către Duhul Sfânt” – PF Daniel.

La recomandarea preotului duhovnic, Aghiasma mare se poate lua și în afara acestei perioade liturgice.

Aghiasma mare oferită de preoții parohi când binecuvintează locuința și gospodăria se păstrează într-un recipient, de obicei un vas de sticlă, folosindu-se în situații speciale, la sfatul părintelui duhovnic.

Aghiasma mare nu trebuie să fie înmulțită.

În rugăciunea de sfințire, rostită de arhiereu sau de preot, se face pomenirea foloaselor duhovnicești ale Aghiasmei mari:

„Și-i dă ei harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe ea izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească, pentru ca toți, cei ce se vor stropi și vor gusta din ea, să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință”.

După sfințirea apei din 6 ianuarie, credincioșii iau Agheasma Mare și o folosesc la stropitul casei, al gospodăriilor și, la sate, al animalelor, pentru a fi bine în noul an.

Boboteaza: tradiții, obiceiuri, superstiții

• în ziua de Bobotează nu se spală rufe; se spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele; din același motiv, nu este bine să lași haine la uscat
• se spune că nu e bine să te speli pe cap; dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul
• în satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi; se spune că atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie
• la sate, unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote
• dacă plouă, urmează o iarnă lungă; timpul frumos prevestește o vară frumoasă; dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate; dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun; dacă pomii sunt acoperiți în promoroacă, va fi belșug și sănătate
• se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece
• cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor
• fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să ia de la preot un firicel de busuioc sfinţit; se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub pernă înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea în vis pe cel cu care se vor căsători
• se mai spune că fetele care cad pe gheață se vor căsători în acest an