LIVE VIDEO: BOBOTEAZA la Alba Iulia. Slujba cea mare de sfințire a apei, la Catedrala Încoronării

Zeci de credincioși participă luni la slujba de sfințire a apei, în ziua de Bobotează, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Este sfinţită o cantitate de aproximativ 3.500 de litri de apă. Slujba este oficiată de ÎPS Irineu, în fața lăcașului de cult.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2020: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

Slujba de sfinţire cea mare a apei este oficiată mai întâi, în ajunul Bobotezei, iar cu această agheasmă mare sunt stropite casele credincioşilor.

Apoi, în ziua de Bobotează (6 ianuarie), apa sfințită este luată acasă de către credincioşi.

În cadrul acestei slujbe, spre deosebire de cea în care se sfințește agheasma mică, apa este sfințită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt.

Vezi VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

Agheasma, apa sfinţită prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufletești, a promovării şi a sfinţirii vieţii.

Cu agheasma mare se pot stropi şi casa, curtea, grădina, animalele din gospodării şi livezile.

Preoții spun că agheasma nu trebuie înmulţită. O sticlă de agheasmă mare este suficientă pentru un an, fiind folosită mai rar decât cea mică. Slujba pentru sfinţirea aghesmei mici poate fi săvârşită oricând în an, atât în biserică, cât şi în casele credincioşilor; când facem sfeştanie în casă, preotul poate sfinţi o cantitate mai mare de apă, în funcţie de dorinţa şi nevoile fiecăruia.

Se spune că agheasma nu se strică niciodată, datorită prezenţei în ea a harului lui Dumnezeu.

Agheasma mare este păstrată cu multa grijă în Sfântul Altar, ea fiind folosită de preot la multe rugăciuni săvârșite peste an: agheasma mare este folosită în slujba Botezului, la sfințirea bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir; cu ea se stropesc și obiectele liturgice și icoanele ce urmează a fi sfințite.

În zilele de Bobotează, fiecare creștin ia acasă agheasma mare și o păstrează într-un loc curat. Credincioșii beau agheasma mare vreme de opt zile, începând din ziua Bobotezei și încheind în ziua de odovanie a praznicului (14 ianuarie); numai în această perioadă se poate bea agheasma mare fără post și spovedanie.

Se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote, pentru a îndepărta răul.