Actualitate

Dragnea și ”taxa pe horă” de la Zlatna. Șeful PSD vrea să elimine taxe nefiscale, care sunt.. locale

Publicat

acum 7 ani

marți, 03.10.2017

Redactia Alba24.ro

Liviu Dragnea s-a declarat nemulțumit, la finalul săptămânii trecute, de numărul mare de taxe nefiscale din România și a dat ca exemplu „taxa pe horă”. O taxă pe jocul popular, a explicat gestual Liviu Dragnea, sugerând că se numără deja printre cele pe care Ministerul de Finanțe se pregătește să le elimine. ”Taxa pe horă” există însă într-o singură localitate din România, respectiv la Zlatna, iar Guvernul nu o poate elimina, fiind vorba despre o taxă stabilită local.

„Vreau să vă întreb dacă aţi auzit că în România există taxă pe horă. Pe horă. Există taxă pe horă -1000 de lei. Nu auzisem, dar există. Adică, dacă cineva organizează un eveniment şi face o horă, trebuie să plătească 1000 de lei. Nu ştiu dacă e rău sau bine, dar cred că putem renunţa la astfel de taxe. Costurile de administrare sunt mai mari decât taxa în sine”, a spus Liviu Dragnea după ședința Comitetului Executiv al PSD de la Sucevița.

Taxa amintită de Dragnea există la Zlatna, doar că nu este vorba despre o taxă nefiscală, așa cum a descris-o președintele PSD, ci despre o taxă locală. După declarațiile președintelui PSD, jurnaliștii de la Europa FM au decis să o verfice și au descfoperit-o într-un singur oraș din România, mai precis în județul Alba.

Taxa datează din 2011, când Consiliul Local Zlatna a decis să pună 8 taxe, așa cum îi permite legea în virtutea autonomiei locale. Localnicii plătesc de atunci 100 de lei pe zi dacă vor să dea de pomană la căminul cultural, 3.500 de lei dacă vor să facă o nuntă și 1.000 de lei dacă vor să se strângă la hora țărănească tot acolo.

”Hora de la Zlatna nu înseamnă însă un joc popular dansat și taxat în centrul orașului. Primar din 1990, Silviu Ponoran spune că taxa e, de fapt, suma cu care colindătorii închiriază la Crăciun căminul cultural dintr-o suburbie pentru o întâlnire tradițională la care se intră la dans, cu bilet. Similară impozitului pe spectacole inclus în Codul Fiscal, taxa de la Zlatna nu e așadar una nefiscală valabilă oriunde în România. În plus, costurile de administrare nu pot fi cuantificate. Este administrată într-un birou cu 4 angjagați care ar lucra oricum la Primăria Zlatna” spun jurnaliștii de la Europa FM.

Mai mult decât atât, nu poate fi anulată de la București. Pusă de Consiliul Local, taxa se poate anula doar printr-o hotărâre a aceluiași consiliu în care PSD are doar 4 membri din 14. A doua variantă ar fi aceea ca prefectul de Alba să o atace în instanță. Hotărârea este însă perfect legală și bazată chiar pe Codul Fiscal care permite primăriilor să ia chirie pe clădirile pe care le administrează.