Lunea Luminată, Lunea Albă sau A Doua Zi de Paște. Obiceiuri, tradiții și semnificație religioasă

Lunea Luminată, Lunea Albă sau a doua zi de Paște continuă bucuria și spiritul de comuniune deschis în noaptea Învierii. În bisericile ortodoxe se săvârșesc slujbe festive, continuându‑se cântările pascale: troparul și condacul Învierii.

A doua zi de Paște, cunoscută în tradiția ortodoxă drept Lunea Luminată, continuă atmosfera de sărbătoare și comuniune deschisă în noaptea Învierii.

În această zi, credincioșii participă din nou la slujba Sfintei Liturghii, în care se repetă cântările pascale („Troparul și Condacul Învierii”) și se salută reciproc cu urarea „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”.

După liturghie, familiile își deschid din nou porțile pentru vizite între rude și prieteni.

Masa de Paște este reluată cu cele rămase de la prânzul de duminică: pască, cozonac, ouă roșii, friptură de miel şi alte bucate tradiționale care se împart cu bunăvoință oaspeților.

În multe regiuni, gazdele păstrează obiceiul aprinderii lumânărilor și împărtășirii Luminii Sfinte și a doua zi, ca semn de binecuvântare pentru casă și gospodărie.

Vezi și URĂRI DE PAŞTE Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

În unele comunități, se mai păstrează ritualuri locale: fie mersul la cimitir pentru a aprinde lumânări la mormintele rudelor, fie jocuri și concursuri simple pentru copii – de exemplu, continuarea tradiției de ciocnit ouă roșii.

În zonele cu influență bucovineană, Lunea Luminată poate fi marcată prin întâlniri între vecini la casele învecinate, pentru a gusta vinul nou și a depăna amintiri.

Din punct de vedere liturgic, Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paște) este considerată un timp de har în care, în fiecare zi, troparul Învierii răsună în biserici, iar credincioșii sunt chemați la bucurie și la întărirea legăturilor de credință şi solidaritate.

Lunea Luminată nu se ţine post, ci se continuă petrecerea duhovnicească şi trupească, după rânduiala Paştelui.

Săptămâna Luminată. Lunea Albă, a doua zi de Paște. Tradiții

Se spune că în a doua zi de Paşti se vor deschide portile iertării și ale raiului. Astfel, cei care mor în cea de-a doua zi de Paşte nu mai trec prin Judecata de Apoi.

Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu aghiasmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

În biserici se oficiază aceeași slujbă care a avut loc în noaptea Învierii și Sfânta Liturghie. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului. Rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomii.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta mai este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor.

Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis.

Cel care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

În a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.

În a doua zi de Paști, se obișnuieste ca finii să se ducă în vizită la nași, cu colaci, pasca și ouă roșii, iar copiii merg la părinți. Nașii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiția spunând că aceștia mergeau împreună la hora satului, scrie creștinortodox.ro.

În cea de-a doua și în cea de-a treia zi de Paște avea loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viață a fetei de evreu, care a leșinat la aflarea veştii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă.

Lunea Luminată. Tradiții din zilele următoare

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.