Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

LUNI: „Statu la vase”, obicei unic în țară, în a doua zi de Paşte, la Şugag. Spectacol folcloric şi tradiţii. PROGRAM


Publicat

statu la vase 2019

„Statu’ la vase în Lunea Paştelui”, unul dintre cele mai vechi obiceiuri tradiționale românești, se păstrează în a doua zi de Paşte, la Şugag. Vor fi sărbătoriţi tinerii care s-au căsătorit în anul pascal 2018-2019.

VEZI: URĂRI DE PAŞTE 2019 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Evenimentul va avea loc anul acesta, conform tradiției, în lunea Paștelui, 29 aprilie, cu începere de la ora 11.00 în curtea Bisericii Ortodoxe din Şugag, acolo unde vor fi prezente, pentru „Statu’ la vase”, familii tinere care s-au căsătorit în anul pascal 2018-2019.

Părintele spiritual al obiceiului tradițional, nașul simbolic al tinerelor familii, va fi Marius Moga senior, originar din Șugag și cel care s-a implicat activ în reînvierea obiceiului străvechi. Vizitarea Expoziției Etnografică din Șugag, atelierele de pictură tradițională pe sticlă ,,Școala de la Laz”, târgul de meșteșuguri tradiționale din Județul Alba și spectacolul folcloric de la Căminul Cultural vor întregi sărbătoarea tradițională din Lunea Paștelui.

statu la vase afis 2019

Spectacolul folcloric va fi susținut de soliști vocali și instrumentiști îndrăgiți, grupuri vocale și instrumentale tradiționale din Județul Alba: Roxana Reche, Nicolae Plută, Floricica Moga, Dorina Nariţa, ansamblul de dansuri coordonat de coregrafii Alexandra şi Flaviu Mîrza, Gabriel Bucur, Ioana Șolea, Oana Vențel, Alexandru Popescu, Alina Cucui, Leontina Fărcaș, Grupul vocal tradițional „Felician Fărcașiu” din Sebeș și Grupul instrumental tradițional „Fluierașii din Șugag”. Conducerea muzicală va fi asigurată de dirijor Alexandru Pal.

statu la vase

Obiceiul tradițional „Statu’ la vase în Lunea Paştelui” de la Șugag

,,Statu la vase în Lunea Paștelui” de la Șugag este un străvechi obicei tradițional, unic în țară, ce reunește atât sărbătoarea întemeierii unei familii, cât și sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului, obiceiul ale cărui origini se pierd în timp și în istoria acestor locuri.

Tradiția spune că în a doua zi de Paști sătenii trebuie să se adune în curtea bisericii și să ia parte la un mare ospăț închinat vieții de familie. Este un moment cu totul special, celebrându-se însăși starea de bine, de mulțumire, din sânul familiei. Pregătirile pentru ieșirea la ,,Statu la vase în Lunea Paștelui” încep odată cu intrarea în Săptămâna Mare. În această perioadă, întreaga comunitate intră în săptămâna curățeniei caselor, gospodăriilor, trec la purificarea veșmintelor, dar și la purificarea sufletească.

Luni și marți sunt scoase din lada de zestre, curățate, călcate și pregătite, pentru marea sărbătoare, deosebitele costume tradiționale șugăjene cu care mirii și miresele de peste an urmează a se îmbrăca în Lunea Paștelui. În Miercurea Mare, alături de alți membrii din comunitate, alaiul de tineri se îndreaptă către biserică, fiecare dintre ei ducând în dar vase ce urmează a fi donate bisericii. Povestirile localnicilor spun că aceste vase sunt sfințite și dăruite familiilor mai sărace în noaptea de Înviere. Urmează apoi Joia Mare, când conform tradiției nu se lucrează nimic, nici în casă și nici afară, în gospodărie. În Vinerea Mare sau a Vinerea Patimilor, după venirea de la Sfântul Maslu, în fiecare gospodărie se roșesc ouăle. În zona Șugagului nu s-a practicat niciodată încondeiatul ouălor, acestea fiind vopsite cu foi de ceapă. La orele amiezii, comunitatea locală se îndreaptă din nou spre biserică pentru a participa la Prohod, la slujba de Sfințire a ouălor roșii și la pregătirea Paștilor pentru Înviere.

O caracteristică aparte la Șugag este faptul că slujbele religioase din această perioadă au loc în miezul zilei, deoarece Șugagul este ,,un sat de munte, cu case rare și răsfirate pe mari întinderi, numai miezul satului fiind mai încheiat în jurul bisericii” (Lucian Blaga).

În Sâmbăta Mare, până la ora prânzului, gospodinele trezite cu noaptea în cap pregătesc cele necesare mesei tradiționale de Paști: ouă roșii, cozonaci, pâine, preparate din miel. Cuplurile de tineri căsătoriți în anul pascal ce tocmai se încheie pregătesc în plus colacii pentru ,,Statu’ la vase”. Aceștia sunt niște colaci ritualici, în număr de cinci, patru mai mici și unul mai mare. Se fac din același aluat ca și colacii tradiționali, doar că aluatul este unul dulce, de obicei îndulcit cu miere. Colacii au o împletitură specială care permite așezarea în mijlocul lor a unui ou roșu.

Fiind o comună de munte desfășurată pe o suprafață de 240 kmp, la Șugag slujba de Înviere se ține duminică dimineața, sfârșindu-se în jurul orei cinci dimineața, atunci când se iau paștile de către toți membrii comunității chiar la ieșirea din biserică și se ciocnesc ouă roșii. În Duminica paștilor membrii familiilor se reunesc în jurul mesei de Paști, mănâncă și se veselesc împreună până seara târziu. Tinerii se adună într-un loc dinainte stabilit și joacă jocuri diverse în timp ce bătrânii stau la taifas. În ziua de Paști nu se doarme, iar membrii familiei nu trebuie să se certe între ei pentru a fi armonie tot anul.

Lunea Paștelui are la Șugag o însemnătate deosebită pentru tinerii căsătoriți în anul ce s-a scurs de la Paștele trecut și până la prinderea Postului Paștelui prezent. Fiecare dintre aceste tinere cupluri vin la biserică în Lunea Paștelui îmbrăcați în portul tradițional șugăjan. Poalele pliate, iile, cătrințele, șorțurile, cioarecii, cojocelele și clopul sunt scoase din lada de zestre, ce încă mai există în gospodăria fiecărei familii, și sunt îmbrăcate cu mândrie de tinerii căsătoriți. Singurul element deosebit față de costumul tradițional de sărbătoare este acela că tinerele neveste, la acest obicei și numai la acest obicei, înlocuiesc brâul roșu sau brâul tricolor care se poartă de obicei, cu o panglică de culoarea albastru deschis care simbolizează trecerea fetei în rândul tinerelor neveste, dar și infinitul azuriu al cerului, adică viața senină ca cerul, fără nori, a cuplului nou format. Fluierul este nelipsit de la brâul șugăjanului, fiind purtat la brâu și în Lunea Paștelui, fiecare străduindu-se să-l încrusteze cât mai frumos.

În drumul lor spre biserică, tinerii căsătoriți trec de la unul la altul. Tot drumul până la biserică este presărat de râsul tinerilor, de glume, snoave și ghicitori. Pe durata întregului drum, tinerii atrag privirile prin ținuta și veselia lor, fiind întâmpinați de ceilalți membrii ai comunității sau de simpli trecători aflați în tranzit prin Șugag, cu urări de bine și cu urări de longevitate în cuplu.

În timp ce în biserică are loc slujba religioasă din Lunea Paștelui, tradiția cere ca tinerii căsătoriți în anul pascal ce tocmai s-a încheiat să se adune în curtea bisericii unde, la finalul slujbei din biserică, preotul le va da binecuvântarea pentru viața de familie în care tocmai au intrat. Este un moment cu totul deosebit, celebrându-se însăși starea de bine și de mulțumire din sânul familiei.

Pentru ,,Statu la vase în Lunea Paștelui” fiecare tânără familie are rezervată în curtea bisericii o masă pe care o împodobește cât mai frumos cu putință, respectând cu sfințenie ritualul sărbătorii. În ritualul acestei sărbători există două constante, două cifre simbol – cifra doi și cifra patru.

În pregătirea mesei din curtea bisericii, cifra patru este cifra simbol, care din spusele oamenilor ar însemna comuniunea care se creează între tinerii căsătoriți și nașii lor. În mediul rural, nașii au o mare importanță în viața noului cuplu, ei fiind considerați părinții spirituali ai tinerilor căsătoriți. Masa este pregătită de tânăra nevastă, înainte de începerea slujbei din biserică, ținând cont de încărcătura simbolică a cifrei patru: pe masă se pun patru rânduri de fețe de masă țesute în război în iarna ce tocmai s-a încheiat, fiecare nevastă străduindu-se să aibă țesăturile cele mai frumoase. Fețele de masă sunt așezate în trepte pentru a putea fi văzute mai bine și pentru a fi cât mai apreciată măiestria tinerei neveste. Marginea feței de masă este tivită cu dantelă făcută în casă. După ce sunt așezate fețele de masă, în cele patru colțuri ale mesei se pun colacii ritualici de dimensiuni mai mici, iar în mijlocul mesei se pune colacul cel mare. În mijlocul lor, în locul pregătit special din împletitura aluatului, se pune câte un ou roșu. Colacul cel mare este asemănător ,,pupezei” folosite în ritualul de nuntă de pe Valea Sebeșului, această ,,pupăză” fiind colacul adus de nași ca dar de nuntă. După aranjarea mesei, tinerele neveste fac un adevărat festin culinar, specific sărbătorii de Paști, cu cozonaci, ouă roșii, prăjituri, vin, țuică și preparate din carne de miel. Un alt element specific este vaza cu flori. De pe niciuna dintre mese nu lipsește vaza cu flori, motivul florii în cultura populară simbolizând trecerea prin cele mai importante momente ale ciclului vieții, de la naștere și până la moarte. La tinerele familii, simbolistica florii este aceea de simbol al rodirii, al aducerii copiilor pe lume, al reînvierii.

La sfârșitul slujbei religioase din biserică, întreaga comunitate prezentă la slujbă se deplasează în curtea bisericii, acolo unde tinerii vor primi binecuvântarea preoților pentru un trai îndelungat, îmbelșugat și fericit. Cu acest prilej sunt sfințite mesele îmbelșugate, iar slujba se încheie cu îndemnul făcut de preoți pentru nași de ale fi sprijin tinerilor căsătoriți, de a-i îndruma și sfătui la fiecare impas din viața lor, iar tinerelor familii le sunt adresate urări de bunăstare, viață lungă, fericită și prosperă.

După slujba de binecuvântare, rudele și prietenii sosiți în curtea bisericii pentru a participa la acest obicei trec pe rând pe la mesele tuturor familiilor noi și închină câte un pahar în cinstea tinerelor familii. De asemenea, cei sosiți fac daruri tinerilor, în special vase necesare în gospodărie sau la strunga de oi. Alaiul celor care oferă daruri începe, după datină, cu nașul care dăruiește tinerilor un ciubăr, iar la schimb, tânăra familie îi oferă nașului colacul cel mare din mijlocul mesei (,,pupăza”). Ciubărul era pe timpuri confecționat de naș, dar astăzi el este cumpărat și trebuie să fie nou și frumos încrustat, împodobit cu verdeață, simbol al reînvierea naturii, dar și al crudității tinerei familii ce-l primește în dar. Ciubărul are funcția ritualică de a-i uni pe cei doi tineri, la finalul obiceiului acesta fiind folosit pentru transportul cadourilor primite de la membrii comunității și este purtat de tânăra familie până acasă, pe jos.

Din momentul primirii ciubărului ne despărțim de simbolistica cifrei patru și se trece la simbolistica cifrei doi ce semnifică din acest moment ,,botezul” tinerei familii, intrarea ei în lumea satului, posibilitatea ei de a pleca singură pe drumul vieții fără a mai cere ajutor de la ceilalți, decât în momentele de mare cumpănă. Se consideră de acum înainte că cei doi tineri au strâns experiența necesară pentru a-și asuma responsabilitățile vieții în doi și că acest obicei al statului la vase este ultimul ajutor pe care comunitatea în care trăiesc au obligația să li-l mai acorde. Acest prag, de trecere la adevărata viață de cuplu, este sprijinit pentru ultima dată de întreaga comunitate, prin oferirea de cadouri, obiecte necesare în gospodărie, în mod special vase și întotdeauna în număr de două obiecte de același fel: două blide, 2 linguri, 2 furcuțe, 2 ulcele, 2 metri de jolj, 2 oale etc. După ceremonial, toate aceste obiecte sunt puse în ciubărul primit de la naș și sunt transportate de cei doi soți până acasă, simbol al începerii muncii în doi.

Se poate observa că în ceremonialul de pregătire și desfășurare al obiceiului ,,Statu’ la vase în Lunea Paștelui” principalul element de recuzită este vasul. Vasele folosite în cadrul obiceiului sunt confecționate din lemn sau lut. Probabil că importanța acestor obiecte vine de la tradițiile meșteșugărești ale zonei, știut fiind că olarii din Săsciori și sculptorii în lemn din Șugag au fost renumiți din cele mai vechi timpuri. Nu de puține ori vasele confecționate din lutul dealurilor din Săsciori sau obiectele făurite de meșterii populari din Șugag, ca și minunatele icoane de la școala Poienarilor din Laz au fost admirate și apreciate atât de specialiști, cât și de simplii privitori din întreaga lume, multe din ele poposind în colecții particulare.

Sau poate că importanța vaselor, în contextul obiceiului tradițional din zonă, vine din vremuri mai îndepărtate, știut fiind, din izvoarele istorice, că tracii prezenți pe aceste meleaguri, aveau un cult deosebit pentru familie și pentru confecționarea vaselor, fie ele ritualice, fie necesare în gospodărie.

Obiceiul tradițional ,,Statu’ la vase în Lunea Paștelui” a fost întrerupt în anul 1990 din motive necunoscute, dar în urma culegerilor din teren și a informatorilor din zonă, un grup de specialiști de la Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” l-au valorificat și l-au readus în actualitatea satului în anul 2008, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și a Primăriei din Șugag. De atunci, obiceiul se practică din nou fără întrerupere.

În toată această perioadă, de la apariția lui și până azi, un obicei la origine păgân a străbătut veacurile, a fost adoptat de biserică și a fost transformat într-un obicei creștin, însă semnificația sa inițială s-a păstrat nealterată: uniunea comunității în jurul noii familii.

Valea Sebeșului, denumită de Mihail Sadoveanu ,,Valea Frumoasei” este situată în Județul Alba, în sudul Transilvaniei, în partea central a Carpaților Meridionali, în porțiunea unde aceștia prezintă cea mai mare lățime (grupa Șureanu-Parâng-Lotrului). Valea Sebeșului este încadrată la vest de Munții Șureanu și culoarul Mureșului, de Munții Lotrului la sud, de Munții Cindrel și de Depresiunea Apoldului în est, iar la nord de Podișul Secașelor. Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece și pădurea verde îți dau senzația că te afli într-un colt de rai. Te convingi de asta imediat după ce îeși din localitatea Petrești și urci spre Munții Sebeșului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut.

După intrarea pe vale, la circa 30 km de Municipiul Sebeș se află situată comuna Șugag, atestată documentar încă din anul 1575. Comună veche de ciobani, Șugagul își trage numele de la apele tumultoase (șugăgi) ce coboară în vârtejuri de pe versanții munților Cindrel și Șureanu. Șugagul este cunoscut atât prin peisajul minunat, cât și prin formațiile tradiționale de fluierași, prin meșteșugul prelucrării lemnului și prin frumoasele obiceiuri tradiționale.

Sărbătoarea este organizată de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, în parteneriat cu Primăria Comunei Șugag și Biserica Ortodoxă Șugag.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CÎMPENI

Peștera Gheţarul de la Scărişoara, închisă pentru turişti. Se efectuează lucrări de înlocuire a scărilor de acces

Publicat

Cel mai important obiectiv turistic natural din Alba şi unde se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume, Peștera Gheţarul de la Scărişoara, nu poate fi vizitat în prezent, deoarece se execută lucrări de înlocuire a scărilor de acces.

“Peştera Gheţarul de la Scărişoara este momentan închisă, întrucât au apărut ceva probleme la scările de acces şi nu mai prezentau siguranţă. Am întocmit un proiect tehnic, iar în prezent se află în execuţie înlocuirea scărilor metalice din peşteră”, a declarat, joi, primarul comunei Gîrda de Sus, Marin Vîrciu.

Edilul a adăugat că nu se ştie deocamdată când va fi redeschisă pentru public. “Ca în orice investiţie, apar şi anumite probleme neprevăzute. Noi încercăm cât putem de repede să o repunem în circuitul turistic”, a menţionat Marin Vîrciu.

Primarul a adăugat că turiştii care ajung în zonă pot să viziteze însă Peştera “Poarta lui Ionele”, situată tot pe raza comunei Gîrda de Sus şi care dispune de ghid.

Gheţarul de la Scărişoara este vizitat anual, cu deosebire din mai până în septembrie, de peste zece mii de turişti.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar. Acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Peştera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice. Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn.

Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte un depozit de gheaţă fosil format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate. Blocul de gheaţă are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime, grosimi între 11 şi 36 de metri.

În gheţar trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ”Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei).

foto: arhivă

sursa: românia24.ro, agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Cupru Min Abrud: Cum au evoluat datele financiare ale firmei în ultimii ani. Investiții de peste 125 de milioane de lei

Publicat

cupru min

Cupru Min Abrud şi-a dublat principalii indicatori financiari în perioada 2016-2019. Compania care produce concentrat de cupru a înregistrat o creştere a veniturilor cu 93%, a cifrei de afaceri cu 120% și a profitului cu 117% în 2019, faţă de 2016.

Potrivit unui comunicat al companiei miniere de stat, Cupru Min a obţinut aceste rezultate prin investiţii totale de aproximativ 30 de milioane de euro din resurse proprii, în condiţiile în care societatea nu are datorii.

Cifra de afaceri a companiei a crescut de la 119 mil. lei în 2016, la 262 mil.lei în 2019. În perioada menţionată profitul brut a urmat acelaşi trend ascendent şi coeficient de creştere, de la 6 mil. lei în 2016, la 15 mil. lei în 2019.

Investiţiile s-au triplat de la peste 14 mil. lei în 2016, la peste 52 mil. lei în vârful din 2018. Anul trecut, investiţiile s-au cifrat la peste 40 mil. lei. Total investiţii: 125 mil. lei.

  • ”Performanţa economică a companiei s-a înregistrat într-o perioadă de provocări majore precum creşterea preţului energiei electrice, scăderea consistentă a cotaţiilor internaţionale ale cuprului şi stagnarea economică mondială, determinată de pandemie”.

Producţia a evoluat de la 37.846 tone de concentrat de cupru (echivalentul a 7.800 tone cupru metalic) la 39.018 tone de concentrat în 2018 (8.200 tone cupru metalic), respectiv 43.500 tone de concentrat (9.180 tone cupru metalic) în 2019. Concentratul de cupru are o medie de 21% metal.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Reacția președintelui PLUS Alba, după demisia candidatului USR de la Câmpeni: ”Acest domn nu putea deveni candidatul Alianței”

Publicat

Președintele PLUS Alba, Mihail David, a reacționat la scandalul de la Câmpeni, acolo unde Sorin Nicolae Trif, stabilit la sfârșitul anului trecut de USR Alba drept candidat la funcția de primar al orașului Câmpeni, a anunțat că se retrage din politică. 

Într-o postare pe contul său de Facebook, fostul membru USR își explica parțial gestul printr-o serie de cuvinte dure cu referire la ”colegii” din Alianța USR-PLUS. În același timp, și-a orientat susținătorii spre candidatul PNL, Cristi Pașca.

”Este clar și evident că mă retrag din viața politică, dar doresc electoratului din Câmpeni să susțină ceea ce ar fi mai bine pentru comunitate… Orice împotriva PSD! Asta ca să nu mai vorbim de jegurile PLUS. Cristi Pașca, din partea mea, îți doresc mult succes” a scris Sorin Trif.

Președintele PLUS Alba a reacționat. ”Am citit cu multă mirare și neînțelegere postarea domnului Sorin Trif prin care anunța că va susține candidatul PNL la Primăria Câmpeni. Această ieșire publică în acest moment ne arată de ce acest domn nu putea deveni candidatul Alianței USR PLUS pentru Primăria Câmpeni” a transmis Mihail David.

Citește și: Candidatul USR la Primăria Câmpeni s-a retras din politică cu o declarație dură împotriva PSD și PLUS. Neînțelegeri în Alianță

”Nu poți face echipă cu oameni care consideră că pentru a face politică trebuie „să te umilești în ultimul, susțin un alt candidat, de la un alt partid în detrimentul unui candidat din partea Alianței din care face parte.

Îmi pare rău că domnul Sorin Trif nu a știut să facă un pas înapoi și își ceară scuze public pentru jignirile aduse PLUS și implicit Alianței USR PLUS. Îmi este mie rușine de rușinea lui” a adăugat Mihail David.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Fişele-tip de autoevaluare a directorilor unităților de învățământ din Olt, copiate de la IȘJ Alba

Publicat

Reprezentanţii Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Olt au copiat de la IȘJ Alba fişele-tip de autoevaluare a activităţii manageriale a directorilor unităţilor de învăţământ din judeţ.

Fişele poartă antetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Olt, dar în conţinut au fost semnalate referiri la ISJ Alba. Potrivit reporter24.info, inspectorul şcolar general Daniela Ţîrcomnicu a transmis că va face verificări, însă după mai multe zeci de minute nu a reușit să afle ce s-a întâmplat.

 

La aproximativ o oră după semnalarea fișelor-tip copiate, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Olt documentele au fost corectate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate