Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

LUNI: „Statu la vase”, obicei unic în țară, în a doua zi de Paşte, la Şugag. Spectacol folcloric şi tradiţii. PROGRAM


Publicat

statu la vase 2019

„Statu’ la vase în Lunea Paştelui”, unul dintre cele mai vechi obiceiuri tradiționale românești, se păstrează în a doua zi de Paşte, la Şugag. Vor fi sărbătoriţi tinerii care s-au căsătorit în anul pascal 2018-2019.

VEZI: URĂRI DE PAŞTE 2019 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Evenimentul va avea loc anul acesta, conform tradiției, în lunea Paștelui, 29 aprilie, cu începere de la ora 11.00 în curtea Bisericii Ortodoxe din Şugag, acolo unde vor fi prezente, pentru „Statu’ la vase”, familii tinere care s-au căsătorit în anul pascal 2018-2019.

Părintele spiritual al obiceiului tradițional, nașul simbolic al tinerelor familii, va fi Marius Moga senior, originar din Șugag și cel care s-a implicat activ în reînvierea obiceiului străvechi. Vizitarea Expoziției Etnografică din Șugag, atelierele de pictură tradițională pe sticlă ,,Școala de la Laz”, târgul de meșteșuguri tradiționale din Județul Alba și spectacolul folcloric de la Căminul Cultural vor întregi sărbătoarea tradițională din Lunea Paștelui.

statu la vase afis 2019

Spectacolul folcloric va fi susținut de soliști vocali și instrumentiști îndrăgiți, grupuri vocale și instrumentale tradiționale din Județul Alba: Roxana Reche, Nicolae Plută, Floricica Moga, Dorina Nariţa, ansamblul de dansuri coordonat de coregrafii Alexandra şi Flaviu Mîrza, Gabriel Bucur, Ioana Șolea, Oana Vențel, Alexandru Popescu, Alina Cucui, Leontina Fărcaș, Grupul vocal tradițional „Felician Fărcașiu” din Sebeș și Grupul instrumental tradițional „Fluierașii din Șugag”. Conducerea muzicală va fi asigurată de dirijor Alexandru Pal.

statu la vase

Obiceiul tradițional „Statu’ la vase în Lunea Paştelui” de la Șugag

,,Statu la vase în Lunea Paștelui” de la Șugag este un străvechi obicei tradițional, unic în țară, ce reunește atât sărbătoarea întemeierii unei familii, cât și sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului, obiceiul ale cărui origini se pierd în timp și în istoria acestor locuri.

Tradiția spune că în a doua zi de Paști sătenii trebuie să se adune în curtea bisericii și să ia parte la un mare ospăț închinat vieții de familie. Este un moment cu totul special, celebrându-se însăși starea de bine, de mulțumire, din sânul familiei. Pregătirile pentru ieșirea la ,,Statu la vase în Lunea Paștelui” încep odată cu intrarea în Săptămâna Mare. În această perioadă, întreaga comunitate intră în săptămâna curățeniei caselor, gospodăriilor, trec la purificarea veșmintelor, dar și la purificarea sufletească.

Luni și marți sunt scoase din lada de zestre, curățate, călcate și pregătite, pentru marea sărbătoare, deosebitele costume tradiționale șugăjene cu care mirii și miresele de peste an urmează a se îmbrăca în Lunea Paștelui. În Miercurea Mare, alături de alți membrii din comunitate, alaiul de tineri se îndreaptă către biserică, fiecare dintre ei ducând în dar vase ce urmează a fi donate bisericii. Povestirile localnicilor spun că aceste vase sunt sfințite și dăruite familiilor mai sărace în noaptea de Înviere. Urmează apoi Joia Mare, când conform tradiției nu se lucrează nimic, nici în casă și nici afară, în gospodărie. În Vinerea Mare sau a Vinerea Patimilor, după venirea de la Sfântul Maslu, în fiecare gospodărie se roșesc ouăle. În zona Șugagului nu s-a practicat niciodată încondeiatul ouălor, acestea fiind vopsite cu foi de ceapă. La orele amiezii, comunitatea locală se îndreaptă din nou spre biserică pentru a participa la Prohod, la slujba de Sfințire a ouălor roșii și la pregătirea Paștilor pentru Înviere.

O caracteristică aparte la Șugag este faptul că slujbele religioase din această perioadă au loc în miezul zilei, deoarece Șugagul este ,,un sat de munte, cu case rare și răsfirate pe mari întinderi, numai miezul satului fiind mai încheiat în jurul bisericii” (Lucian Blaga).

În Sâmbăta Mare, până la ora prânzului, gospodinele trezite cu noaptea în cap pregătesc cele necesare mesei tradiționale de Paști: ouă roșii, cozonaci, pâine, preparate din miel. Cuplurile de tineri căsătoriți în anul pascal ce tocmai se încheie pregătesc în plus colacii pentru ,,Statu’ la vase”. Aceștia sunt niște colaci ritualici, în număr de cinci, patru mai mici și unul mai mare. Se fac din același aluat ca și colacii tradiționali, doar că aluatul este unul dulce, de obicei îndulcit cu miere. Colacii au o împletitură specială care permite așezarea în mijlocul lor a unui ou roșu.

Fiind o comună de munte desfășurată pe o suprafață de 240 kmp, la Șugag slujba de Înviere se ține duminică dimineața, sfârșindu-se în jurul orei cinci dimineața, atunci când se iau paștile de către toți membrii comunității chiar la ieșirea din biserică și se ciocnesc ouă roșii. În Duminica paștilor membrii familiilor se reunesc în jurul mesei de Paști, mănâncă și se veselesc împreună până seara târziu. Tinerii se adună într-un loc dinainte stabilit și joacă jocuri diverse în timp ce bătrânii stau la taifas. În ziua de Paști nu se doarme, iar membrii familiei nu trebuie să se certe între ei pentru a fi armonie tot anul.

Lunea Paștelui are la Șugag o însemnătate deosebită pentru tinerii căsătoriți în anul ce s-a scurs de la Paștele trecut și până la prinderea Postului Paștelui prezent. Fiecare dintre aceste tinere cupluri vin la biserică în Lunea Paștelui îmbrăcați în portul tradițional șugăjan. Poalele pliate, iile, cătrințele, șorțurile, cioarecii, cojocelele și clopul sunt scoase din lada de zestre, ce încă mai există în gospodăria fiecărei familii, și sunt îmbrăcate cu mândrie de tinerii căsătoriți. Singurul element deosebit față de costumul tradițional de sărbătoare este acela că tinerele neveste, la acest obicei și numai la acest obicei, înlocuiesc brâul roșu sau brâul tricolor care se poartă de obicei, cu o panglică de culoarea albastru deschis care simbolizează trecerea fetei în rândul tinerelor neveste, dar și infinitul azuriu al cerului, adică viața senină ca cerul, fără nori, a cuplului nou format. Fluierul este nelipsit de la brâul șugăjanului, fiind purtat la brâu și în Lunea Paștelui, fiecare străduindu-se să-l încrusteze cât mai frumos.

În drumul lor spre biserică, tinerii căsătoriți trec de la unul la altul. Tot drumul până la biserică este presărat de râsul tinerilor, de glume, snoave și ghicitori. Pe durata întregului drum, tinerii atrag privirile prin ținuta și veselia lor, fiind întâmpinați de ceilalți membrii ai comunității sau de simpli trecători aflați în tranzit prin Șugag, cu urări de bine și cu urări de longevitate în cuplu.

În timp ce în biserică are loc slujba religioasă din Lunea Paștelui, tradiția cere ca tinerii căsătoriți în anul pascal ce tocmai s-a încheiat să se adune în curtea bisericii unde, la finalul slujbei din biserică, preotul le va da binecuvântarea pentru viața de familie în care tocmai au intrat. Este un moment cu totul deosebit, celebrându-se însăși starea de bine și de mulțumire din sânul familiei.

Pentru ,,Statu la vase în Lunea Paștelui” fiecare tânără familie are rezervată în curtea bisericii o masă pe care o împodobește cât mai frumos cu putință, respectând cu sfințenie ritualul sărbătorii. În ritualul acestei sărbători există două constante, două cifre simbol – cifra doi și cifra patru.

În pregătirea mesei din curtea bisericii, cifra patru este cifra simbol, care din spusele oamenilor ar însemna comuniunea care se creează între tinerii căsătoriți și nașii lor. În mediul rural, nașii au o mare importanță în viața noului cuplu, ei fiind considerați părinții spirituali ai tinerilor căsătoriți. Masa este pregătită de tânăra nevastă, înainte de începerea slujbei din biserică, ținând cont de încărcătura simbolică a cifrei patru: pe masă se pun patru rânduri de fețe de masă țesute în război în iarna ce tocmai s-a încheiat, fiecare nevastă străduindu-se să aibă țesăturile cele mai frumoase. Fețele de masă sunt așezate în trepte pentru a putea fi văzute mai bine și pentru a fi cât mai apreciată măiestria tinerei neveste. Marginea feței de masă este tivită cu dantelă făcută în casă. După ce sunt așezate fețele de masă, în cele patru colțuri ale mesei se pun colacii ritualici de dimensiuni mai mici, iar în mijlocul mesei se pune colacul cel mare. În mijlocul lor, în locul pregătit special din împletitura aluatului, se pune câte un ou roșu. Colacul cel mare este asemănător ,,pupezei” folosite în ritualul de nuntă de pe Valea Sebeșului, această ,,pupăză” fiind colacul adus de nași ca dar de nuntă. După aranjarea mesei, tinerele neveste fac un adevărat festin culinar, specific sărbătorii de Paști, cu cozonaci, ouă roșii, prăjituri, vin, țuică și preparate din carne de miel. Un alt element specific este vaza cu flori. De pe niciuna dintre mese nu lipsește vaza cu flori, motivul florii în cultura populară simbolizând trecerea prin cele mai importante momente ale ciclului vieții, de la naștere și până la moarte. La tinerele familii, simbolistica florii este aceea de simbol al rodirii, al aducerii copiilor pe lume, al reînvierii.

La sfârșitul slujbei religioase din biserică, întreaga comunitate prezentă la slujbă se deplasează în curtea bisericii, acolo unde tinerii vor primi binecuvântarea preoților pentru un trai îndelungat, îmbelșugat și fericit. Cu acest prilej sunt sfințite mesele îmbelșugate, iar slujba se încheie cu îndemnul făcut de preoți pentru nași de ale fi sprijin tinerilor căsătoriți, de a-i îndruma și sfătui la fiecare impas din viața lor, iar tinerelor familii le sunt adresate urări de bunăstare, viață lungă, fericită și prosperă.

După slujba de binecuvântare, rudele și prietenii sosiți în curtea bisericii pentru a participa la acest obicei trec pe rând pe la mesele tuturor familiilor noi și închină câte un pahar în cinstea tinerelor familii. De asemenea, cei sosiți fac daruri tinerilor, în special vase necesare în gospodărie sau la strunga de oi. Alaiul celor care oferă daruri începe, după datină, cu nașul care dăruiește tinerilor un ciubăr, iar la schimb, tânăra familie îi oferă nașului colacul cel mare din mijlocul mesei (,,pupăza”). Ciubărul era pe timpuri confecționat de naș, dar astăzi el este cumpărat și trebuie să fie nou și frumos încrustat, împodobit cu verdeață, simbol al reînvierea naturii, dar și al crudității tinerei familii ce-l primește în dar. Ciubărul are funcția ritualică de a-i uni pe cei doi tineri, la finalul obiceiului acesta fiind folosit pentru transportul cadourilor primite de la membrii comunității și este purtat de tânăra familie până acasă, pe jos.

Din momentul primirii ciubărului ne despărțim de simbolistica cifrei patru și se trece la simbolistica cifrei doi ce semnifică din acest moment ,,botezul” tinerei familii, intrarea ei în lumea satului, posibilitatea ei de a pleca singură pe drumul vieții fără a mai cere ajutor de la ceilalți, decât în momentele de mare cumpănă. Se consideră de acum înainte că cei doi tineri au strâns experiența necesară pentru a-și asuma responsabilitățile vieții în doi și că acest obicei al statului la vase este ultimul ajutor pe care comunitatea în care trăiesc au obligația să li-l mai acorde. Acest prag, de trecere la adevărata viață de cuplu, este sprijinit pentru ultima dată de întreaga comunitate, prin oferirea de cadouri, obiecte necesare în gospodărie, în mod special vase și întotdeauna în număr de două obiecte de același fel: două blide, 2 linguri, 2 furcuțe, 2 ulcele, 2 metri de jolj, 2 oale etc. După ceremonial, toate aceste obiecte sunt puse în ciubărul primit de la naș și sunt transportate de cei doi soți până acasă, simbol al începerii muncii în doi.

Se poate observa că în ceremonialul de pregătire și desfășurare al obiceiului ,,Statu’ la vase în Lunea Paștelui” principalul element de recuzită este vasul. Vasele folosite în cadrul obiceiului sunt confecționate din lemn sau lut. Probabil că importanța acestor obiecte vine de la tradițiile meșteșugărești ale zonei, știut fiind că olarii din Săsciori și sculptorii în lemn din Șugag au fost renumiți din cele mai vechi timpuri. Nu de puține ori vasele confecționate din lutul dealurilor din Săsciori sau obiectele făurite de meșterii populari din Șugag, ca și minunatele icoane de la școala Poienarilor din Laz au fost admirate și apreciate atât de specialiști, cât și de simplii privitori din întreaga lume, multe din ele poposind în colecții particulare.

Sau poate că importanța vaselor, în contextul obiceiului tradițional din zonă, vine din vremuri mai îndepărtate, știut fiind, din izvoarele istorice, că tracii prezenți pe aceste meleaguri, aveau un cult deosebit pentru familie și pentru confecționarea vaselor, fie ele ritualice, fie necesare în gospodărie.

Obiceiul tradițional ,,Statu’ la vase în Lunea Paștelui” a fost întrerupt în anul 1990 din motive necunoscute, dar în urma culegerilor din teren și a informatorilor din zonă, un grup de specialiști de la Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” l-au valorificat și l-au readus în actualitatea satului în anul 2008, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și a Primăriei din Șugag. De atunci, obiceiul se practică din nou fără întrerupere.

În toată această perioadă, de la apariția lui și până azi, un obicei la origine păgân a străbătut veacurile, a fost adoptat de biserică și a fost transformat într-un obicei creștin, însă semnificația sa inițială s-a păstrat nealterată: uniunea comunității în jurul noii familii.

Valea Sebeșului, denumită de Mihail Sadoveanu ,,Valea Frumoasei” este situată în Județul Alba, în sudul Transilvaniei, în partea central a Carpaților Meridionali, în porțiunea unde aceștia prezintă cea mai mare lățime (grupa Șureanu-Parâng-Lotrului). Valea Sebeșului este încadrată la vest de Munții Șureanu și culoarul Mureșului, de Munții Lotrului la sud, de Munții Cindrel și de Depresiunea Apoldului în est, iar la nord de Podișul Secașelor. Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece și pădurea verde îți dau senzația că te afli într-un colt de rai. Te convingi de asta imediat după ce îeși din localitatea Petrești și urci spre Munții Sebeșului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut.

După intrarea pe vale, la circa 30 km de Municipiul Sebeș se află situată comuna Șugag, atestată documentar încă din anul 1575. Comună veche de ciobani, Șugagul își trage numele de la apele tumultoase (șugăgi) ce coboară în vârtejuri de pe versanții munților Cindrel și Șureanu. Șugagul este cunoscut atât prin peisajul minunat, cât și prin formațiile tradiționale de fluierași, prin meșteșugul prelucrării lemnului și prin frumoasele obiceiuri tradiționale.

Sărbătoarea este organizată de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, în parteneriat cu Primăria Comunei Șugag și Biserica Ortodoxă Șugag.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Patronii de terase care nu respectă regulile impuse de autorități pentru deschidere riscă amenzi uriașe

Publicat

Odată cu deschiderea teraselor, inspectorii ANSVSA anunță că vor face controale stricte pentru a vedea dacă măsurile impuse de guvern sunt respectate de patronii de terase. 

Amenzile pentru cei care nu repectă legea pot ajunge și până la 40.000 de lei dacă sunt prinși de inspectorii ANSVSA. 

Cele mai importante aspecte pe care le vor verifica inspectorii sunt distanța dintre mese, maximul de patru persoane care pot sta la o masă, dar și dacă mesele sunt dezinfectate după fiecare utilizare.

De asemenea, proprietarii de terase nu trebuie să uite de triajul epidemiologic al angajaților care trebuie realizat la intrarea în tură.

CITEȘTE ȘI: VIDEO REPORTAJ Cum arată o terasă din Alba Iulia, pregătită de ”marea deschidere” din 1 iunie. Reguli pentru clienți și personal

”Acolo unde ca urmare a controalelor oficiale se constată nereguli grave care periclitează sănătatea cetățenilor, neglijență sau chiar dispreț față de prevederile legale, se vor aplica sancțiuni, care pot merge până la suspendarea unității respective”, au declarat reprezentanții ANSVSA.

Normele care trebuie respectate la redeschiderea teraselor au fost publicate în Monitorul Oficial, acestea stabilind că nu se va permite accesul clienţilor cu simptome respiratorii.

Mai mult, la o masă vor putea sta maximum patru persoane, dacă nu sunt membri ai aceleiaşi familii şi nu se vor transfera meniuri, solniţe sau alte obiecte de la o masă la alta, urmând să fie făcută dezinfecția după plecarea clienţilor.

În document se arată că trebuie reorganizate circuitele de producţie şi livrare, unde este cazul, trebuie monitorizată starea de sănătate a angajaţilor, dar şi existenţa unui registru de rezervări ale clienţilor, pentru ca în cazul apariţiei unei îmbolnăviri să poată fi făcută ancheta epidemiologică.

De asemenea, trebuie luate măsuri de respectare a distanţei între angajaţi sau, dacă acest lucru nu este posibil, trebuie luate măsuri suplimentare de protecţie (reducerea numărului de angajaţi şi lucrul în ture, folosirea de echipament de protecţie).

VEZI ȘI: La terasă, de la 1 iunie, doar cu rezervare. Autoritățile vor să știe cine stă la masă. REGULI, publicate în Monitorul Oficial

Totodată, curăţenia şi dezinfectarea cu produse biocide a spaţiilor, echipamentelor şi ustensilelor trebuie făcute mai frecvent.

În ceea ce îi priveşte pe clienţi, nu li se va permite accesul celor cu simptome de infecţie respiratorie, iar la intrarea pe terasă şi la grupurile sanitare trebuie să fie puse dispozitive cu substanţe dezinfectante pentru mâini.

De asemenea, se interzice transferul de la o masă la alta al meniurilor, solniţelor, olivierelor şi altor obiecte, care trebuie dezinfectate după plecarea clienţilor de la o masă.

Conform documentului, este interzis şi consumul de alimente în picioare, pentru a se minimiza circulaţia clienţilor pe terasă.

La o masă pot sta maxim patru persoane, cu respectarea distanţei de 1,5 metri între persoane, cu excepţia membrilor aceleiaşi familii, care locuiesc împreună. Între scaunele de la mese alăturate  trebuie să existe o distanţă de minim doi metri.

Locurile se vor ocupa cu rezervare anterioară, pentru a evita aglomeraţia şi a face mai uşoară o eventuală anchetă epidemiologică, dacă aceasta s-ar impune.

Personalul de servire trebuie să poarte mască şi mănuşi, iar mănuşile folosite la servire nu vor fi utilizate la pregătirea mesei.

sursă foto: arhiva alba24, rol reprezentativ.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE FOTO-VIDEO/ ACCIDENT RUTIER la Oarda: O femeie de 80 de ani proiectată în afara mașinii

Publicat

Două autoturisme au fost implicate într-un accident rutier produs duminică, în jurul orei 19.30, în localitate Oarda, în zona benzinăriei Petrom. 

UPDATE 20.00: Victima, o femeie, în vârstă de 80 de ani, a fost proiectată afara din mașină.
La sosirea forțelor de intervenție aceasta prezenta traumatism cranio-cerebral, ulterior a fost preluata de către echipajul SMURD și transportată la UPU Alba.

Din primele informații transmise de ISU Alba, în urma impactului o persoană a fost rănită.

 

Potrivit IPJ Alba, cauza probabilă a accidentului ar fi neacordarea de prioritate.

Știre în curs de actualizare.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ziua Copilului, sărbătorită online la Sebeș printr-o tombolă. La Alba Iulia, primaria nu organizează nimic de 1 Iunie

Publicat

ziua copilului

În anii trecuți, Ziua Internațională a Copilului din 1 iunie era sărbătorită la Alba Iulia prin diferite activități interactive, parte din ele organizate de Primăria Municipiului, iar altele de diferite instituții sau asociații.

Anul acesta pademia de coronavirus a anulat toate planurile pentru Ziua Copilului. 

Totuși, cum mare parte din activitățile zilnice s-au mutat în online și Ziua Copilului va fi sărbătorită virtual, dar nu la Alba Iulia, ci la Sebeș. 

Potrivit reprezentanților administrației locale, la Alba Iulia, primăria nu organizează nici un eveniment în online pentru a celebra ziua de 1 Iunie.

Primăria din Sebeș s-a adaptat situației cauzate de noul coroavirus și a hotărât să îi sărbătorească pe cei mici pe internet. Mai exact organizează o tombolă cu premii. Aproape 1000 de copii din Sebeș s-au înscris, până în dimineața zilei de sâmbătă, la tombolă.

VEZI ȘI: Ziua Copilului sărbătorită la Sebeș: Ultima șansă de înscriere la ”Tombola copilăriei”, organizată de primărie

Nu mai puțin de 35 de biciclete, 3 perechi de role, 10 mingi, 100 de rucsaci și măști colorate, vor fi oferite copiilor care au trimis desene, mesaje, cântece și poezii, pentru a marca on-line ziua de 1 Iunie, la Sebeș, transmit organizatorii.

De asemenea și Teatrul de Păpuși „Prichindel” va transmite luni, 1 iunie 2020, începând cu orele 12.00, pe pagina  de Facebook, spectacolul-premieră „O poveste din lumea păpușilor”.

CITEȘTE ȘI: Spectacol online de 1 iunie, de la Teatrul de Păpuși ”Prichindel” din Alba Iulia. Unde poate fi vizionat de către cei mici

sursă foto: arhiva Alba24.ro, rol ilustrativ.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA: Prognoza meteo pe zile, 1-7 iunie. Început de vară cu ploi și furtuni. Se mai încălzește, la finalul săptămânii

Publicat

meteo soare nori furtuna

Vremea se răcorește la începutul săptămânii viitoare, apoi se încălzește din nou, în județul Alba. Temperaturile vor urca până la valori de 28 de grade Celsius, în weekendul viitor și va fi chiar mai cald, de data aceasta, la munte.

Vor mai fi ploi și furtuni în următoarele cinci zile, și în zonele mai joase, dar și la altitudini mai mari.

Vă prezentăm prognoza meteo pentru localități din județul Alba, în săptămâna 1-7 iunie:

Luni, 1 iunie

Alba Iulia: minime de 6 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; câteva averse

Sebeș: minime de 7 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Șugag: minime de 4 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; noros

Oaşa: minime de -1 grad Celsius, maxime de 6 grade Celsius; câteva averse

Aiud: minime de 7 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; câteva averse

Blaj: minime de 7 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; câteva averse

Ocna Mureş: minime de 8 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; câteva averse

Zlatna: minime de 5 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; câteva averse

Abrud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; aversă

Cîmpeni: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; aversă

Arieşeni: minime de 0 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; aversă

Cugir: minime de 7 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Marţi, 2 iunie

Alba Iulia: minime de 7 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Sebeș: minime de 6 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Șugag: minime de 2 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; câteva averse

Oaşa: minime de 0 grade Celsius, maxime de 5 grade Celsius; câteva averse

Aiud: minime de 6 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; câteva averse

Blaj: minime de 6 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; câteva averse

Ocna Mureş: minime de 6 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Zlatna: minime de 5 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; câteva averse

Abrud: minime de 2 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; câteva averse

Cîmpeni: minime de 2 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; câteva averse

Arieşeni: minime de 1 grad Celsius, maxime de 10 grade Celsius; câteva averse

Cugir: minime de 6 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Miercuri, 3 iunie

Alba Iulia: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; câteva averse

Sebeș: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; câteva averse

Șugag: minime de 4 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; câteva averse

Oaşa: minime de 1 grad Celsius, maxime de 7 grade Celsius; câteva averse

Aiud: minime de 7 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; câteva averse

Blaj: minime de 7 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; câteva averse

Ocna Mureş: minime de 7 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; posibil aversă

Zlatna: minime de 7 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse

Abrud: minime de 7 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; câteva averse

Cîmpeni: minime de 7 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; câteva averse

Arieşeni: minime de 3 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; câteva averse

Cugir: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; câteva averse

Joi, 4 iunie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; câteva averse

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; câteva averse

Șugag: minime de 9 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; câteva averse

Oaşa: minime de 7 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; câteva averse

Aiud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; câteva averse

Blaj: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; câteva averse

Ocna Mureş: minime de 12 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; câteva averse

Zlatna: minime de 12 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse

Abrud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; câteva averse

Cîmpeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; câteva averse

Arieşeni: minime de 9 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; averse

Cugir: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; câteva averse

Vineri, 5 iunie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 10 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; nori și soare

Oaşa: minime de 8 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; nori și soare

Aiud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Blaj: minime de 12 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Ocna Mureş: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; nori și soare

Abrud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; nori și soare

Cîmpeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; nori și soare

Arieşeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; nori și soare

Cugir: minime de 11 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Sâmbătă, 6 iunie

Alba Iulia: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; nori și soare

Șugag: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; aversă/furtună

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; aversă/furtună

Aiud: minime 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; nori și soare

Blaj: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; nori și soare

Ocna Mureş: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; nori și soare

Zlatna: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; nori și soare

Abrud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Cîmpeni: minime de 15 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Arieşeni: minime de 12 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; aversă/furtună

Cugir: minime de 14 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; nori și soare

Duminică, 7 iunie

Alba Iulia: minime de 14 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; furtună

Sebeș: minime de 14 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; furtună

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; aversă/furtună

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; aversă/furtună

Aiud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; furtună

Blaj: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; furtună

Ocna Mureş: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; furtuni

Zlatna: minime de 15 grade Celsius, maxime de 30 grade Celsius; o furtună

Abrud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtună

Cîmpeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtună

Arieşeni: minime de 15 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; aversă/furtună

Cugir: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; furtună

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate