Cercetătorii de la Universitatea Halle-Wittenberg din Germania lucrează la un test pentru coronavirus pentru care n-ar fi nevoie decât de o simplă soluție de garagară.

Ei au făcut un studiu pe pacienți infectați cu coronavirus folosind o astfel de metodă și au depistat mici cantități de coronavirus grație tehnicii spectrometriei de masă.

Instituția a anunțat miercuri că metoda mai are nevoie de cercetare înainte de a putea fi folosită ca instrument sigur de diagnosticare a infecțiilor cu coronavirus, alături de celelalte metode de testare. „Noi măsurăm direct peptidele (niște proteine – n.r.) specifice care există în noul coronavirus, nu tot materialul generic”, a explicat unul dintre cercetători, explicând care este diferența față de un test standard PCR.

Spectrometria de masă identifică moleculele ionizate pe baza raportului masă/sarcină.

Experimentele făcute până în prezent arată că este nevoie numai de 15 minute până la pozitivarea testului, chiar și cu mici cantități din soluția de gargară.

Dacă vor fi validate, aceste teste ar putea fi mult mai ușor de făcut, ar fi nedureroase și ar putea fi efectuate și de personal nespecializat, au arătat specialiștii în farmaceutică de la universitatea germană.

Testul pe bază de gargară ar putea fi pus la punct și utilizat în câteva luni.

sursa: pressemitteilungen.pr.uni-halle.de, digi24.ro

Baza aeriană de la Câmpia Turzii ar putea deveni un nod strategic al NATO pentru operațiunile Forțelor Aeriene ale SUA din sud-estul Europei, în care Pentagonul va roti trupe și aeronave americane de luptă, pentru a descuraja operațiunile militare agresive. În acest sens, Forțele Aeriene SUA solicită Congresului 130,5 milioane de dolari pentru renovarea bazei aeriene, cea mai mare sumă cerută pentru investiții în infrastructura bazelor din Europa, în cadrul bugetului pentru anul fiscal 2021 (care începe în octombrie 2020).

Baza aeriană de lângă Turda, unde se află o parte din avioanele de luptă MiG-21 Lancer ale României, ar putea deveni un „nod” strategic al operațiunilor aeriene desfășurate de Armata SUA în Europa pe flancul de sud-est al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare), prin care trupe și aeronave americane sunt rotite permanent, cu scopul de a descuraja operațiuni militare agresive ale Rusiei.

Cele 130,5 milioane de dolari solicitate de Pentagon Congresului, în bugetul pentru anul viitor, sunt împărțite în patru mari obiective.

• Cel mai costisitor este un depozit de tip DABS-FEV (Deployable Air Base Systems – Facilities, Equipment and Vehicles), care necesită 68 de milioane de dolari. Este vorba despre un depozit cu control al umidității aerului, ventilație și încălzire, pentru depozitarea de materiale pentru ridicarea unor baze aeriene mobile și de vehicule și echipamente. Forțele Aeriene americane arată, în proiectul de buget, că vor cere co-finanțare și de la NATO pentru acest depozit de la Câmpia Turzii.
• O facilitate de depozitare și aprovizionare a aeronavelor cu combustibil care costă 32 de milioane de dolari. Aici, armata SUA descrie, pentru a justifica nevoia unei astfel de facilități, modul în care forțele aeriene românești desfășoară această operațiune, complet diferit de cum o fac americanii și de cum ar trebui să se întâmple în secolul nostru.
• O platformă de parcare pentru aeronave, în valoare de 19,5 milioane de dolari. Baza are nevoie de capabilități de parcare adiționale, pentru două escadrile de avioane de luptă ale NATO, arată armata SUA.
• Cel mai puțin costisitor obiectiv pentru 2021 la Câmpia Turzii este o platformă de încărcare/descărcare de transporturi periculoase (muniții, explozibili), în valoare de 11 milioane de dolari. Mai exact: „construcția unei platforme din beton, care să deservească avioane de mare tonaj, încărcate cu transporturi explozibile și materiale periculoase”, inclusiv asfaltarea căilor de acces pentru transportarea de muniții sau autovehicule.

Misiunile de recunoaștere și supraveghere par să devină un punct important al bazei aeriene din județul Cluj. În ianuarie 2020, din Polonia la Câmpia Turzii au fost aduse pentru a doua oară drone MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, făcând presa din România să titreze că drona care l-a ucis pe generalul iranian Soleimani a venit în România.

România investește și ea la Câmpia Turzii

Guvernul României a aprobat în 2018 o investiție de 1,6 miliarde de lei (peste 330 de milioane de euro) pentru extinderea și modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, în ideea că acolo vor veni următoarele cinci avioane F-16 pe care România le cumpără din Portugalia. Suma cuprindea și exproprierea a peste 370 de hectare de teren din comuna clujeană Luna, unde se află baza aeriană.

Până în martie 2020, din proiectul de investiții al României la Câmpia Turzii, etapizat pe 5 ani, se realizase doar împrejmuirea noului perimetru al cazarmei 1833 Câmpia Turzii.

sursa: romania.europalibera.org, stripes.com

Andreea Fechete, o tânără de 13 ani din Alba Iulia, care adoră animalele, stă pe internet, citește cărți și își petrece timpul cu prietenii – profilul normal al unei adolescente. Numai că Andreea este un exemplu pentru cei de vârsta ei și nu numai.

Tânăra are până acum trei cărți scrise și lucrează la a patra, toate în limba engleză și toate inspirate dintr-o serie pe care Andreea a citit-o și recitit-o, în engleză, dar și în română. 

Alba24 a stat de vorbă cu tânăra din Alba Iulia, pentru a afla cum ajunge o elevă de gimnaziu să scrie cărți în limba engleză.

Andreea este elevă la Școala Gimnazială ”Avram Iancu” și în toamnă va trece în clasa a VIII-a. A învățat limba engleză de la școală, de pe internet, dar cel mai mult din cărțile pe care le citește, ”Pisicile Războinice” (Warrior Cats), o serie care urmăresc aventurile unui grup de pisici.

Cărțile sunt scrise de un grup de persoane sub pseudonimul colectiv Erin Hunter. Până acum, tânăra a citit cele 33 de volume în limba engleză și le-a recitit și pe primele 20 de volume traduse și în limba română.

Cum a început să scrie

Inspirată de ”Pisicile Războinice”, de la vârsta de 12 ani, Andreea s-a apucat de scris, în limba engleză, pe platforma de cărți digitale wattpad.com. Într-una dintre cele trei cărți, tânăra din Alba Iulia a luat personajele lui Erin Hunter și le-a reimaginat într-o altă acțiune.

Poți să citești ce scrie Andreea aici, sau aici.

Apoi tânăra și-a format propriul univers, propriile personaje și, cu o imaginație ieșită din comun, le-a creat ”pe foaia” digitală. Așa au rezultat două cărți scrise la 12 și 13 ani.

Mai mult, tânăra nu s-a oprit din scris și ne-a declarat că deja lucrează la a patra carte, tot despre pisici și aventurile lor în universul imaginat de ea.

Teorii, vlog și Youtube

Pe lângă cele trei cărți scrise, Andreea se ocupă și de un canal de Youtube, unde într-un an a publicat peste 100 de clipuri.

Pentru teorii despre pisici poți să accesezi canalul de Youtube al tinerei din Alba Iulia.

În video-urile postate, adolescenta dezbate teorii despre personajele din cărți, le răspunde altor tineri la întrebările pe care le au despre serie sau discută liber despre universul pisicilor războinice.

Cu trei cărți scrise într-o engleză cursivă, cu a patra în finalizare, Andreea reușește la doar 13 ani să depășească barierele imaginației și să dea dovadă de o inteligență peste medie pentru vârsta ei.

Unităţile de învăţământ din țară ar putea decide singure cum vor începe, la toamnă, anul şcolar, în funcție de evoluția numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus: tradiţional, cu toţi copiii prezenţi în clasă, online, sau hibrid.

Din toamnă, şcolile ar putea primi „mână liberă” că să decidă cum vor începe noul an. Potrivit ministrului Educației, Monica Anisie „se ia în calcul și o astfel de variantă, să descentralizăm decizia chiar mergând până la nivelul unităților de învățământ”.

Astfel, în funcție de situația epidemiologică din zona în care funcționează, fiecare școală va stabili cum va începe anul școlar.

Inspectorii şcolari, directorii, experţii în Educaţie şi asociaţiile de părinţi spun că o astfel de decizie ar fi binevenită şi că Ministerul Educaţiei nu poate aplica un singur scenariu pentru câteva mii de şcoli.

sursa: digi24.ro