Maghiarii nu vor fabrică de baterii electrice la Debrețin. Proteste împotriva unei investiții chinezești, promovate de Orban

În estul Ungariei muncitorii se pregătesc să construiască cea mai mare uzină de baterii pentru automobilele electrice din Europa, spre nemulţumirea locuitorilor din regiune care se mobilizează pentru a opri acest proiect chinez şi ambiţiile premierului Viktor Orban, informează AFP.

Reuniuni publice aprinse, manifestaţii care se succed: Debreţin, al doilea oraş din Ungaria, este îngrijorat să găzduiască o nouă uzină pe terenurile sale, arătând spre impactul asupra mediului înconjurător.

Viktor Orban, care curtează de mai mulţi ani cu succes marile nume din industria auto cu facilităţi fiscale şi salarii mici, nu este obişnuit cu o astfel de rezistentă, precizează AFP.

Producătorii auto germani Audi şi Mercedes au deja uzine în Ungaria, pe care le convertesc în prezent pentru asamblarea de modele electrice.

Un alt mare producător auto german, BMW, s-a instalat şi el în Ungaria cu o investiţie de două miliarde de euro.

Condiţiile din Ungaria sunt ideale pentru gigantul chinez din domeniul producţiei de baterii CATL, care în luna august a anului trecut a anunţat o investiţie de 7,3 miliarde de euro pentru o uzină amplasată lângă Debreţin.

Este vorba de o adevărată mega-uzină care, peste trei ani când va fi gata, va avea o capacitate anuală de 100 de Gigawaţi oră (GWh), capabilă să alimenteze cu baterii litiu-ion aproximativ două milioane de automobile electrice pe an, cu mult peste celelalte uzine europene.

Problema o reprezintă faptul că această mega-uzină va fi o mare consumatoare de energie şi apă, susţin militanţii ecologişti. Aceştia se tem de asemenea de deversarea de substanţe toxice în sol şi pânza freatică.

Sâmbăta trecută, mai multe sute de persoane s-au strâns la Debreţin pentru a cere oprirea lucrărilor. „Oamenii nu au fost informaţi în mod corect cu privire la acest proiect, nu li s-a cerut părerea”, spune Gabor Bogos, un inginer IT în vârstă de 42 de ani.

„Avem nevoie de apă curată, de aer curat şi nu de baterii”, susţine şi Julia Perge, 56 de ani, co-organizatoarea manifestaţiei.

Temerile cu privire la impactul asupra mediului au fost agravate şi de seceta din vara lui 2022, când un lac din vecinătate a secat.

În replică, Guvernul de la Budapesta a criticat ceea ce a numit „răspândirea de informaţii false” şi a pus accentul pe „normele de mediu foarte stricte”.

Orbanomics: Planuri de industrializare a Ungariei

Planurile lui Viktor Orban vizează transformarea Ungariei în uzina Europei. În total, sunt avute în vedere peste 20 de proiecte de uzine, un simbol al aşa-numitei ‘Orbanomics’, o strategie introdusă după revenirea la putere a lui Orban în 2010.

Obiectivul este ca în 2030 Ungaria să devină al doilea mare producător european de baterii pentru vehiculele electrice, după Germania.

Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, se laudă că a reuşit să atragă investiţii străine în pofida „unei concurenţe enorme”, graţie politicii de deschidere faţă de Est adoptată de autorităţile de la Budapesta şi a apropierii de Beijing.

„Acesta este Sectorul industrial al viitorului”, care dă speranţă într-o perioadă de dificultăţi economice şi inflaţie galopantă, pledează Peter Szijjarto, care de data aceasta este la unison cu Bruxelles-ul.

Comisia Europeană vrea să majoreze ponderea Europei în producţia globală de baterii pentru vehiculele electrice până la 25% la finele deceniului, de la 3% în anul 2020.

Cu toate acestea va fi nevoie de braţe de muncă pentru ca viitoarea mega-uzină să funcţioneze, răspund localnicii din Debreţin, care se tem că vor fi invadaţi de muncitori veniţi din Asia pentru a ocupa cele 9.000 de locuri de muncă create de viitoarea uzină, în condiţiile în care forţa de muncă locală este insuficientă.

Ungaria se confruntă acum cu o penurie de muncitori.

„Ni se promite că viitoarele uzine îi vor convinge pe tineri să rămână într-o ţară afectată de fuga creierelor însă acest lucru este fals. Este doar un dezastru ecologic”, apreciază Dora Gyorffy, profesoară de economie la Universitatea Corvinus din  Budapesta.

Sursă: Agerpres