Mai puțini copaci tăiați în România, în 2023. INS: Volumul de masă lemnoasă recoltată a scăzut cu circa 1 milion de metri cubi

Mai puțini copaci tăiați în România, în 2023. Volumul de masă lemnoasă recoltată a scăzut, anul trecut, cu 1,068 milioane metri cubi comparativ cu anul anterior, la 19,17 milioane mc (volum brut), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe specii forestiere, răşinoasele au reprezentat 37,5% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 32,3%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,9%, stejarul 10,6% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%, scrie Agerpres.ro.

Lemnul recoltat în anul 2023, a fost destinat în proporţie de 95,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,6% persoanelor fizice care
pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maxim 20 mc /an din pădurile pe care le au în proprietate”, precizează INS.

Mai puțini copaci tăiați în România, în 2023

Potrivit sursei citate, anul trecut s-au recoltat 12,157 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 63,4% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (30,8%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (5,8%).

Comparativ cu anul 2022, în 2023 volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a scăzut cu 10,4%, din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale s-a redus cu 8,5%, din păduri proprietate privată cu 8%, iar din pădurile proprietate publică a statului cu 1,7% .

În 2023, produsele lemnoase principale au reprezentat 72,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 22,9%, iar produsele lemnoase de igienă 4,9%. Volumul de masă lemnoasă recoltată din produse de igienă a scăzut cu 41,9% comparativ cu anul anterior, cel din produse secundare s-a redus cu 5% şi din produse principale cu 1,1%.

Regiunea Centru, pe locul 2 după volumul total de masă lemnoasă recoltat

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 28% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 23,3% din regiunea Centru, 12,5% din regiunea Vest, 12% din regiunea Nord-Vest, 9,6% din regiunea Sud-Muntenia, 7,5% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,7% din regiunea Sud-Est şi 0,4% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele reprezintă majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare
Nord-Est (54,9%) şi Centru (51,1%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (42,1%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (46,3%), Sud-Vest-Oltenia (38,6%), Nord-Vest (35,6%) Sud-Est (31,1%) şi Sud-Muntenia (29,6%).

La nivel de judeţe, în anul 2023, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (12%), urmat de Harghita (7,3%), Neamţ (6,7%) şi Bacău (5,7%), iar cele
mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţele Giurgiu (0,6%), Olt (0,5%), Ilfov, Ialomiţa, Galaţi şi Brăila (0,4%), Teleorman (0,3%), Constanţa (0,2%) şi Municipiul Bucureşti (sub 0,1%).

„Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea
de tăieri. În anul 2023, s-au efectuat tăieri de conservare pe 60,5% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 37,3%, tăieri de regenerare în crâng pe
2,0% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,2%”, potrivit INS.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (4,7% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să
fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, subliniază INS.