Majoritatea cadrelor medicale din România susțin că NU ar trata pacienții cu COVID-19, dacă nu ar avea echipament de protecție

Sistemul sanitar din România are nevoie în continuare de corecţii semnificative pentru a acţiona eficient împotriva pandemiei de coronavirus, susţine Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, care a publicat vineri un sondaj la care au participat angajaţii din sistem.

Conform studiului, 19% dintre respondenţi au indicat că ar trata pacienţi COVID-19, asumând riscurile, dacă ar fi puşi în situaţia de a nu avea echipamentele individuale de protecţie necesare; 61% au indicat că nu ar face acest lucru iar 20% au indicat alte variante.

Dacă ar fi contaminaţi SARS-CoV-2 fără a avea simptome severe 26% dintre respondenţi ar lucra în continuare, 21% au indicat că nu ştiu, în timp ce 53% dintre respondenţi au indicat că nu ar lucra. 15% au declarat că lucrează în secţii care tratează pacienţi SARS-CoV-2 iar 36% au indicat că au colegi/colege care tratează pacienţi infectaţi.

Totodată, 49% dintre respondenţi consideră că demisia în semn de protest pentru lipsa echipamentelor individuale de protecţie nu este o idee bună, 20% au indicat că nu ştiu iar 24% consideră că este o idee bună (7% oferind alte răspunsuri). Doar 12,58% dintre respondenţi privesc gestul demisiei ca pe un act de renunţare. Circa 21% dintre respondenţi au indicat că au colegi/colege care au fost infectaţi SARS-CoV-2.

Potrivit studiului, echipamentele individuale de protecţie constituie în continuare o problemă importantă cu care se confruntă salariaţii din sănătate. Chiar dacă se poate constata o creştere semnificativă a echipamentelor individuale de protecţie acordate între cele două perioade, aceste sunt în continuare insuficiente.

Creşterea este distribuită în mod neunitar şi a vizat în cea mai mare parte diversificarea reperelor, existând în continuare un deficit considerabil în privinţa cantităţii. În măsura în care se poate considera că masca reprezintă un standard minim de protecţie în faţa SARS-CoV-2, putem observa că 24% dintre respondenţi au indicat că nu beneficiază de această protecţie.

Ponderea salariaţilor care au indicat că au fost nevoiţi să-şi cumpere materiale de protecţie a crescut cu circa 22 puncte procentuale faţă de cercetarea anterioară, ajungând la circa 65%.

Studiul arată că în mare majoritate a cazurilor fie nu există (20,22%) o strategie de acţiune specifică infecţiei COVID 19, implementată de compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale, fie salariaţii nu au cunoştinţă de existenţa unei asemenea strategii (circa 46%).

Doar 57% dintre respondenţi au indicat că nu au fost contaţi ai unui pacient/persoane diagnosticate ulterior cu SARS-CoV-2, 15% indicând că au fost contacţi iar 28% afirmând că nu ştiu. Procentul mare al celor care nu pot indicat exact dacă au fost sau nu contacţi ai unui pacient infectat ar putea fi explicat de absenţa transparenţei informaţiilor.

Principalele deficienţe (care arată totodată direcţiile în care este necesară intervenţia urgentă) indicate de respondenţi; absenţa camerelor de decontaminare – circa 60%; echipamentul individual de protecţie insuficient – circa 60%; lipsa echipamentului individual de protecţie în conformitate cu nevoile salariaţilor şi la calitatea necesară: circa 51%; absenţa verificării salariaţilor cu privire la existenţa simptomelor de infecţie la intrarea la muncă: 51%; absenţa sistemului de monitorizare a infecţiilor nosocomiale pentru personal: circa 46,5%.

Circa 35% dintre respondenţi au indicat că rar sunt informaţi de ivirea unui pacient infectat SARS-CoV-2 în unitate. Lipsa de informare şi instruire specifică luptei împotriva pandemiei COVID-19 se menţine în continuare la cote alarmante, fiind indicată, în medie, de circa 50% dintre respondenţi pentru majoritatea situaţiilor care necesită o astfel de abordare.

Potrivit studiului, riscul de infecţie a familiei, asociat spălării ţinutelor de lucru la domiciliu, rămâne în continuare la un nivel ridicat, 58,7% dintre respondenţi indicând faptul că-şi spală în continuare ţinutele de lucru acasă.

Conform sursei citate, există o creştere a măsurilor de intervenţie, însă, deocamdată rămân departe de un nivel ideal.

Insuficienţa echipamentelor individuale de protecţie continuă să fie o problemă pentru mai mult de jumătate dintre subiecţi (doar circa 13% dintre respondenţi au indicat că au materiale suficiente).

Nivelul redus al transparenţei în privinţa stocurilor disponibile în cadrul unităţilor accentuează problemele. Instructajul privind protecţia muncii pentru cazul tratării pacienţilor suspicionaţi/infectaţi SARS-CoV-2 înregistrează în continuare cote mult prea reduse (a fost indicat de 52% dintre respondenţi pentru pacienţii pozitivi COVID 19) pentru a putea vorbi de capacitatea salariaţilor de a se proteja.

Reprezentanții Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” menţionează că au răspuns la invitaţia de a completa chestionarul 4.740 de salariaţi, 1.270 răspunzând la întrebările cu caracter general. Dintre aceştia algoritmul de aplicare a chestionarului a selectat 720 de salariaţi aparţinând categoriilor de personal sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează direct cu pacienţii, care au răspuns la toate întrebările.

Sursa: agerpres.ro