Mândria de a fi român: Sondaj INSCOP publicat de Ziua Națională. Cum a evoluat sentimentul patriotic în ultimii zece ani. Grafice

Mândria de a fi român: Un sondaj INSCOP, publicat de Ziua Națională, măsoară cum a evoluat sentimentul patriotic în ultimii zece ani. 

Ponderea celor care se declară mândri că sunt români a crescut cu 12% în ultimii 10 ani, iar a celor care declară că arborează tricolorul de Ziua Naţională, cu 23%, relevă un Sondaj INSCOP realizat la comanda News.ro.

De asemenea, peste 90% dintre cei chestionaţi consideră că a fi român înseamnă să cunoşti limba română, un procent similar apreciind că a fi român înseamnă să ai cetăţenia română.

Peste un sfert dintre români ar fi de acord cu mutarea Zilei Naţionale într-un anotimp mai călduros, mai indică sondajul.

Mesaje de Ziua Națională: Felicitări și urări din inimă de român. La mulți ani, România!

”Datele comparative culese de INSCOP Research în 2013, respectiv în 2023 arată foarte clar că în ultimul deceniu, sentimentul patriotic al românilor s-a întărit semnficativ pentru toate categoriile socio-demografice”, remarcă directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.

Sondaj: Mândria de a fi român

95% dintre cei chestionaţi declară că se simt mândri că sunt români (faţă de 83% în 2013), în timp ce 4,3% afirmă contrariul (comparativ cu 12,8% în 2013). 0,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 4,2% în 2013).

Nu se înregistrează diferenţe semnificative pe categorii socio-demografice între respondenţi în legătură cu acest subiect, indică analiza socio-demografică.

Sondaj: Arborarea tricolorului de ziua naţională. Câți români o fac?

49,7% dintre români obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de ziua naţională (faţă de 26,3% în 2013), în timp ce 49,9% declară că nu au acest obicei (faţă de 71,5% în 2013). 0,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 2,2% în 2013).

Analiza socio-demografică relevă că persoanele cu studii primare, locuitorii regiunilor Sud Muntenia şi Centru obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de ziua naţională într-un procent mai ridicat decât alte categorii socio-demografice.

Persoanele cu studii superioare şi locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia declară că nu au un asemenea obicei într-o proporţie semnificativ mai ridicată decât media.

Ce cred românii despre mutarea Zilei Naţionale într-un anotimp mai călduros

26,4% dintre români ar fi de acord cu mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros (faţă de 29.6% în 2013). 69,7% nu ar fi de acord (faţă de 55.3% în 2013), iar 3,9 nu ştiu sau nu răspund (comparativ cu 15,1% în 2013).

”Persoanele cu studii primare şi locuitorii regiunii Nord Vest ar fi de acord cu mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros într-o proporţie semnificativ mai ridicată decât media.

Persoanele cu studii superioare, gulerele gri şi persoanele cu venituri ridicate sunt categoriile socio-demografice în rândul cărora se înregistrează procentele cele mai ridicate de opozanţi ai unei astfel de mutări”, rezultă din analiza socio-demografică.

Sondaj INSCOP: Ce înseamnă a fi român?

În opinia a 93,6% dintre respondenţi, a fi român presupune să vorbeşti limba română, în timp ce 5,7% resping o asemenea idee iar 0,7% nu ştiu sau nu răspund..

A fi român înseamnă pentru 90,6% dintre respondenţi să ai cetăţenie română, în timp ce 8,7% sunt în dezacord cu această afirmaţie, iar 0,7% nu ştiu sau nu răspund.

Să ai o familie cu rădăcini româneşti este o condiţie pentru a fi a român pentru 77,2% dintre participanţii la sondaj, în timp ce 21,5% îşi exprimă dezacordul cu această idee, iar 1,3% nu ştiu sau nu răspund.

Pentru 64% dintre respondenţi a fi român presupune să fii creştin ortodox. Resping o astfel de idee 34,8% iar 1,2% nu ştiu sau nu răspund la întrebare.

Analiza socio-demografică relevă că persoanele cu studii primare, gulerele albastre şi locuitorii din regiunea Sud Est sunt de părere într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că a fi român presupune să vorbeşti limba română.

Persoanele cu studii primare, locuitorii din regiunea Nord Est şi persoanele cu venituri foarte mici sunt de părere că a fi român presupune să ai o familie cu rădăcini româneşti într-un procent semnificativ mai ridicat decât alte categorii socio-demografice.

”Proporţii semnificativ mai ridicate decât media ale celor care consideră că a fi român înseamnă a fi creştin ortodox se înregistrează în rândul persoanelor cu studii primare, ale inactivilor pasivi şi ale persoanelor cu venituri foarte reduse.

Vezi PROGRAM complet 1 DECEMBRIE, la Alba Iulia. Tot ce se întâmplă de Ziua Națională a României, în Capitala Marii Uniri

Persoanele cu studii primare, locuitorii din regiunea Sud Muntenia şi care locuiesc în urbanul mic sunt de părere mai mult decât alte categorii socio-demografice că a fi român înseamnă să ai cetăţenie română”, rezultă din analiza socio-demografică.

”Datele comparative culese de INSCOP Research în 2013, respectiv în 2023 arată foarte clar că în ultimul deceniu, sentimentul patriotic al românilor s-a întărit semnficativ pentru toate categoriile socio-demografice.

Ponderea cetăţenilor care se declară mândri că sunt români a crescut în ultimii 10 ani cu 12%, ponderea celor care declară că arborează tricolorul de ziua naţională a crescut cu 23%, iar ataşamentul faţă de data de 1 decembrie rămâne solid în condiţiile în care doar 26% ar dori mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros (cu trei procente mai puţin decât în urmă 10 ani).

Pentru marea majoritate a românilor (peste 90%), a fi român presupune să vorbeşti limba română şi să ai cetăţenie română”, explică Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Cum se măsorară patriotismul. Realizarea sondajului

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului.

Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.