Marile companii tech continuă să urmărească utilizatorii chiar și după ce aceștia refuză explicit. Ce fac cu datele colectate

Marile companii tech continuă să urmărească utilizatorii chiar și după ce aceștia refuză explicit colectarea datelor, potrivit unui audit recent care indică încălcări pe scară largă ale regulilor de confidențialitate și riscuri de sancțiuni de miliarde de dolari.

Giganţii tehnologici Google, Microsoft şi Meta ignoră sistematic activarea opţiunii utilizatorilor de a nu mai fi urmăriţi online şi continuă să colecteze date despre aceştia, reiese dintr-o cercetare recent dată publicităţii, transmite Agerpres .

Astfel, în baza Auditului de Confidenţialitate, realizat în martie 2026, de webXray, a reieşit faptul că, deşi există un mecanism special (GPC) care ar trebui să oprească monitorizarea online a utilizatorilor, multe site-uri şi servicii îl ignoră şi instalează în continuare cookie-uri de urmărire.

Publicitate

Potrivit sursei citate, aproximativ jumătate dintre site-urile analizate nu respectă opţiunile utilizatorilor, iar problema este amplificată de faptul că inclusiv bannerele de consimţământ pentru cookie-uri nu funcţionează corect în multe cazuri.

„Într-o lovitură majoră pentru confidenţialitatea consumatorilor, un nou audit forensic relevă faptul că giganţii tehnologici Google, Microsoft şi Meta ignoră sistematic semnalele de „option-out” pentru confidenţialitate, definite legal. (…)

194 de servicii de publicitate online setează cookie-uri de urmărire chiar şi după ce utilizatorii invocă explicit semnalul Global Privacy Control (GPC).

Constatările expun ceea ce cercetătorii identifică drept o neconformitate la scară industrială cu California Consumer Privacy Act (CCPA), observând că 55% dintre site-urile auditate setează cookie-uri publicitare, în ciuda opţiunilor de renunţare ale utilizatorilor”, se arată într-un articol de specialitate, publicat de cybersecuritynews.com.

Mai mult, studiul a constatat că marea majoritate a bannerelor de cookie-uri nu reuşesc să protejeze utilizatorii şi, chiar mai grav, cele certificate oficial de Google eşuează frecvent în a împiedica compania să seteze cookie-uri după ce utilizatorul a optat să nu mai fie urmărit. Practic, la cei trei mari furnizori de CMP, certificaţi de Google, testaţi de webXray, ratele de eşec la „option-out” au variat între 77% şi 91%, transmite Agerpres.

Cercetarea de specialitate estimează că situaţia ar putea duce la amenzi uriaşe, ce pot ajunge la 5,8 miliarde de dolari, pentru companii şi, în plus, evidenţiază aspecte legate de protecţia datelor personale în mediul online.

Colectarea datelor cu caracter personal în mediul online a devenit unul dintre subiectele centrale ale epocii digitale, cu implicații profunde atât pentru indivizi, cât și pentru economie și societate în ansamblu.

Datele personale, materie primă pentru companiile ”big data”

Din perspectiva companiilor, datele personale reprezintă materia primă a economiei digitale.

Cu cât știu mai multe despre tine, cum ar fi vârsta, locația, obiceiurile de consum, preferințele, starea de sănătate, relațiile sociale, cu atât pot construi produse și servicii mai bine adaptate și, mai ales, mai profitabile. Un profil de utilizator detaliat valorează infinit mai mult decât unul generic.

Din perspectiva utilizatorului, colectarea datelor are și o față pozitivă: recomandări personalizate, experiențe digitale fluide, servicii gratuite finanțate tocmai din valorificarea acestor date.

Problema apare când utilizatorul nu înțelege pe deplin ce cedează în schimb.

Din perspectivă socială și politică, datele personale agregate pot influența comportamente colective, pot fi folosite în campanii electorale sau pot alimenta sisteme de supraveghere.

Cazul Cambridge Analytica a demonstrat cât de departe poate merge această utilizare.

Marile companii tech continuă să urmărească utilizatorii: Ce fac cu aceste informații

Companiile precum Google, Meta, Amazon, Apple sau Microsoft colectează date prin produse aparent gratuite, prin motoare de căutare, rețele sociale, asistenți vocali și diferite aplicații și le folosesc în mai multe moduri:

Publicitate comportamentală. Acesta este modelul de afaceri dominant. Datele sunt analizate pentru a construi profiluri psihografice extrem de precise, care permit afișarea de reclame țintite. Google și Meta generează sute de miliarde de dolari anual din acest mecanism. Nu tu ești clientul — tu ești produsul.

Antrenarea modelelor de inteligență artificială. Datele colectate la scară masivă, textele pe care le scrii, imaginile pe care le încarci, vocile pe care le înregistrezi, servesc drept combustibil pentru sistemele AI.

Cu cât setul de date este mai mare și mai divers, cu atât modelele devin mai capabile.

Vânzarea sau partajarea cu terți. Deși marile companii neagă public vânzarea directă a datelor individuale, acestea le partajează cu parteneri, advertiseri și brokeri de date prin mecanisme contractuale complexe.

Analiza predictivă. Companiile folosesc datele pentru a anticipa comportamentul viitor: ce vei cumpăra, când vei renunța la un abonament, cât ești dispus să plătești pentru un produs.

Influențarea comportamentului. Platformele sociale folosesc datele pentru a optimiza algoritmii de recomandare în direcția maximizării timpului petrecut pe platformă.

Studii interne de la Meta au arătat că algoritmii care amplifică conținutul emoțional negativ mențin utilizatorii mai mult timp conectați, chiar dacă acest lucru le afectează starea psihică.

Cadrul legal și limitele sale

În Europa, Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) din 2018 reprezintă cel mai avansat cadru legislativ din lume în acest domeniu.

Impune consimțământul explicit, dreptul la ștergere și transparența în prelucrare.

În practică însă, companiile au găsit modalități de a respecta litera legii eludând spiritul ei: formulare de consimțământ extrem de lungi și complicate, butoane de refuz greu de găsit, setări implicite favorabile colectării maxime.

În esență, datele personale au devenit o resursă strategică comparabilă cu petrolul în secolul XX.

Diferența este că petrolul se extrage din pământ, iar datele se extrag din viețile oamenilor, adesea fără ca aceștia să conștientizeze pe deplin amploarea acestui schimb.