MARȚI: Poeta Ana Blandiana va primi titlul de „Cetățean de Onoare al municipiului Alba Iulia”. Ceremonie, la Palatul Principilor

Poeta Ana Blandiana va primi marți, 25 martie, titlul de „Cetățean de Onoare al municipiului Alba Iulia”, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Palatul Principilor Transilvaniei. 

De asemenea, distincția urmează să fie acordată post-mortem și scriitorului Romulus-Cornel-Florian Rusan, în semn de recunoaștere a contribuțiilor aduse Municipiului Alba Iulia prin activități literare, artistice, civice și istorice.

Evenimentul va avea loc în data de 25 martie, ora 17:00, în prestigiosul cadru al Palatului Principilor Transilvaniei – Sala Dietei.

Ana Blandiana și-a făcut debutul în literatură în anii 1960 și a continuat să publice volume de poezie, proză și eseuri, devenind una dintre cele mai apreciate și citate autoare române contemporane.

Otilia Coman pe numele real, ea și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, Blandiana, județul Alba.
Stilul său poetic este cunoscut pentru delicatețea expresiei, dar și pentru profunzimea tematicii abordate, îmbinând adesea lirismul cu meditații filozofice.

Principalele teme din opera sa includ trecerea timpului, fragilitatea umană, spiritualitatea și libertatea, fiind adesea preocupată de condiția umană într-un univers marcat de suferință și opresiune. Opera sa include volume de poezie precum:

• „Persoana întâia plural” (1964)
• „A treia taină” (1969)
• „Orologiul fără ore” (2016)

De asemenea, Ana Blandiana a publicat proză și eseuri, evidențiind talentul său literar în diverse genuri.

Disidența și activitatea civică:

Ana Blandiana a avut un rol proeminent ca disidentă în perioada regimului comunist din România, mai ales prin criticile voalate și curajoase la adresa regimului Ceaușescu, exprimate prin scrierile sale.

De-a lungul carierei sale, a avut de înfruntat cenzura regimului, iar în anumite perioade, scrierile sale au fost interzise.

Chiar și așa, ea a reușit să își facă vocea auzită prin poezia sa simbolică și încărcată de sensuri ascunse, fiind considerată o figură importantă a rezistenței culturale.

După revoluția din 1989, Ana Blandiana a continuat să fie implicată în viața publică și culturală a României, militând pentru drepturile omului și libertatea de expresie.

Ea a fost una dintre fondatoarele Alianței Civice în 1990, o mișcare importantă pentru democratizarea României.

Ana Blandiana este co-fondatoare și președinte al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, un muzeu și centru de cercetare situat în Sighetu Marmației, dedicat păstrării memoriei celor care au suferit sub regimul comunist.

Această inițiativă a avut un impact major asupra conștiinței colective din România, contribuind la recunoașterea și înțelegerea atrocităților din perioada comunistă.

Ana Blandiana este extrem de apreciată pe plan internațional, primind numeroase premii literare, inclusiv Premiul Herder (1982) și Premiul de Poezie Europeană (2017). Este tradusă în numeroase limbi și invitată frecvent la evenimente literare și academice internaționale.

Moștenirea literară: Ana Blandiana este considerată una dintre cele mai mari poete ale literaturii române contemporane, atât prin calitatea operei sale, cât și prin curajul său de a aborda teme politice și sociale într-un climat opresiv.

Opera ei continuă să inspire generații de cititori și scriitori, fiind un simbol al rezistenței intelectuale și al libertății de expresie.

Romulus Rusan a fost un scriitor contemporan, născut la 13 martie 1935 la Alba Iulia şi fondator al organizaţiei neguvernamentale Alianţa Civică. El a fost căsătorit cu Ana Blandiana.

A fost şi director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional pentru Studiul Comunismului.

Romulus Rusan a publicat cărţi de proză scurtă, eseuri de călătorie, interviuri, reportaje, critică de film, dar şi eseuri.

Printre acestea se numără: „Râul ascuns”, „Rouă şi brumă”, „Cauze provizorii”, „America ogarului cenuşiu”, „O călătorie spre Marea Interioară”, „Convorbiri subiective”, „La început n-a fost cuvântul”, „Arta fără muză” sau „Permisul de pieton”.