Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

14 octombrie – Sărbătoarea „Sfânta Parascheva”- ”Sfânta Vineri de Toamnă”: Semnificaţii, obiceiuri tradiţionale și superstiții


Publicat

În data de 14 octombrie a fiecărui an se celebrează Sfânta Parascheva, cunoscută popular ca „Sfânta Vineri de Toamnă”. În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii. 

Joi, creştinii ortodocşi o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva, protectoarea Moldovei.

Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă „Vineri”, iar unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.

Şi în mitologia românească, „Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână  şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.

Viaţa Sfintei Parascheva

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (Instanbul-ul de astăzi).

Se spune că, pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34).

Aceste cuvinte o fac să-şi dăruiască hainele sale săracilor.

După o vreme, se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor vieţuitori aleşi, se îndreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani.

De aici a plecat spre Ţara Sfântă, în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. După ce a vazut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire de călugăriţe în pustiul Iordanului.

Din puţinele ştiri privitoare la viaţa ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părinteşti. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa:

„Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, ca acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Sfânta a fost îngropată ca o străină, iar moaştele i-au fost descoperite ulterior, când unor creştini li s-a arătat în vis sfânta care le-a zis să-i dezgroape osemintele pământeşti.

Sfânta Parascheva – Tradiţii şi obiceiuri care se ţin în această zi

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.

În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

Fetele care cos și spală de Sf. Parascheva rămân nemăritate

În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.

Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

Numită „luminătoarea casnică a Moldovei”, ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.

Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sfânta Parascheva, astfel că, în popor se credea că aceasta  ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica.

Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.

Fie că vorbim de Cuvioasa Parascheva făcătoarea de minuni din Calendarul Ortodox sau de Sfânta Vineri din popor, sfânta are o influenţă foarte mare asupra conştinţei poporului român.

Astfel că,  an de an, hramul acesteia transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară, credincioşii înălţând rugăciuni pentru sănătate şi pace la racla cu moaştele acesteia.

Sfânta Parascheva 2021: Blestemul care protejează moaștele Cuvioasei

Creștinii ortodocși din România o cinstesc în data de 14 octombrie pe Sfânta Parascheva. Un pelerinaj cu zeci de mii de creștini se organiza în fiecare an la Iași, locul unde se află moaștele Cuvioasei Parascheva, de peste 300 de ani. În acest an, din cauza pandemiei pelerinajul a fost anulat.

Cunoscută și ca ”Sfânta Vineri”, Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată stăpână peste lumea femeilor, dar și apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor.

Se spune că alină suferința, îi mângâie pe cei intristați și-i izbăvește pe cei deznadăjduiți.

Tradiții și superstiții la sărbătoarea din 14 octombrie

În ziua de 14 octombrie, când este sărbătorită Sfânta Parascheva, se mai spune că nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce.

Foarte populară în rândul românilor, Sfânta Parascheva provine din cultul zeiței romane Venera (latinescul „venere“ înseamnă „ziua săptămânii dedicată lui Venus“), zeița frumuseții și a dragostei.

Întrucât vestea despre minunile Sf. Parascheva se răspandise în toată țara, ea a fost numită Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, onomasticul grec „paraskevi“ înseamna „a cincea zi a săptămânii, vineri“.

Sfânta Vineri era considerata stăpână peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, țesutul) fiind controlate de ea. Considerată apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor, ea dăruia și frumusețe fetelor care o ascultau.

În cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spălau rufe și nu făceau pâine vinerea, pentru a nu fi orbite și lăsate vaduve (Sfânta fiind vaduvă).
Mai erau interzise spălatul pe cap, împrumutatul din casă și petrecerile.

Sfânta Cuvioasă Parascheva- unde s-a născut și cum a trăit

Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși.

La vârsta de 10 ani, auzind în biserică cuvintele „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), răspunde imediat îndemnului și își schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerșetor.

Decide să-și părăsească părinții pentru Hristos, înainte de a împlini 20 de ani. Ajunge la Constantinopol, unde ia învățătura unor călugări, cu viața duhovnicească.

La sfatul acestora, merge la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va sta cinci ani.

De aici a pleacă spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în aceste locuri. După ce vede Ierusalimul, se stabilește într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului.

Se spune că, într-o noapte, la vârsta de 25 de ani, un înger i-a spus în vis că trebuie să se reîntoarcă în locurile părintești.

Parascheva revine în Epivat fără să spună cuiva cine este și de unde vine.

După alți doi ani de nevoință, la vârsta de 27 de ani, trece la cele veșnice. A fost îngropată ca o străină, aproape de mare.

Cum a ajuns trupul Sfintei Parascheva dintr-o groapă de pe malul mării într-o biserică din Kallicrateia

După câțiva ani, valurile au adus la țărm trupul neînsuflețit al unui marinar. Un sihastru care viețuia în acele locuri i-a rugat pe câțiva creștini să-l îngroape. Aceștia, în timp ce săpau, au descoperit un trup neputrezit.

Nu au dat importanță acestui lucru și au pus alături de el și trupul marinarului.

Dar în noaptea următoare, unuia dintre creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis Cuvioasa Parascheva și i-a poruncit să ia trupul ei și să-l așeze la loc de cinste.

Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus în biserica „Sfinților Apostoli” din Kallicrateia, scrie crestinortodox.ro.

Moaștele Sfintei Parascheva. Cum au ajuns în România

Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri. Au fost așezate pe 13 iunie 1641 în biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, din Iasi.

În anul 1884, când biserica mănăstirii intră într-un proces de consolidare, sfintele moaște ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câțiva ani în Catedrala mitropolitană din Iași.

În martie 1944, sunt duse la Mănăstirea Ciorogârla de lângă București, din cauza ofensivei sovietice în Moldova.

Pe 27 octombrie 1944, moaștele au fost așezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov în catedrala din București și readuse în Catedrala mitropolitană din Iași, pe 26 noiembrie 1944.

Moaştele Sfintei Cuvioasa Parascheva nu sunt intacte în racla la care milioane de credincioși s-au închinat și se închină de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitana din Iasi.

Din trupul Sfintei s-au luat de la început tălpile, care au rămas la Patriarhia Ecumenica din Constantinopol și care se afla în prezent la Biserica „Sfintii Împărati Constantin si Elena”, din Istanbul.

Dupa cum a confirmat si Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iași din anul 1641 si încă de la început au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu si de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodată de atunci.

Blestemul înstrăinării moaștelor Cuvioasei Parascheva

Tot atunci s-a pus și un blestem prin care sunt afurisiti (blestemati) cei care ar îndrazni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaste. „Aceasta interdictie ramane neschimbată”, a precizat Mitropolia Moldovei.

De la sosirea lor, Moaștele au fost protejate de blestem, iar călugării Catedralei spun ca acestea se află într-un giulgiu în care au fost înfășurate de când au fost aduse, scrie crestinortodox.ro.

Acest giulgiu este dintr-o pânză de in, ros de trecerea anilor, și care are înscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat sa fie cel care va împrăstia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva. Ce nu e bine să faci

  • De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an.
  • Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.
  • De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături.
  • De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce şi nu se mănâncă de dulce.
  • La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.
  • Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.
  • Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.
  • De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.
  • În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închse la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.
  • De Sfânta Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.

Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, afirma într-o predică: ”O citire sau o ascultare atenta a Acatistului ei ne arata in ce fel este ea „mult folositoare”‘.

Sfânta Cuvioasa Parascheva alină suferinta, mângâie pe cei întristati, izbăveste pe cei deznădăjduiti (Icos 1). Sfânta Cuvioasa Parascheva ocrotește și izbăveste de boli, de spaimă si de pagube (Icos 6).

Acatistul Sfintei Parascheva

Pe data de 14 octombrie, atunci când o prăznuim pe Sfânta Cuvioasă este bine să rostim Acatistul Sfintei Parascheva, Sfânta cunoscută drept ocrotitoarea Moldovei și nu numai. Se spune că Acatistul Cuvioasei Parascheva aduce noroc și spor în casă.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție ! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !

Împărate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevărului,

Care pretutindenea eșți și toate le împlinești,

Vistierul bunătăților și datatorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi ! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor.Amin.

Preasfanta Treime, miluiește-ne pe noi.

Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.

Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eșți în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer și pe pământ.

Pâinea noastră cea spre ființă, da ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.

sursa: crestinortodox.ro, libertatea, dexologia.ro ( foto)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 11 pacienți confirmați COVID au decedat în ultimele 24 de ore. Unul dintre ei avea doar 46 de ani

Publicat

Au fost înregistrate alte 11 decese ale unor pacienți confirmați COVID, în județul Alba, potrivit datelor raportate de autorități, duminică, 24 octombrie.

Numărul total al victimelor pandemiei în județ a ajuns la 831.

Vezi și: DOCUMENT OFICIAL – Lista RESTRICȚIILOR aprobate, care vor intra în vigoare de luni, 25 octombrie

Decesele raportate la data de 24 octombrie:

– femeie de 59 de ani, din Sebeș, nevaccinată, cu comorbidități

– bărbat de 68 de ani, din Cugir, nevaccinat, cu comorbidități

– femeie de 66 de ani, din Cut, nevaccinată, cu comorbidități

– femeie de 69 de ani, din Alba Iulia, nevaccinată, cu comorbidități

– femeie de 75 de ani, din Alba Iulia, nevaccinată, cu comorbidități

– bărbat de 72 de ani, din Bucium, nevaccinat, cu comorbidități

– bărbat de 69 de ani, din Cugir, nevaccinat, cu comorbidități

– bărbat de 46 de ani, din Arieșeni, nevaccinat, cu comorbidități

– femeie de 77 de ani din Zlatna, nevaccinată, cu comorbidități

– femeie de 91 de ani, din Cugir, nevaccinată, cu comorbidități

– bărbat de 66 de ani, din Sebeș, nevaccinat, fără comorbidități

Numărul infectărilor COVID noi în Alba este de 252, la data de 24 octombrie.

Vezi ALBA: 252 cazuri COVID în ultimele 24 de ore. Incidență peste 15 la Alba Iulia. Situația actualizată, în localitățile din județ

În țară, numărul cazurilor noi este de 11.725 în ultimele 24 de ore.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 252 cazuri COVID în ultimele 24 de ore. Incidență peste 15 la Alba Iulia. Situația actualizată, în localitățile din județ

Publicat

Au fost înregistrate 252 cazuri COVID noi, în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) duminică, 24 octombrie. 

De asemenea, au fost raportate 11 decese în ultimele 24 de ore. 

Vezi și CARANTINA de noapte în toată țara din 25 octombrie. Model declarație pentru deplasare după ora 22.00. Care sunt condițiile

Cu o zi în urmă, erau raportate 310 de cazuri în 24 de ore.

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 29.125 cazuri confirmate, 24.542 persoane vindecate, 831 decese.

În același interval au fost prelucrate 312.903 teste (275.454 PCR și 37.449 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 914 de testări (410 PCR – la SJU; 504 teste rapide).

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 149 cazuri noi

Alba Iulia: 44 cazuri

Sebeș: 38 cazuri

Aiud: 24 cazuri

Blaj: 12 cazuri

Cugir: 11 cazuri

Abrud: 7 cazuri

Teiuș: 6 cazuri

Zlatna: 3 cazuri

Câmpeni: 2 cazuri

Ocna Mureș: 1 caz

Baia de Arieș: 1 caz

Mediul rural: 102 cazuri noi, 1 caz reinfectare

Vințu de Jos: 10 cazuri

Șugag: 8 cazuri

Săsciori: 7 cazuri

Avram Iancu: 5 cazuri

Bistra: 4 cazuri

Cetatea de Baltă: 4 cazuri

Daia Română: 4 cazuri

Galda de Jos: 4 cazuri

Albac: 3 cazuri

Ciugud: 3 cazuri

Horea: 3 cazuri

Ighiu: 3 cazuri (+ 1 caz reinfectare)

Lopadea Nouă: 3 cazuri

Meteș: 3 cazuri

Săliștea: 3 cazuri

Stremț: 3 cazuri

Unirea: 3 cazuri

Valea Lungă: 3 cazuri

Almașu Mare: 2 cazuri

Câlnic: 2 cazuri

Râmeț: 2 cazuri

Roșia Montană: 2 cazuri

Scărișoara: 2 cazuri

Arieșeni: 1 caz

Berghin: 1 caz

Ciuruleasa: 1 caz

Crăciunelu de Jos: 1 caz

Gârbova: 1 caz

Gârda de Sus: 1 caz

Jidvei: 1 caz

Lunca Mureșului: 1 caz

Lupșa: 1 caz

Mihalț: 1 caz

Mogoș: 1 caz

Rădești: 1 caz

Sălciua: 1 caz

Sântimbru: 1 caz

Șona: 1  caz

Șpring: 1 caz

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 10,02 (anterior 9,7).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba, perioada de referință 10-23 octombrie):

Localitate Rata incidență Cazuri
Mediul urban
MUNICIPIUL ALBA IULIA 15.5 1183
ORAŞ ABRUD 14.62 76
MUNICIPIUL SEBEŞ 12.06 397
ORAŞ CÂMPENI 11.64 84
MUNICIPIUL AIUD 11.09 280
ORAŞ CUGIR 10.02 256
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 6.63 25
MUNICIPIUL BLAJ 6.48 134
ORAŞ TEIUŞ 6.11 44
ORAŞ OCNA MUREŞ 5.32 74
ORAŞ ZLATNA 3.32 26
Mediul rural
BUCIUM 20.09 28
VINŢU DE JOS 19.53 108
LIVEZILE 17.15 20
ARIEŞENI 15.49 24
GÂRDA DE SUS 15.37 23
SÂNTIMBRU 14.23 43
ŞIBOT 13.11 31
BERGHIN 13.09 25
CIUGUD 12.51 41
METEŞ 12.13 34
MOGOŞ 11.89 9
VADU MOŢILOR 10.9 14
IGHIU 10.76 76
CRĂCIUNELU DE JOS 10.73 23
GALDA DE JOS 10.71 48
DAIA ROMÂNĂ 9.88 31
ROŞIA MONTANĂ 9.85 27
CUT 9.47 12
CIURULEASA 8.76 10
ŞPRING 8.75 22
ŞONA 8.71 38
LUPŞA 8.6 25
VIDRA 8.44 13
BUCERDEA GRÂNOASĂ 8.38 19
VALEA LUNGĂ 8.37 26
STREMŢ 8.22 20
ALBAC 8.18 16
OCOLIŞ 7.83 4
BISTRA 7.49 34
HOREA 7.28 14
CRICĂU 7.09 14
SĂSCIORI 7.06 46
RĂDEŞTI 7.04 9
LOPADEA NOUĂ 6.72 17
POIANA VADULUI 6.67 7
SCĂRIŞOARA 6.56 10
PIANU 6.42 23
ŞUGAG 6.29 18
MIRĂSLĂU 6.07 12
BLANDIANA 5.73 5
SĂLIŞTEA 5.57 13
AVRAM IANCU 5.56 8
POŞAGA 5.47 5
MIHALŢ 5.26 17
NOŞLAC 4.97 9
GÂRBOVA 4.63 10
CERU-BĂCĂINŢI 4.31 1
CERGĂU 4.28 7
SĂLCIUA 4.28 6
RIMETEA 4 4
DOŞTAT 3.96 4
CÂLNIC 3.58 7
LUNCA MUREŞULUI 3.52 9
FĂRĂU 3.38 5
SÂNCEL 3.08 8
UNIREA 2.66 13
CETATEA DE BALTĂ 2.61 8
HOPÂRTA 2.59 3
SOHODOL 2.4 4
RÂMEŢ 2 1
ROŞIA DE SECAŞ 1.88 3
PONOR 1.73 1
JIDVEI 1.32 7
ALMAŞU MARE 0.83 1
CENADE 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
OHABA 0 0
Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

24 octombrie: 389 decese și 11.725 cazuri COVID în România, în ultimele 24 de ore. Bilanț provizoriu

Publicat

Au fost înregistrate 11.725 cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise duminică, 24 octombrie, de Grupul de Comunicare Strategică. Comparativ, cu o zi în urmă erau raportate 15.261 cazuri în 24 de ore.

Au fost confirmate  decese noi (față de 437 în 24 de ore, cu o zi în urmă).

Vezi ALBA: 252 cazuri COVID în ultimele 24 de ore. Incidență peste 15 la Alba Iulia. Situația actualizată, în localitățile din județ

”Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 24 octombrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 11.725 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate 389 decese” – Grupul de Comunicare Strategică.

Vezi CARANTINA de noapte în toată țara. Model declarație pentru deplasare după ora 22.00. Care sunt condițiile

Datele vor fi actualizate de Grupul de Comunicare Strategică la ora 13.00.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Șansă la viață pentru 5 pacienți din Alba, Cluj, Bucureşti. Familia unui bărbat în moarte cerebrală a ales să-i doneze organele

Publicat

Una dintre cele mai recente intervenții de prelevare organe și transplant din România a dat o nouă șansă la viață unor persoane din Alba, Cluj, București și Caraș-Severin.

După ce familia unui pacient de 66 de ani din Târgu Mureş, aflat în moarte cerebrală, a ales să doneze organele acestuia, cinci oameni au fost supuși intervențiilor de transplant.

Pacientul din Alba se afla în dializă și era pe lista de așteptare pentru transplant de mai mulți ani.

Intervenția de prelevare şi transplant a fost extrem de complexă, în care au acţionat mai multe echipe de specialişti.

Rinichii au ajuns la doi pacienţi care se aflau pe lista de aşteptare a Insitutului de Transplant Renal din Cluj Napoca.

„Unul era din județul Alba, iar celălalt din județul Caraş-Severin, fiecare cu o durată de așteptare pe dializă de 8 și 9 ani de zile. Sunt pacienți care așteaptă de multă vreme, care au nevoie de un transplant, lista de așteptare este lungă, sunt mulți pacienți care au nevoie de transplant… Trebuie să facem orice efort să îi ajutăm”, a declarat Gheorghiță Iacob, purtătorul de cuvânt al Institutul de Transplant Renal Cluj, citat de stirileprotv.ro.

Deși este pandemie, iar spitalele sunt suprasolicitate, acţiunile de prelevare dar şi de transplant continuă, în condiţii speciale.

Pentru intervenţiile de prelevare a organelor (ficat, rinichi) şi ţesuturi (cornee), la Târgu Mureş au fost prezente echipele chirurgicale ale Institutului Clinic Fundeni (dr. Genadyi Vatachki, dr. Luminiţa Stoica, dr. Gheorghe Potlog, as.Marian Păun), ale Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca (dr. Dan Pop, dr. Marin Visterniceanu, dr. Raluca Ţabrea) şi Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti (dr. Ioana Manole)”, a precizat Agenţia Naţională de Transplant (ANT).

Organele prelevate au fost preluate de echipele medicale de transplant ale centrelor din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

„La Centrul de Transplant Hepatic al Institutului Clinic Fundeni, viaţa unui pacient de 43 de ani a fost salvată prin intervenţia de transplant hepatic realizată de echipa condusă de prof. dr. Vladislav Braşoveanu, cu sprijinul echipei ATI (dr. Mihai Popescu, dr. Mihai Simionescu).

La Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, echipele de chirurgi conduse de dr. Dan Pop şi dr. Liviu Constantin au încheiat cu succes intervenţiile de transplant renal pentru doi pacienţi, de 55 de ani şi de 62 de ani, aflaţi de mai mult de opt ani în dializă.

Alţi doi români îşi vor recăpăta vederea în urma intervenţiilor de transplant cornee, realizate la Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti.

Agenţia Naţională de Transplant mulţumeşte tuturor oamenilor care înţeleg că donarea este un gest suprem, precum şi echipelor medicale care fac posibilă salvarea celor pentru care transplantul reprezintă unica şansă la viaţă. Mulţumim Serviciilor de Ambulanţă şi SMURD pentru sprijinul acordat în desfăşurarea acestei misiuni salvatoare de vieţi”, a subliniat Agenţia Naţională de Transplant.

surse: stirileprotv.ro, agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate